vineri, 18 decembrie 2020

România, țara batjocurii la mana unor puțoi și înfumurați.

CTP, despre negocierile pentru Guvern: Florin Cîţu va fi orice, dar nu premier

„Ceea ce voi reţine din sceneta din seara aceasta este râsul amar în care a pufnit în mască domnul Florin Cîţu, atunci când Ludovic Orban i-a dat cuvântul cu apelativul «domnu premier». Florin Cîţu va fi orice, dar nu premier. Fiind ministru de finanţe, avea un rol important, dar acum este premier cu numele şi nu văd ce va conduce", a declarat Cristian Tudor Popescu la Digi24.

 

 

„Ce să caute Cîţu peste miniştrii de la USR-PLUS, peste cei de la UDMR sau peste cei de la PNL? O să-i poată eventual remania pe cei de la PNL. Performerul acestor negocieri este Orban, care a pierdut alegerile, dar şi-a conservat puterea în partid", a mai spus Cristian Tudor Popescu.

 

Preşedintele Klaus Iohannis nu mai foloseşte partidului, iar Ludovic Orban controlează acum PNL, crede gazetarul. CTP a precizat totuţi că numirea lui Vlad Voiculescu la Sănătate ar fi bună. A încercat să schimbe nişte lucruri acolo, unde e foarte greu să desfaci pâsla groasă de relaţii şi clientelism din domeniul sănătăţii. De asemenea, un lucru bun este şi faptul că Predoiu nu va mai fi la Justiţie", a spus Cristian Tudor Popescu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Când ai de a face cu trădători de țară!

De ce Vladimir Voronin a decis să nu meargă la ceremonia de învestire în funcţie a Maiei Sandu, chiar dacă ex-preşedintele a primit invitaţia

Vladimir Voronin a declarat că i-a mulţumit Maiei Sandu pentru acest gest, dar i-a explicat de ce nu poate să onoreze invitaţia de a merge la evenimentul respectiv. 

Vladimir Voronin i-ar fi spus Maiei Sandu că Înalta Curte a modificat ilegal Constituţia în 2016, în aşa fel ca preşedintele să fie ales direct de popor, după ce anterior şeful statului se alegea în Parlament.


Prin urmare, Voronin i-a comunicat Maiei Sandu că el nu recunoaşte alegerile prezidenţiale care s-au desfăşurat după anul 2016. Voronin a accentuat că nici pe Igor Dodon nu l-a recunoscut în calitate de şef de stat şi nici pe Maia Sandu nu o va recunoate. În opinia lui, ambii sunt preşedinţi neconstituţionali.

 

Amintim că ceremonia de învestire în funcţie a Maiei Sandu se va desfăşura pe 24 decembrie, la Palatul Republicii. Evenimentul va avea loc într-un format restrâns, în contextul restricţiilor impuse de autorităţi în lupta cu pandemia COVID-19. Igor Dodon declarat anterior că sunt discuţii ca la eveniment să participe până la 50 de persoane sau până la 100 de persoane. Potrivit protocolului, la ceremonie sunt invitaţi toţi foştii şefi de stat. Igor Dodon a anunţat că va participa la eveniment.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Bio-avioane


România, țara magistraților Dumnezeu, mai presus de Constituție. .




Boierul de viță nouă! 
Cât de constiuționali sunt judecătorii CCR când invocă, 

exagerat, statutul constituțional al magistraților pentru

 apărarea privilegilor acordate prin lege, nu de Constituție?

    
 2 COMMENTS

 


Valeriu Stoica, la conacul  sau viticol din Dobrușa, Drăgășani,
 moștenit de soție de la comisarul de Siguranță Ramniceanu.

In anul 1997 ministrul Justiției, Valeriu Stoica, a promovat
 proiectul Legii nr 142 prin care magistrații au primit pentru
 prima oară după modelul militarilor, 
dreptul la pensie de serviciu, drept
  derogatoriu de la sistemul public de pensii, modificând art. 103 si 
următoarele din Legea nr. 92/1992. 

Cu toate că in Constituția din anul 1991 nu se prevedea acest drept 

pentru magistrați, Parlamentul a adoptat

această lege.

In anul 2000, când s-a votat noua lege privind sistemul public de pensii,

 Legea nr. 19/2001, a fost abrogat art. 103 din L 92/1992, astfel că 

magistrații puteau rămâme fără pensii de serviciu. 

Magistrații au atacat legea la CCR în procedura anterioară promulgării 

și atunci s-a dat celebra Decizie nr. 20/2000 prin care a fost declarat

 neconstituțional articolul care abroga pensiile de serviciu pentru 

magistrați, motivarea invocând pentru prima dată pretinsul statut 

constituțional al magistraților si discriminarea lor față de militari,

 care râmâneau  cu pensii de serviciu.  

In schimb, peste 10 ani, în anul 2010, aceeași Curte a decis că este 

constituțională legea de desființare a tuturor pensiilor de serviciu, 

mai puțin pensiile magistraților, nemaireținând că și militarii erau 

discriminați.

Analizând textele constituționale referitoare la justiție si la judecători, 

constatăm în primul rând că procurorii nu sunt magistrați si ei nu 

sunt nominalizați că înfăptuiesc justiția.  Abia legea de

 organizare i-a asimilat magitraților și pe procurori.

După cum vedeți mai jos, articolele 124-126 din Constutuție privind

 înfăptuirea Justiției, Statutul judecăorilor, competența și structura 

instanțelor abundă, chiar obositor de mult, cu trimiteri la lege. 

Atractivitate lor, inclusiv statutul, este reglementată de lege.

Domnilor magistrați, nu mai invocați Constituția pentru a vă proteja 

salariile și pensiile exorbitante, pentru că ele v-au fost acordate prin lege..

 nu prin Constituție. 

Prea frecventa referire a judecătorilor constituționali la statutul

 constituțional al magistraților, pentru a respingec hiar si fiscalizarea

 veniturilor din pensia de serviciu, ne îndeamnă să comparăm

dispozițiile constituționale referitoare la magistrați și instanțe 

cu cele referitoare la militari și forțele armate. 

Observăm că judecâtorii se supun legii, chiar dacă sunt independenți, 

iar inamovabilitatea le este acordață tot în condițiile legii. Atunci... 

de unde pretenția că legea nu se poate atinge de lefurile și pensiile lor?

Prin valorile pe care sunt chemate să le apere, am putea spune că

 textul Constituției acordă o importanță mai mare forțelor armate.


In numele poporului Armata garantează:

- suveranitatea, independența și unitatea statului;

-integritatea teritorială a țării;

-democrația constituțională.

Militarii nu au independență și inamovibilitate, dar sunt chemați să 

apere cu sacrificiul vieții democrația constituțională, cea care nu 

permite nici măcar magistraților și judecătorilor constituționali 

să nesocotească legea și Constituția.

Parlamentul, organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica

 autoritate legiuitoare a ţării, ar trebui să-și  intre în atribuțiuni și să pună

 capăt abuzului judecătorilor constituționali în a invoca statutul constituțional 

al magistrațior pentru a înfrânge autoritatea legiuitoare a țării.


Decizia nr. 900/2020 a CCR este o mostră de abuz de drept.



Instanţele judecătoreşti
 
Înfăptuirea justiţieiARTICOLUL 124
(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.

(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.


(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. 






 
Statutul judecătorilorARTICOLUL 125
(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.

(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de

 competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.


(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor 

didactice din învăţământul superior.








 
Instanţele judecătoreştiARTICOLUL 126
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti 
stabilite de lege.

(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.


(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către 

celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.


(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc 

prin lege organică.











ARTICOLUL 1(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei
poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi
unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei
 constituţionale
. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale
la care România este parte, armata contribuie la apărarea
colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la
acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.

(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea 

populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, 

precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.


(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod 

corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor 

armate stabilite potrivit legii.












































































































































Ăsta-i Cîțu? Jurnal de Vâlcea.





"Valceanului Florin Cîțu, 47 de ani, ministru liberal al Finanțelor, nu i-a prea placut cartea in adolescenta! Chiar daca acum se lauda cu tot felul de diplome universitare obtinute prin America, Cîțu a avut mari probleme cu sistemul de invatamant din Valcea! Surse din Inspectoratul Scolar Valcea ne-au confirmat informatia ca musiu Cîțu a obtinut in anul 1988, la examenul de treapta la Liceul Energetic din Ramnicu Valcea, nota 4 si a fost nevoit sa studieze la… scoala profesionala! In acest moment au fost puse in functiune relatiile familiei Cîțu si directorul liceului din acea perioada, profesorul Ion Urea, l-a mutat din pix pe tanarul Cîțu la liceu! Dupa terminarea studiilor liceale, actualul ministru a dat examen la Academia de Studii Economice Bucuresti –  fara succes, de vreo doua ori, dupa care s-a lasat pagubas intrand la o universitate privata Romano-Americana. Din acest punct se cunoaste traseul, pe filiera SIE (spun gurile rele)."

Florin-Vasile Cîțu este un senator român, ales în 2016. În data de 4 noiembrie 2019 a preluat de la Eugen Teodorovici mandatul de ministru al finanțelor publice în guvernul Orban. La 26 februarie 2020, a fost desemnat de președintele Klaus Iohannis drept candidat la funcția de prim-ministru al României. Wikipedia

marți, 15 decembrie 2020

„24 ---- 27 decembrie 1989 - Diverse + Dan Iosif (filmari furate de la S.R.I.)” pe YouTube



„Adevăruri despre trecut: Securitatea, brațul înarmat al partidului (@TVR1)” pe YouTube



„DOCUMENTAR RECORDER. 30 de ani de democrație” pe YouTube



1989-Semnal

VDEO 31 de ani de la Revoluție: Filmul documentar ''1989. Jurnalul unei Revoluţii'', producţie a Teatrului Național, miercuri, în premieră online

Filmul documentar "1989. Jurnalul unei Revoluţii", realizat de Carmen Lidia Vidu și produs de Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti, va avea premiera în online miercuri, de la ora 20,00.

"Documentarul este un hibrid cultural adaptat vremurilor pe care le trăim. Proiectul este realizat din elemente de film, teatru, platou de televiziune, videomapping, filmare aeriană. (...) Fiecare are o părere diferită despre cum a fost la Revoluţie fie că a trăit-o, fie că nu. Cele mai multe informaţii pe care populaţia le-a asimilat şi le repetă sunt 'cele oficiale', uneori uitându-şi istoria personală. Încercăm să punem alături cele două tipuri de imagini (oficiale şi private) pentru a contura o imagine mai nuanţată asupra Revoluţiei din 1989",
spun organizatorii într-un comunicat transmis Agerpres.





Pe lângă mărturiile actorilor Ion Caramitru, Oana Pellea, Daniel Badale şi Florentina Ţilea, proiectul propune interviuri despre teme precum 'Securitatea', 'Procesul Ceauşeştilor', 'Revoluţie', 'Terorişti' realizate cu Germina Nagâţ, Dan Voinea, Dennis Deletant, Andrei Ursu, Lavinia Betea, precizează sursa citată.

Filmul va fi distribuit pe canalele media ale Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti (YouTube, Facebook, site) şi ale partenerilor: reţeaua Institutului Cultural Român (Republica Moldova, Ungaria, Austria, Germania, Belgia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Portugalia, Italia, Spania, Franţa, Cehia, Suedia, Israel, SUA ) (Facebook, site), Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Fundaţia Academia Civică - Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Fundaţia Corneliu Coposu, Asociaţia Ţine de Noi, Friends for Friends, Modernism, Funky Citizens, Radio România Cultural, Caţavencii, Cotidianul, Zile şi Nopţi, Cultura la dubă, TVR, RFI, Hotnews, Bursa, România Liberă.

În America, două Românii și jumătate mor de foame

Coronavirus: Tot mai mulți americani fură alimente și produse pentru copii / Numărul persoanelor care se confruntă cu nesiguranța alimentară în SUA a depășit 50 de milioane

Tot mai mulți americani recurg la furarea de produse de bază pe măsură ce pandemia de COVID-19 continuă să facă ravagii în această țară și milioane de persoane se confruntă cu foametea, relatează Business Insider.

În săptămâna încheiată pe 6 decembrie 853.000 de persoane au depus cereri de șomaj la nivelul statelor, cu 137.000 mai mulți decât în săptămâna anterioară, potrivit Departamentului american pentru muncă, potrivit știrii publicate inițial de Washington Post.

NPR a relatat că numărul persoanelor cu contracte de muncă temporară sau care lucrează pe cont propriu care au depus cereri de șomaj la nivel federal a crescut cu 48% în aceeași săptămână.

The Post a notat anterior că numărul persoanelor care se confruntă cu foametea în Statele Unite a ajuns la un nivel nemaivăzut de decenii, afectând cel puțin 26 de milioane de americani care spun că nu au suficiente alimente de mâncare.

Feeding America, cel mai mare ONG de combatere a foametei din SUA, a anunțat în luna octombrie a acestui an că, din cauza pandemiei, mai mult de 13 milioane de americani s-ar putea confrunta cu nesiguranța alimentară comparativ cu 2018, numărul total ajungând la 50,4 milioane.

Toate aceste lucruri au dus la creșterea furturilor de produse de bază precum alimente și produse pentru copii pe măsură ce americanii se zbat pentru a-și asigura traiul zilnic.

"Vedem o creștere a numărului crimelor cu impact redus", afirmă Jeff Zisner, director pentru securitatea locului de muncă în cadrul companiei de securitate Aegis.

"Nu este vorba de mulți oameni care intră, iau un televizor și ies fugind pe ușa din față. Este un tip foarte diferit de infracționalitate - sunt oameni care fură produse consumabile și obiecte asociate cu copii și bebeluși", precizează acesta.

Această creștere a infracționalității mărunte vine pe fondul negocierilor prelungite din Congresul american pentru adoptarea unui nou pachet de stimulare economică.

Joia trecută administrația Trump și-a apărat propunerea unui cec în valoare de 600 de dolari care să fie acordat odată în detrimentul ajutoarelor de șomaj acordate săptămânal de guvernul federal.

Nancy Pelosi, lidera democraților din Camera Reprezentanților, a sugerat la rândul ei că negocierile ar putea dura până după Crăciun.

Citește și:

Și casa noastră este un miracol!

Casele miracol la îndemâna oricui. Ce este arhitectura biofilă și care sunt avantajele ei Ultima modă în materie de locuințe în ...