Pasajele lăsate în coadă de peşte din raportul întocmit de Agenţia Norvegiană a Medicamentelor cu privire la decesul celor 29 de vârstnici imediat după vaccinarea anti-Sars-Cov-2 ridică o mulţime de întrebări în rândul persoanelor care se opun vaccinării.

Întrebări care, până în acest moment, rămân fără răspuns, deşi prin acelaşi raport, dat publicităţii în urmă cu două zile de agenţia din Norvegia, ni se dau asigurări că nu ar exista o legătură de cauzalitate între decesele persoanelor respective şi vaccinul primit şi ni se transmite că vaccinarea continuă, inclusiv la persoanele vârstnice.

Pentru că există câteva lacune în informaţiile oferite chiar de autorităţile norvegiene, ziarul BURSA a exprimat ieri o opinie în legătură cu sus­pendarea vaccinării persoanelor vârstnice până în momentul în care se va stabili cert dacă există sau nu o legătură de cauzalitate între cele 29 de decese înregistrate în ţara scandinavă şi vaccinul produs de compania Pfizer/BioNTech.

Am încercat să aflăm şi opinia autorităţilor şi persoanelor implicate în campania de vaccinare de la noi, precum şi ale foştilor responsabili în domeniul sănătăţii în privinţa gestionării pandemiei.

Reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, deputatul social-democrat Alexandru Rafila susţine că ar trebui luată în calcul o suspendare a campaniei de vaccinare pentru persoanele foarte în vârstă, care au şi diferite afecţiuni. Mai mult, domnia sa consideră că nu ar trebui vaccinate persoanele cu boli în faze terminale, deoarece vaccinul nu le aduce niciun beneficiu.

"Eu pot să va spun o concluzie personală în acest moment: atâta timp cât nu avem o concluzie clară a autorităţilor norvegiene, nu are rost să ne pronunţăm. (...) O persoană foarte în vârstă, care are o stare de sănătate fragilă cauzată de afecţiuni care fac să aibă o durată previzibilă a vieţii scurtă, nu ar trebui probabil vaccinată. Susţin acest lucru deoarece orice vaccin dă o reacţie minimală la o persoană cu o stare de sănătate aparent corespunzătoare. La o persoană care este extrem de fragilă,(...) probabil că vaccinul nu este indicat, pentru că speranţa de viaţă este foarte limitată şi administrarea vaccinului nu îi aduce nici beneficiu şi există şi un risc. La o astfel de persoană trebuie să existe o rezervă în administrarea acestui vaccin", a spus Alexandru Rafila.

El a precizat că persoanele cu vârsta de peste 85 de ani ar trebui vaccinate, doar dacă sunt sănătoase.

"Nu trebuie interzis vaccinul unui om de 85 de ani care are o stare de sănătate bună. Pentru că există mulţi şi îi cunoaştem şi noi, ei sunt beneficiarii vaccinării. Dar dacă el are o boală, eventual într-un stadiu terminal, cu o speranţa de viaţă foarte redusă, atunci probabil că pe aceste persoane nu are rost să le vaccinezi pentru că nu au niciun fel de beneficiu", a precizat Alexandru Rafila.

I-am apelat şi pe Vlad Voiculescu - ministrul Sănătăţii, Andrei Baciu - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Valeriu Gheorghiţă - preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva Sars-Cov-2 (CNCAV), Nelu Tătaru - fostul ministru al Sănătăţii în guvernarea Orban şi pe vicepremierul Dan Barna, dar nu am primit niciun răspuns, deşi le-am trimis şi mesaje în care le-am explicat ce dorim de la domniile lor.

Se pare că oficialii statului responsabili de campania de vaccinare refuză să ofere nişte răspunsuri sau să ne spună dacă iau în considerare sau nu suspendarea vaccinării persoanelor vârstnice şi cu boli în fază terminală, până când autorităţile norvegiene vor spune clar dacă există sau nu o legătură de cauzalitate între vaccin şi decesele consemnate în ţara scandinavă.

În aceste condiţii, ne întrebăm în sarcina cui va cădea contabilizarea unor astfel de decese, dacă ele ar avea loc în România.

• Ce spun specialiştii Agenţiei Norvegiene a Medicamentelor

În Norvegia, campania de vaccinare (gestionată de Institutul Naţional de Sănătate Publică) a început cu persoanele vârstnice din centrele de îngrijire medicală şi din instituţiile de îngrijire pe termen lung. Până acum, aceasta este singura categorie de persoane pentru care a avut loc vaccinarea. Până în 15 ianuarie, persoanele respective au fost vaccinate doar cu dozele Pfizer, iar din 15 ianuarie au intrat în utilizare şi dozele de vaccin produs de Moderna.

Pacienţii din căminele de bătrâni reprezintă un grup foarte fragil de vârstnici şi majoritatea pacienţilor suferă de boli grave. O proporţie mare de rezidenţi ai căminelor de îngrijire medicală vaccinaţi în prima etapă au fost bolnavi foarte fragili sau cu boli aflate în fază terminală. Conform datelor oferite de serviciul de asistenţă norvegian, în fiecare zi, decedează în medie 45 de persoane cu boli în fază terminală care se află în centrele de îngrijire.

"De aceea, la vaccinarea unui astfel de grup, decesele vor avea loc inevitabil la scurt timp după administrarea vaccinului. Marea majoritate a celor care au fost vaccinaţi se pare că nu a suferit nicio reacţie adversă la vaccin. O caracteristică a deceselor este că au apărut în rândul rezidenţilor din căminele de bătrâni, care sunt foarte fragili şi suferă de boli grave. Rapoartele despre multe dintre aceste decese afirmă că nu se suspectează nicio legătură cu vaccinarea şi că evenimentul s-a datorat unei boli de bază suferite de pacient. Cu toate acestea, în cazul unora dintre cei mai fragili pacienţi, nu poate fi exclus ca efectele secundare relativ uşoare ale vaccinului să aibă consecinţe grave", arată oficialii norvegieni referitor la cele 29 de decese înregistrate săptămâna trecută.

Practic, ultima frază este lămuritoare. Nu este exclus ca pentru pacienţii fragili, efectele secundare uşoare ale vaccinului anti-Covid să aibă consecinţe grave. Această afirmaţie lasă loc la interpretări şi ar putea fi baza unei măsuri privind suspendarea vaccinării cel puţin în cazul unor astfel de persoane.

Din păcate, autorităţile române ori nu au citit raportul, ori aşteaptă să vadă ce fac norvegienii. Iar norvegienii continuă vaccinarea, cu monitorizarea atentă a persoanelor respective. Până când oficialii de la Oslo vor da un verdict clar, responsabilii de la Bucureşti ai campaniei naţionale de vaccinare nu au de gând să ia nicio măsură, dar se pare că nici nu îşi asumă eventualele consecinţe negative.

În raport, se mai spune: "Reacţiile adverse sunt raportate la suspiciuni, iar rapoartele descriu evenimentele care au avut loc după vaccinare. Chiar dacă a fost raportat un eveniment, acest lucru nu înseamnă neapărat că a fost stabilită o relaţie de cauzalitate între eveniment şi vaccinuri".

Oficialii norvegieni mai susţin că reacţiile adverse înregistrate sunt cele enumerate în informaţiile despre produs. Cele mai frecvente reacţii adverse raportate sunt simptomele generale, cum ar fi afectarea stării generale, febră şi stare generală de rău, împreună cu reacţii la locul injectării. Alte reacţii adverse frecvent raportate în Norvegia sunt simptomele gastrointestinale cum ar fi diaree, greaţă şi vărsături, precum şi simptome ale tractului respirator, cum ar fi mici probleme de respiraţie şi tuse.