Dacă-i adevărat, să-i putrezească oasele în închisoare!

Dragnea ne-a vândut la unguri? Vicepremierul ungar anunță că Budapesta a avut un acord verbal cu autoritățile române pentru investițiile din Transilvania, fără a spune cu cine s-a discutat

comisarul.ro astăzi, 09:30  Distribuie


Vicepremierul ungar Zsolt Semjén anunță că Guvernul de la Budapesta a avut un „acord verbal punctual” cu autoritățile române pentru programul maghiar de investiții în Transilvania, pe care îl consideră în vigoare, în ciuda criticilor ambasadorului român în Ungaria, însă nu a spus cine a acceptat această înțelegere din partea părții române.

Zsolt Semjén, viceprim-ministrul ungar responsabil pentru politici naţionale, problemele cultelor şi naţionalităţilor, a participat, luni, la audierea anuală în faţa Comisiei de Coeziune Naţională din cadrul Parlamentului de la Budapesta.

În ceea ce priveşte criticile aduse de ambasadorul României la Budapesta programului de dezvoltare economică, vicepremierul ungar a declarat că s-a ajuns la un acord verbal punctual cu partea română, iar negocierile au fost conduse de Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. Acest acord este considerat ca fiind în vigoare, a declarat Zsolt Semjén, care a atras atenţia asupra faptului că
persoanele şi capitalul pot circula liber în interiorul Uniunii Europene, transmite MTI.

Marius Lazurca, ambasadorul României la Budapesta, i-a transmis public vicepremierului maghiar Zsolt Semjen, într-un eveniment desfășurat la Bekescsaba, că Programul guvernului Ungariei pentru subvenționarea fermierilor din Transilvania nu a fost discutat cu guvernul României și că România nu şi-a dat acordul pentru implementarea acestor măsuri. 



În ce priveşte Liceul romano-catolic din Târgu Mureş, lupta continuă, a precizat politicianul. Acesta a adăugat că, în acest sens, UDMR primeşte tot sprijinul din partea guvernului ungar, iar la rândul său, şi el personal a făcut demersurile necesare la Vatican. În ceea ce priveşte situaţia Universităţii de Medicină şi
Farmacie (UMF) din Târgu Mureş , acesta a declarat că decizia trebuie luată parţial de UMF, şi parţial de UDMR. Atât timp cât aceştia declară că sunt dispuşi să lupte, guvernul ungar la oferă tot sprijinul. În cazul în care situaţia va deveni lipsită de speranţă, se va lua în calcul înfiinţarea unei facultăţi de medicină şi farmacie în cadrul Universităţii Sapientia, a precizat viceprim-ministrul ungar responsabil pentru politici naţionale, problemele cultelor şi naţionalităţilor.

János Bencsik (parlamentar Jobbik) a făcut referire la evenimentele dedicate centenarului Trianon, obiectând că există prea puţine elemente concrete, nu se ştie ce abordare va avea şi din ce resurse bugetare va fi realizat.

În răspunsul său, Zsolt Semjén a declarat că guvernul ungar a luat următoarea decizie: comemorările legate de Trianon vor avea loc în cadrul Comitetului Memorial al Primului Război Mondial sub coordonarea ministrului Miklós Kásler, de la Ministerul Resurselor Umane. Acesta a subliniat că doliul naţional nu poate fi evitat. Politicianul a adăugat că, atât timp cât există 1,5 milioane de maghiari care vor să-şi păstreze identitatea, nu se poate spune că maghiarimea a pierdut Transilvania. Acesta a subliniat importanţa formulării adevărului istoric, nu numai pentru Ungaria, ci şi pe scena internaţională, şi în limba statelor succesoare. Zsolt Semjén a făcut referire şi la sentimentul de mândrie naţională: Ungaria nu numai că a reuşit să supravieţuiască tragediei pierderii teritoriilor, dar se şi întăreşte.

Fără o patrie mamă puternică, sprijinul acordat maghiarilor de peste graniţe ar fi mai mult decât incert, a mai declarat Zsolt Semjén viceprim-ministrul ungar responsabil pentru politici naţionale, problemele cultelor şi naţionalităţilor, în faţa Comisiei de Coeziune Naţională din cadrul Parlamentului de la Budapesta.

În cadrul audierii sale anuale, Zsolt Semjén a declarat că politicile naţionale formează acum un arc bine definit, devenit posibil datorită faptului că, începând din 2010, guvernul a reuşit să le reclădească de la bază.

Vicepremierul ungar a amintit faptul că, începând din 2010, subvenţiile destinate politicilor naţionale s-au majorat de 10 ori. Printre formele de asistenţă, politicianul a menţionat susţinerea instituţiilor de importanţă naţională, respectiv fondurile dirijate către diferite proiecte. În acest sistem, instituţiile de
importanţă naţională propuse de Conferinţa permanentă maghiară (Máért) îşi pot primi finanţarea într-un mod previzibil, resursele fiind utilizate „în mod inteligent şi într-o manieră elegantă”, a precizat acesta.

Politicianul a făcut referire şi la lansarea programului de dezvoltare economică destinat maghiarilor de peste hotare, care – după cum a subliniat acesta – este benefic pentru maghiarii care trăiesc acolo, pentru naţiunea majoritară şi pentru statele respective, dar şi pentru economia Ungariei.

Vicepremierul a precizat că guvernul ungar a subvenţionat derularea programelor în cazul a 5.000 de instituţii maghiare de peste hotare. Acesta a adăugat că există 83 de instituţii de importanţă naţională şi 12 programe de importanţă naţională, în cadrul cărora 170 de instituţii şi organizaţii au beneficiat de
sprijin financiar.

În ceea ce priveşte Ucraina Subcarpatică, politicianul a subliniat că, până când nu vor fi asigurate din nou drepturile dobândite ale maghiarilor, Ungaria va bloca orice încercare a Ucrainei de apropiere de NATO şi de UE. Astfel, pentru dăinuirea maghiarilor, în acest sens, guvernul ungar oferă un sprijin semnificativ: a dublat cadrul material al programului social destinat Ucrainei Subcarpatice pentru medici, artişti,
jurnalişti de limbă maghiară şi preoţi. Acesta a mai precizat că suplimentul salarial pentru profesori a fost majorat la 500.000 de forinţi (aprox. 1500 euro) pe an.

În ce priveşte Programul de dezvoltare a grădiniţelor din Bazinul Carpatic, vicepremierul ungar a subliniat că aproximativ 1000 de grădiniţe au fost construite sau renovate. În anul şcolar 2018-2019, 200.000 de copii maghiari au beneficiat de ajutor educaţional, respectiv de pachete cu manuale şi rechizite şcolare.
Totodată a apreciat activitatea bursierilor participanţi la programele „Kőrösi Csoma Sándor” şi „Petőfi Sándor” destinate maghiarilor din etnosporă, respectiv diasporă.

Zsolt Semjén a evidenţiat şi programul „Fără graniţe!”, program de excursii de studii destinat elevilor. În acest an, numărul elevilor participanţi la acest program a fost mai mare de 100.000. Guvernul ungar a finanţat funcţionarea a 50 de cămine maghiare de liceu şi subvenţionează opt instituţii de învăţământ
superior în limba maghiară, respectiv o facultate maghiară.

Politicianul a făcut referire, de asemenea, la faptul că numărul persoanelor care au dobândit cetăţenia maghiară depăşeşte 1,1 milioane. Ca o noutate, acesta a menţionat că cetăţenii maghiari care nu au o adresă în UE au putut deja să participe la alegerile europarlamentare.

Atenție români, oriunde vă aflați! Un amalgam de idei ce trebuie descâlcit cu prudență!

Colimator

Uneltirile Germaniei din 1989 și 1990 pentru dezmembrarea României

Posted by

justitiarul

 on 16 decembrie 2018

Partajare497

       Acordul Bonn-Budapesta (19-23 august 1989)

În vara anului 1989, Republica Federală Germania finalizase în mare înţelegerile cu Uniunea Sovietică şi cu S.U.A., privitoare la unificarea ţării. Franţa şi Marea Britanie au încercat să se opună acestui proiect. În cadrul întâlnirii dintre preşedintele Franţei, Francois Mitterand şi cel al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, de la Kiev, din 6 decembrie 1989, a cărei stenogramă a fost dată publicităţii, Mitterand a arătat pericolul refacerii puterii Germaniei şi a exercitării unui control al ei asupra întregului centru al Europei. El l-a rugat pe Gorbaciov să nu sprijine proiectul german de reunificare, promiţând în schimb accesul Moscovei la fonduri mari prin Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Franţa şi Marea Britanie invocau şi necesitatea menţinerii Germaniei divizată pentru a nu-i crea probleme lui Gorbaciov, sprijinitorul politicii Occidentului, în faţa acuzaţiilor pe care i le aduceau grupările politico-militare şi de informaţii conservatoare de la Moscova, nemulţumite de faptul că preşedintele sovietic sprijinea promovarea intereselor occidentale.[1] Pentru a-l sprijini pe Mihail Gorbaciov, Marea Britanie şi Franţa au sprijinit regimurile politice pro-sovietice din centrul şi estul Europei, cum a fost şi cazul sprijinirii grupării Iliescu-Militaru-Brucan de la Bucureşti.[2]

Unii lideri din Republica Democrată Germană nu s-au împăcat uşor cu ideea dispariţiei Germaniei comuniste, mai ales şefii Partidului Comunist, Erich Honeker (deloc) şi unii lideri ai Stasi, ca generalii Erich Mielke și Markus Wolff (greu). Era necesară o acţiune populară de anvergură care să convingă pe comuniştii radicali să accepte mersul evenimentelor spre reunificarea paşnică a ţării. Guvernul vest-german a conceput un plan de trecere în masă a unor cetăţeni din Germania de Est în cea de Vest. Pentru aceasta, cancelarul Helmuth Kohl s-a deplasat la Budapesta, în perioada 23-25 august 1989 şi a încheiat Acordul Bonn-Budapesta privitor la angajamentele de sprijin al Ungariei pentru reunificarea Germaniei şi al guvernului de la Bonn pentru reunificarea Ungariei cu Transilvania. Anterior, se purtaseră discuţii  intense, încheiate în jurul lui 19 august 1989. Prin acordul încheiat, Ungaria se angaja să deschidă graniţa cu Austria, permiţând est-germanilor, care intrau cu zecile de mii ca turişti în Ungaria, să treacă în vest. În schimb, Germania s-a angajat să sprijine Ungaria în eforturile ei de a recupera Transilvania. Încurajarea germană şi siguranţa guvernului maghiar legat de interesul Uniunii Sovietice pentru destabilizarea României, a determinat Budapesta să se implice din plin în acţiunile din România, din decembrie 1989, alături de serviciile secrete ale altor state.[3] De altfel, Uniunea Sovietică demarase cu decenii în urmă, din 1969, pregătirile în vederea schimbării regimului ceauşist de la Bucureşti, aşteptând doar condiţii prielnice şi motivaţii solide. Printr-un document al serviciului vest-german de informaţii, B.N.D., emis în anul 1973, guvernul de la Bonn era informat că ministrul sovietic al Apărării, mareşalul Andrei Greciko a afirmat într-o convorbire cu Erich Honeker că „într-o perspectivă mai lungă, lucrurile nu mai pot continua astfel cu România”. Serviciile sovietice de securitate şi informaţii creaseră o unitate specială care sprijinea din umbră organizaţiile revizioniste maghiare din emigraţie, care revendicau Transilvania cu glas tare. De asemenea, sovieticii au catalizat revendicările bulgarilor faţă de sudul Dobrogei. În iunie 1971, cu ocazia vizitei în China, Nicolae Ceauşescu a fost informat de preşedintele Mao şi de premierul Ciu En Lai că Moscova acţionează împotriva României mai ales prin agentura compusă din personalităţile politice, informative şi militare care făcuseră studiile în U.R.S.S. şi slujeau în continuare internaţionalismul comunist, în general şi Uniunea Sovietică, în special.[4]

În cursul revoltei populare şi al loviturii de stat din România (decembrie 1989), Ungaria a fost implicată direct în destabilizarea României, iar acţiunile diversioniste s-au desfăşurat în formele cele mai violente în Transilvania, mai ales de-a lungul unui aliniament de frontieră a provinciei istorice (Timişoara, Arad, Cugir, Sibiu, Braşov, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc şi altele).

                                                                                               Prof. univ. dr. Corvin Lupu

(Preluare din articolul Preliminarii la avenimentele de la Târgu-Mureș, 1990, în „Vitralii-lumini şi umbre”–Revista veteranilor din serviciile române de informații,Anul IV, nr. 10/2012, pp. 23-30)

[1] Alex Mihai Stoenescu, Din culisele luptei pentru putere. 1989-1990. Prima guvernare Petre Roman, Editura RAO International PublishingCompany, Bucureşti, 2006, pp. 180-182.

[2]Pentru a sprijini gruparea condusă de Ion Iliescu, serviciile secrete britanice au trimis la Bucureşti dosarele de agenţi ai spionajului britanic în România ai unora dintre liderii naţional-ţărănişti, inclusiv ale lui Iuliu Maniu (nume conspirativ Tom), pentru  ca Ion Iliescu să-l poată şantaja pe Corneliu Coposu şi conducerea P.N.Ţ.C.D. Vezi şi Virgil Măgureanu, Alex Mihai Stoenescu, De la regimul comunist la regimul Iliescu, Editura RAO International Publishing Company, Bucureşti, 2008, pp. 157-158.

[3]Vezi Corvin Lupu, România în contextul relaţiilor internaţionale actuale, Editura Techno Media, Sibiu, 2006, p. 94 sqq.

[4]Cristian Troncotă, Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informaţii şi Securitate ale regimului comunist din România, Editura Elion, Bucureşti,2003, pp. 147, 149 şi 151.

Înţelegerea sovieto-germană pentru dezmembrarea unor state din centrul şi sud-estul Europei şi împărţirea dominaţiei în această regiune a Europei (1990)

În ianuarie 1994, în revista britanică Intelligence Digest, care se distribuie pe bază de abonamente pentru persoane selecţionate din mediile serviciilor speciale şi care cuprinde numeroase informaţii confidenţiale, a fost publicat un articol, de către redactorul şef, Joseph de Courey, referitor la un acord între Uniunea Sovietică şi Germania, încheiat cu prilejul unor discuţii secrete, la Geneva, în septembrie 1990. Cele două părţi au abordat problemele sferelor de influenţă în centrul şi estul Europei. Redactorul şef al revistei spunea că, ulterior, veridicitatea informaţiilor i-a fost confirmată şi dintr-o altă sursă, neaşteptată, care a dat gir informaţiilor iniţiale.

Astfel, în septembrie 1990, la Geneva, germanii şi sovieticii au căzut de acord asupra următoarelor decizii:

1.  Uniunea Sovietică nu se va opune dezmembrării Cehoslovaciei.
2.  Republica Cehă va deveni parte a sferei de influenţă economică a Germaniei, cu scopul posibil de încorporare politică a regiunii în următorii 12-15 ani în Germania.
3.  Germania va compensa Rusia pentru daunele economice suferite prin pierderea influenţei în Europa de Est.
4.  Ungariei i se va permite urmărirea scopului ei de a-şi recâştiga teritoriile pierdute după primul război mondial prin Tratatul de la Trianon, în faţa României, Ucrainei, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei.
5.  Germania va spori ajutorul economic acordat Ungariei, pentru a o face mai atractivă decât vecinii ei.
6.  Uniunea Sovietică se angaja să nu ridice obiecţii la divizarea Iugoslaviei şi să accepte intrarea Croaţiei şi Sloveniei în sfera economică germană de interese.
7.  Uniunea Sovietică era rugată să accepte unirea Ucrainei Transcarpatice cu Ungaria, dacă naţionaliştii ucraineni ar desfăşura activităţi „distructive”.
8.  În afară de compensaţia economică pentru pierderile suferite, Germania se angaja să „nu fie activă” în chestiuni privind Ucraina şi statele baltice şi să nu le considere parte a sferei de influenţă economică a Germaniei.

Prăbuşirea lui Mihail Gorbaciov şi a Uniunii Sovietice, ca urmare a schimbării modului de promovare a propriilor interese de către Federaţia Rusă, a grăbit procesul de extindere a Uniunii Europene şi a modificat proiectele germano-ruse privitoare la centrul şi estul Europei. Noile proiecte apărute au fost elaborate pornindu-se de la premisele unificării europene şi extinderii cât mai adânc către estul bogat în resursele de energie, materii prime şi pieţe de desfacere care să alimenteze uriaşa economie europeană, mai ales pe cea a Germaniei.

Înţelegerile germano-sovietice din anul 1990, chiar dacă au născut planuri începute şi apoi trecute în conservare, se aseamănă izbitor cu Pactul Molotov- Ribbentrop. Deosebirea este doar de imagine. Clasa politică internaţională şi mass-media au condamnat în mod repetat şi vehement Pactul Molotov-Ribbentrop, ca şi dezmembrările Cehoslovaciei, României şi Iugoslaviei, din anii 1939-1941. În schimb, înţelegerile din 1990, dezmembrarea Cehoslovaciei şi Iugoslaviei  şi încercările evidente de acelaşi fel din România, nu sunt combătute, ci, din contră, sunt privite pozitiv şi încurajate de forţe aparent nevăzute. Proiectele şi acţiunile politice sunt mult asemănătoare, pe alocuri identice, dar poziţia comunităţii internaţionale faţă de ele este nu numai diferită, ci uneori opusă. Acest lucru nu poate să ne facă să nu constatăm identitatea, în aceste cazuri, a politicilor hitleristo-comuniste din anii 1939-1940, cu cele din anii 1989-1990, ale regimurilor „democratice” din Germania şi Uniunea Sovietică, ale lui Kohl şi Gorbaciov.

Pentru unii aceste concluzii par dureroase. Este doar o percepţie datorată imensei manipulări a opiniei publice de pretutindeni, preocupare care înghite energii colosale şi reprezintă a doua mare cheltuială de resurse, după cursa înarmărilor. Când lumea va înţelege aceste realităţi, regimul politic „democratic” se va putea reforma şi, eventual, îşi va putea prelungi existenţa. După deceniile care au trecut de la înţelegerile germano-ruse, e timpul să examinăm cu seninătate aceste concluzii.

                                                                                              Prof. univ. dr. Corvin Lupu

(Articol apărut în „Vitralii-lumini şi umbre”-Revista veteranilor din serviciile române de informații, Anul IV, nr. 10/2012, pp. 37-38)

      Propaganda germană continuă să uneltească pentru                                        dezmembrarea României

Grație propagandei antiromânești, românilor le-a fost inoculată ideea că sunt un neam de trădători, leneși, corupți și hoți și de aceea nu sunt capabili să se conducă singuri, musai să fie conduși de alogeni!

Mai jos, o să lămurim enorma minciună cu „trădarea față de nemți”, trâmbițată de propaganda germană, devenită foarte activă în România începând cu anul 1990 prin resuscitarea europeană a Coloanei a V-a. Germania şi-a reactivat Coloana a V-a din ţările cu minoritate germană, la fel ca pe vremea Propagandei germane conduse de Goebbels. Mişună pe forumurile din Transilvania, dar și la nivel national, o grămadă de saşi şi şvabi emigrați, care postează, din Germania, comentarii propagandistice şi manipulatorii în limba română, îndemnându-i pe ardeleni și bănățeni la secesiune.

În ciuda acestor manipulări sau poate chiar din cauza reușitei acestei strategii propagandistice, noi continuăm să-i lingușim pe germani, ba există și români dobitoci care sunt tare mândri că sunt conduși de un „neamț”, care a fost numit Gauleiter peste colonie. Doar naivii – ca să nu spun „proștii grămadă”! – pot să creadă că Iohannis a fost ales prin vot, el fiind doar o marionetă cu misiuni clare în România: jefuirea țării și dezmembrarea ei.

Nemţii ne-au urât dintotdeauna şi ne-au considerat trădători pentru întoarcerea armelor din 23 august 1944, uitând că mai întâi ne-au trădat ei prin Dictatul de la Viena (30 august 1940), când au dat ungurilor jumătate din teritoriul Transilvaniei. La fel, germanii ne-au trădat şi prin Pactul Ribbentrop – Molotov (23 august 1939) când s-a pecetluit soarta Basarabiei, care a fost răpită de URSS în iunie 1940!

 Germania vrea să dezmembreze România, la fel cum a procedat cu Iugoslavia şi Cehoslovacia! Nu-i o noutate, deoarece şi în trecut prusacii „ne-au purtat sâmbetele” şi prin Pactul odios Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939 Germania a fost de acord ca prietenii lor de la vremea aceea, sovieticii, să-şi pună labele jegoase pe Basarabia! Ceea ce ceștia şi fac în iunie 1940! Prietenia germano-rusa din 1940 a reînviat în anii aceştia şi Germania ne obligă şi acuma să recunoaştem acelaşi pact ticălos, o dovadă că istoria este ciclică şi se repetă: http://adevarul.ro/international/europa/rusine-germania-rusia-someaza-romania-recunoasca-pactul-ribbentrop-molotov-1_5253fd44c7b855ff5613639d/index.html Aceiaşi nemţi, care i-au urât pe romani dintotdeauna, considerându-i rasă inferioară, au dat ungurilor jumătate din Transilvania prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940!

În plus, Germania sprijină şi acuma Ungaria în pretenţiile ei revizioniste, fiindcă ungurii au fost aliații cei mai de nădejde ai nemţilor de-a lungul istoriei! În multiplele întâlniri dintre Helmut Kohl şi Mihail Gorbaciov (11-15 iunie 1989 în RFG, 19 iulie 1990, la Jeleznovodsk şi septembrie 1990, la Geneva) când s-a pecetluit soarta blocului estic comunist, s-au trasat viitoarele zone de influenţă, exact cum o făcuseră pe vremuri Ribbentrop şi Molotov. În linii mari cam astea erau cele stabilite: Rusia să nu se opună divizării Cehoslovaciei, viitoarea republică Cehă va trece sub „aripa ocrotitoare” a Germaniei în scop de asimilare ulterioară; Ungaria, susţinută de Germania, va recâştiga teritoriile pierdute prin Tratatul de la Trianon (1920); Germania va spori ajutorul economic acordat Ungariei pentru a asigura acolo un standard al vieții mai ridicat decât cel din Slovacia, făcând astfel mai atractivă ideea unificării Slovaciei cu Ungaria; după dezmembrarea Iugoslaviei, Croaţia si Slovenia vor intra în sfera de interese economice a Germaniei; unirea Ucrainei Transcarpatice cu Ungaria, daca naţionaliştii ucraineni ar desfăşura „activităţi distructive”; în afară de compensaţia economică pentru pierderile suferite, Germania se angajează să nu intervină în chestiuni privind Ucraina şi statele baltice. Cancelarul german a insistat ca Transilvania să revină Ungariei. Acesta a fost şi scopul luptelor stradale din martie 1990 de la Târgu Mureş: Transilvania trebuia sa fie primul „Kosovo” din Europa, dar nu a ţinut şmecheria, din fericire pentru România! Germanii, în ura lor istorică faţă de sârbi, au dezmembrat Iugoslavia şi tot ei au împărțit în două Cehoslovacia! După căderea Cortinei de Fier, doar Germania s-a unificat în Europa, în timp ce alte ţări s-au dezmembrat şi se vor mai fragmenta! De ce nu s-a unit şi Romania cu Moldova? De aceea, pentru că nu au vrut germanii şi ruşii!

La fel, s-a mințit propagandistic și manipulator, prin intermediul televiziunilor aflate sub control sionist, despre cum ne-au salvat pe noi străinii, despre binefacerile regilor germani, prin rescrierea istoriei și omitere faptelor reprobabile ale veneticilor încoronați și încornorați.

Intoxicarea cu regii germani și „minunile” făcute de ei pentru români este un fals, la care s-a lucrat intens din 1990 încoace. Ba, se pare că „germanii” mult lăudați au fost evrei, conform celor spuse de Nicolae Iorga despre familia Hohenzollern, afirmații care i-au adus și moartea, aruncată în mod mincinos și infam asupra legionarilor. Afacerea Strousberg, un fel de „Bechtel” pe vremea lui Carol I, prin care statul român a fost păcălit de către nemți cu sume uriașe de bani, prin acte de corupție la nivel înalt, este trecută sub tăcere. La fel, s-a uitat răscoala din 1907 cu mii de răzvrătiți împușcați, când sub Carol I țăranii români trăiau ca în Evul Mediu, țara noastră fiind cea mai înapoiată din Europa. De fapt, Carol I a abdicat, înainte de moarte, fiindcă nu a vrut ca România să lupte împotriva nemților cărora el le rămăsese loial toată viața. Ferdinand a fost un pămapălău care, la fel, s-a opus războiului împotriva nemților și austriecilor, fiind împiedicat să semneze predarea necondiționată a întregii țări (pacea de la Buftea) doar de regina Maria. În fond, singurul „rege bărbat” și care a iubit cu adevărat România a fost… regina Maria. Dar, din păcate pentru cei cu filogermanismul în cap, ea a avut tată englez și mamă rusoaică!

S-au organizat, în scopul promovării străinilor, emisiuni televizate cu clasamente ale celor mai mari„români”, unde s-a încercat impunerea regilor germani pe primele locuri, în detrimentul domnitorilor români. Evreul comunist Richard Wurmbrand, convertit la evanghelism lutheran, un personaj de care nu auzise nici dracu’, a fost scos prin „vot popular” pe locul cinci în acest clasament făcut de niște proști ticăloși și manipulatori pentru alți proști, naivi și manipulabili: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mari_rom%C3%A2ni

Alogenii care au condus și conduc România cu sprijinul partidelor politice trădătoare, din 1990 până în prezent, au reușit să golească țara de români ca să creeze spațiu vital pentru alte popoare, care deja ne invadează. Unele fățiș, prin mult trâmbițata migrație a „refugiaților”, altele subtil și mult mai pervers. Departe de mine gândul de a mă erija în oracol, dar tare mă tem că peste foarte puțini ani românii vor deveni străini în țara lor!

                                                                                                                       Marius Albin MARINESCU

Măgăoile lui Draknea se pregătesc pentru beciul domnesc

Comisarul. ro informează :

 Informație/În PSD se vorbește despre iminenta punere sub acuzare a lui Dragnea, Carmen Dan și Dăncilă în Dosarul 10 august. Cei trei vor fi excluși din partid! Până în acest moment, doar Liviu Dragnea a fost audiat, ca martor, cu scandal, în dosar, în septembrie 2018. Conform informațiilor Comisarul.ro, în urma noilor probe furnizate de MAI procurorilor, în dosar ar putea fi audiat și Raed Arafat.

„Fostul ministru Carmen Dan va fi pusă curând sub acuzare în Dosarul 10 August. Ea a coordonat acțiunea din Piața Victoriei. Mai mult, îl informa pe Dragnea tot ce se întâmplă acolo.
Nici primul-ministru de atunci, Viorica Dăncilă nu a fost străină de evenimente, cu toate că a zis că era în concediu. Primea note informative din oră în oră sau chiar mai des”, spun surse din PSD. Aceleași surse declară că cei trei vor fi excluși imediat din partid dacă vor fi puși sub acuzare. Mai mult, sursele spun că declanșarea atacurilor lui Paul Stănescu la Viorica Dăncilă au legătură cu aceste informații.
Măcelul din 10 august 2018 a avut loc la comanda lui Dragnea, cu complicitatea ministrului de Interne Carmen Dan și a premierului Viorica Dăncilă!
 
Măcelul din 10 august 2018 a avut loc la comanda lui Dragnea, cu complicitatea ministrului de Interne Carmen Dan și a premierului Viorica Dăncilă! Conform informațiilor noastre, Dăncilă s-a speriat, a început să pună întrebări și Dragnea i-a ordonat să plece în concediu. Însă Dăncilă nu a plecat în străinătate așa cum în mod fals a declarat în nenumărate rânduri, ci la o vilă la Neptun. Dar tot complice rămâne pentru că, practic, în toată perioada în care ea a fost în „concediu”, șefia Guvernului a fost exercitată în mod abuziv de Liviu Dragnea și Carmen Dan!
Sursele noastre spun că lucruri uluitoare vor ieși la iveală în perioada următoare.
Vă mai aduceți amănuntul ăsta? Act grav de intimidare. Inspecția Judiciară a descins la Parchetul General cu câteva ore înainte de audierea lui Liviu Dragnea și a cerut tot dosarul referitor la violențele din 10 august
Doi inspectori de la Inspecția Judiciară au descins în dimineața zilei de vineri 16 septembrie 2018 la secția Parchetelor Militare din cadrul Pachetului General, solicitând procurorilor tot dosarul penal care vizează violențele comise de jandarmi împotriva manifestanților la mitingul din 10 august. Verificarea intempestivă a avut loc cu câteva ore înainte de audierea liderului PSD, Liviu Dragnea, în dosarul violențelor din 10 august în calitate de martor.
”Pretextul a fost să-l audieze pe procurorul Corbu și să ia actele din dosarul violențelor din 10 august făcut de procurorul Bogdan Pârlog ca să-i verifice activitatea, însă inspectorii de la IJ au luat la studiat tot dosarul. Nu doar li s-au comunicat actele procurorului Pârlog, dar li s-a predat tot dosarul să-l vadă câteva ore. Insistau sa li se pună la dispoziție toate documentele, să vadă unde s-a ajuns cu ancheta. Vizita a fost una neanunțată. Așa că au putut să-l liniștească cât de cât pe Dragnea. înainte de audierea lui la Parchet”, au declarat atunci pentru G4Media.ro surse din cadrul Inspecției Judiciare.
Potrivit unor experți în drept penal consultați de G4Media.ro, Inspecția nu avea nici o competență să verifice o lucrare de urmărire penală în curs. ”Nu au nicio competență. Nu aveau voie să vadă dosarul. Codul de Procedură Penală stabilește clar cine și în ce condiții are acces la lucrările de urmărire penală. Inspecția Judiciară nu are. Au comis infracțiunea prevăzută de art 300 din Codul Penal”, a declarat un expert în drept penal pentru G4Media.ro.
Articolul 300 din Codul Penal definește infracțiunea de uzurparea funcției: ”Fapta funcţionarului public care, în timpul serviciului, îndeplineşte un act ce nu intră în atribuţiile sale, dacă prin aceasta s-a produs una dintre urmările prevăzute în art. 297, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă

Vot și votanți

Cum a îndeplinit Iohannis visul PSD și profeția lui Brucan...

Vă mai amintiți de termenul pe care ni l-a dat Brucan, unul dintre creierele ”revoluției” de la 1989? Ne spunea că avem nevoie de 20 de ani de ”tranziție” între comunism oriental și democrație occidentală. Dar, s-a înșelat, am avut nevoie de 30. Bătrânul avea dreptate în logica lui, dar politica e făcută de oameni și ei nu performează întotdeauna așa cum se așteaptă unii.

Băsescu ar fi fost cel care ar fi trebuit să închidă tranziția, el a prins perioada de împlinire a profeției, cu un mandat înainte, unul după, dar nu a fost în stare să facă saltul necesar. Poate dacă Tăriceanu accepta în 2005 alegerile anticipate și poate dacă ai lui nu erau așa flămânzi. Dar poate că nici România nu era pregătită încă, așa că putem să îi recunoaștem măcar meritul de a fi așezat trambulina. Mai strâmbă ea, dar ce iese bine din prima?

Cel care a reușit să ducă profeția la bun sfârșit este Iohannis. Da, ați citit bine! Și, oricât de surprinzător sună asta din gura mea, să fie clar că nu am niciun interes aici să îl laud din senin, e de notorietate relația mea ”tensionată” cu el. Așa cum nu încerc nici să ”demonizez” vreun partid, nici să plâng de mila nimănui. Cel mult, vreau să fac un duș rece celor prea înfierbântați de victorie și celor prea înfuriați de înfrângere. Scopul meu nu este să lovesc sau să preamăresc, ci să vă invit să privim dintr-o perspectivă nouă situația politică din țară. Pentru că, acesta este adevărul: tranziția lui Brucan s-a terminat, România a intrat acum într-o nouă zonă de evoluție politică. Nu vi se pare că este așa? Haideți să vedem...

PNL a reușit, în sfârșit, să își îndeplinească visul și a devenit anul acesta principalul partid din România. După 30 de ani de zbateri, au reușit o performanță în premieră pentru ei, dar dorită și cerută de PPE de ani mulți. Încă de când l-au pus pe Crin Antonescu să facă fuziunea cu PDL, dacă nu de pe vremea Alianței D.A. Asta este politica europeană, politică în perspectivă, nu de pe o zi pe alta, din lovituri și tunuri de moment, pe principiul ”om vedea mâine cum mai șmecherim”!

Ceea ce a și făcut Iohannis și ”echipa” lui în acești ani de prim mandat, când noi am crezut că tace aiurea. Omul a tăcut și a făcut de nici nu ne-am dat seama cum a reușit să întoarcă balanța puterii în țară. Și să aibă control total asupra jocului politic românesc. Să îi dăm Cezarului actual ce e al lui. Iar celor de la PNL o medalie, pentru că au știut să fie răbdători și ascultători, având încredere în comandantul lor (spre deosebire de mine). Pentru că, hai să recunoaștem, tot meritul în această victorie este al lui Iohannis! Construcția momentului de azi a început încă din 2013 (cel puțin) și, chiar dacă a avut dificultăți de adaptare și înțelegere la început de mandat, a reușit să se pună pe picioare după victoria zdrobitoare a lui Dragnea din 2016 și să își țină adversarul în corzi până l-a adus azi în K.O. Cu metode mai mult sau mai puțin corecte, dar așa e realpolitik, nimeni nu joacă fair. Nicăieri! Iar, la final, doar învingătorii vorbesc și decid.

De aici încolo, o știe și ultimul pesedist, următorii cinci ani vor fi ai PNL! Și poate și următorii, dacă nu termină cu tâmpeniile astea heirupiste, dacă își calmează atitudinile dictatoriale și învață repede să comunice cu electoratul. Deocamdată, lucrurile le merg conform planului. Profitând de valul emoțional construit de Iohannis, la anticipatele din martie 2020 vor lua tot, la fel și la localele din iunie. Orban va deveni președintele Camerei Deputaților, Alina Gorghiu va fi președintele Senatului, iar Guvernul (condus de un premier mai mult tehnocrat decât politician) va face reforme profunde în Stat. Cât despre viitor, la următorul Congres, președinte al PNL va ajunge Rareș Bogdan, care va fi și viitorul președinte al României. Lucru stabilit deja acolo unde contează!

Numai că, să nu uităm că și Guvernul Boc venise pe cai mari și ajunsese la cote uriașe, dar nu a reușit să reziste până la capăt, deși aveau președintele țării și tot ”arsenalul” lui. După care la fel a pățit și marele val USR, care s-a spart ante-portas. Ca să urmeze același traseu în picaj și Super-Guvernarea Dragnea. E un trend în ultimii zece ani sau o fi blestemul pentru depășirea termenului dat de Brucan, dar e clar că poporul nu mai stă bleg până îi vine rândul la vot, ci se raliază rapid opozanților odată ce guvernul în funcție face tâmpenii. Ignorând și dând peste cap toate calculele și planurile făcute în laboratoarele de la București sau Bruxelles.

PSD se zbate azi într-o revoluție internă, din care are șanse slabe să iasă întreg. După ce a încasat două lovituri de ciocan anul acesta, va mai încasa două la foc automat în primăvară și va ieși tot mai zdrobit. Și mai buimăcit. Dar, uite că, în prag de anticipate, liderii săi sunt preocupați să pună fiecare mâna pe mașinăria ruginită de vot pe care au moștenit-o de la Iliescu, în loc să își găsească de urgență o locomotivă, o ”interfață” cu credibilitate, care să le poată schimba rapid imaginea în ochii majorității poporului. Și, nu, nu vorbesc de o interfață pe placul pensionarilor...

Pentru că ceea ce nu reușesc ei să perceapă nici acum e că 20% nu înseamnă ”majoritate”, ci nici măcar un sfert din voturile exprimate, cu atât mai puțin din totalitatea românilor. Scuza cu frauda nu ține, se știe că nu se poate șmecheri mai mult de 5%. Nici cea cu fake news și ura generată de echipa lui Iohannis, ei de ce nu au generat mai multă iubire în contrapondere? Iar Diaspora, să fim serioși, câteva sute de mii de voturi, din burtă sau nu, nu au făcut diferența nici la Euro, nici la prezidențiale, cu ele sau fără, PSD pierdea oricum răsunător. În consecință, chiar dacă aceste mișcări neortodoxe au avut loc, chiar dacă această campanie nu a fost făcută cu metodele cele mai corecte după manualul de democrație, nici cu cele mai elegante ”plăcuțe”, asta nu justifică de ce ei nu au reușit să contracareze eficient sau să se adapteze din mers. Explicații sunt, însă, este cineva acolo dispus să audă și altceva decât: ”noi suntem perfecți, cei mai buni, doar că ăia ne-au furat”?

Mai întâi, și-au gândit strategia prost, pe sisteme vechi de comunicare, deoarece majoritatea liderilor lor habar nu au de așa ceva și și-au ales consilieri incapabili să se adapteze la lumea nouă. ”Specialiști” din aceia care cred că dacă tot înșiri cifre goale la televizor e de ajuns ca lumea să te voteze. ”Consultanți” care îți spun să răspunzi la întrebarea moderatorului sau a adversarului cu ”noi am dat pensii și am alocat atâția și atâția bani”. Crezând că alegătorul e tâmp și nu observă că fugi și fandezi necinstit, că ai ceva de ascuns, că încerci să îi distragi atenția de al subiect, să îl păcălești. Halal ”trust building”! O strategie practicată cu non-succes de guvernarea PDL, dar pe care ”comunicatorii” români continuă să o considere regulă de aur. Ignorând prostește nevoia principală de credibilitate a politicianului și maturizarea electoratului.

Apoi, partidul a rămas blocat pe un singur segment electoral, crezând că îi va asigura la nesfârșit supremația politică. Promisiuni electorale antice, repetate și trâmbițate la maxim, doar pentru că au adus voturi în trecut și au rupt norii în 2016. Fixare pe pensii și salarii, așteptând recunoștința veșnică, doar pentru că și-au făcut datoria de guvern și partid socialist. Ignorare totală a celorlalte nevoi ale electoratului și ale așteptărilor acestuia de la politicieni. Toate pe principiul învățat și aplicat papagalicește: ”electoratul de stânga e docil și vine mereu la morcovul nostru”. Asta în timp ce ”echipa” lui Iohannis a înțeles lecția usturătoare din 2016 și a avut grijă să se adreseze unei categorii mai largi, să scoată la vot nehotărâții, nemulțumiții și neînțeleșii, mobilizând mult mai mulți români, astfel încât au reușit să depășească numeric electoratul acela stabil, dar fix, al mașinăriei PSD de promisiuni.

Iar, în final, buba cea mare: leadership-ul! Există mulți pesediști cinstiți și de treabă, dar lumea te judecă după șefi. ”Partidul” nu există de sine stătător, partidul este conducerea lui, partidul este așa cum îi sunt conducătorii, lumea nu separă lucrurile, partidul e judecat după ce îi fac liderii pe moment. Or, având un electorat de stânga disciplinat, care reușea să depășească lehamitea de dreapta, baronii s-au obișnuit cu ideea că merge orice fac, că nu mai trebuie perdea, ajungând chiar să creadă că oricare dintre ei poate să fie vedetă națională și chiar să ajungă președinte, ca electoratul lor votează orbește. Cum ar veni, fiecare baron PSD are bastonul de mareșal în vilă, doar să aibă chef să se mute la București. Numai că, nu e așa, uite la Crin, avea față, avea discurs, avea tot ce îi trebuia, dar a fost destul să facă o greșeală majoră și chiar electoratul lui l-a rejectat. Dar, atunci, tot felul de baroni care, chiar dacă știu să se impună (prin metode specifice) într-un județ anume, nu sunt capabili să comunice coerent și credibil pentru o țară formată din 41 de județe cu mentalități diverse?

Dragnea a crescut în umbra lui Geoană și Ponta, le-a fost ”impresar”, nu a sărit din fundul Teleormanului direct în prime time. Chiar și așa, el a dat lovitura în 2016 pe mintea consultanților israelieni, nu că era el mare lider sau comunicator. De aceea, ulterior, a și repetat orbește programul acela ca pe Biblie, că nu știa să facă altceva mai bun, nu avea habar cum să îl adapteze, dovadă că guvernarea lui a mers numai din gafe în gafe. De aceea avea și scor mai mic decât partidul, oricâte osanale i s-au adus, oricâte cifre s-au repetat la tv și de oricâte ori s-a ales prin congrese, că nu avea credibilitate la oameni și nici nu avea capacitatea să o obțină. Dar, înțeleg asta cei de la PSD și, în loc să se bată care dintre ei să fie stăpânul corabiei în scufundare, mai bine se bat cap în cap să își caute o echipă de conducere care să nu mai genereze ură, cu oameni fără afaceri dubioase și palate bugetare? Și să cultive oameni care să facă social-democrație din vocație și empatie, nu din interes și pentru căpătuială.

Înțeleg ei că în leadership-ul politic există vedete (Iliescu, Năstase Ponta, Crin, Tăriceanu, Băsescu, Iohannis) și există impresari (Cozmâncă, Hrebenciuc, Dragnea, Bogdan Olteanu, Blaga)? Un cuplu bielă-manivelă care nu merge separat, dacă e spart se pierd ambii! Așa cum nu merge să sari din impresar vedetă, ca nu știi să joci rolul, nu ești făcut pentru așa ceva, vezi experimentul Dragnea. Și mai există, apoi, nivele ale acestora, naționale, județene și locale. Unii nu le pot depăși niciodată, alții au nevoie de timp pentru a evolua, iar alții sunt făcuți direct pentru național. Dar cum să accepți așa ceva când ești plin de bani, de putere și te simți un mic dumnezeu neapreciat destul de plebe?

Poate când vor ajunge pe la 10%... Căci, asta este perspectiva pentru PSD, în formula actuală de conducere, oricare dintre ”marii” baroni ar prelua timona. După alegerile anticipate vor rămâne și fără pic de putere națională, fiind izolați în Parlament. Dar, dezastrul nu se va opri aici, vor fi spulberați și la locale, și, uite așa, partidul se va debaroniza cu forța. Aceasta fiind doar o etapă din procesul de destructurare al lor, care va fi dus la îndeplinire cu îndârjire până când stânga din România va deveni la fel ca și cea din Franța, fărâmițată în tot felul de partidulețe de buzunar. ”In check”, adică, fără posibilități de 50% și accese de autonomie europeană. O comandă și un plan de la Bruxelles, așa cum a fost și la francezi, îndeplinite cu acceptul socialiștilor, dovadă atitudinea lui Timmermans și ”profitul” lui.

USR a fost un experiment făcut cu un scop anume, pe care și l-a îndeplinit cu mai mult succes decât trebuia. Iar pe lângă asta, a fost și deturnat de la cel pentru care a fost conceput. Format în totalitate din amatori politici, acest partid a profitat, la fel ca și PNL, de acțiunile lui Iohannis și ale ”echipei” lui. Căci, ce au făcut altceva decât să îngâne mesajele lui, adăugându-le o tonalitate pițigăită și excese de comportament? Într-un fel, au făcut treaba murdară de crizare împotriva PSD, ceea ce a dus ca liberalii să pară eleganți și frecventabili pentru electoratul de dreapta mai liniștit.

Numai că, odată cu minimizarea PSD ca forță politică, rostul lor va dispărea, așa cum le va dispărea și mesajul. Vor salva țara de cine acum? De liberali? De Iohannis? La guvernare nu vor fi acceptați, nu va fi tolerat nici faptul că fură din electoratul PNL, așa că singura lor soluție va fi să alunece pe stânga, unde și sunt doctrinar. Și să devină una dintre alternativele de extremă stânga la PSD, pentru tineretul urban care se crede de dreapta, dar are pretenții de stânga. Vor deveni unul dintre acele partidulețele personale de pe acea parte politică despre care vorbeam. Și cam atât, pentru că lideri care să rupă hamul și votul nu prea au de unde să nască, așa că cei ce au prins această perioadă, se vor învechi pe funcții și le vor roti între ei, ca liberalii în vremurile de partid balama.

Pro România lui Ponta a trecut în acest an prin rai, după care s-a prăbușit rapid în iad. După figura bună de la Euro și după ce a făcut jocurile la căderea guvernului PSD, Ponta s-a trezit brusc mort, vorba Ralucăi. Fie pentru că s-a obrăznicit la votarea Guvernului Orban, fie pentru că așa era planul din start, i-au fost smulse cele două aripi și trimise, pachet si echitabil, la PNL și PSD. Nu că Daniel Constantin sau Mihai Tudose ar însemna prea mult politic, dar mesajul de izolare al lui Ponta e cel care contează. Și mai ales voturile care vor asigura execuția planului pentru anticipate.

Ce viitor are Pro România? Nu e prea clar. Depinde în parte de abilitatea lui Ponta de a se redresa și recredibiliza la electoratul de stânga, dar și de cât va reuși să absoarbă din hemoragia prin care va trece PSD. Până una alta, timpul nu prea are răbdare cu el și are nevoie să treacă hopul de la anticipate, ca să intre în Parlament, pentru a putea sta pe picioarele lui. Dacă, însă, va fi și el măturat de valul anti-stânga, atunci e posibil să ajungă la o fuziune cu PSD și chiar să îl conducă iar. Asta dacă nu îl preia Gușă înaintea lui...

PMP a fost un ”copil din flori” făcut pentru Elena Udrea, care nu a mai apucat să îl țină în brațe. Așa că l-a dădăcit moș Băsescu până a crescut nițel. După care, nea Traian, proaspăt întors la unitate, l-a transformat în partid de presiune unionistă, cu misiune ”geopolitică”. Ceea ce nu e rău, e chiar nobil, doar că e foarte prost executat cu un lider ca Tomac. Degeaba e el moldovean, daca politic e un buștean. Ca să fii credibil dincolo, ca să transmiți un mesaj de voință și chemare, trebuie să ai oarece audiență și aici. Or, dacă tu treci de 5% doar pentru că mai ai cheile softului, ce transmiți dincolo, că nu prea vrea nimeni unirea? Nu știu cine gândește strategiile astea în spatele fostului președinte, dar e foarte nepriceput la comunicare și analiză politică. Însă, cu noul om scos în față, Theodor Paleologu, PMP ar putea deveni o alternativă intelectuală de dreapta, un partid de nișă, dar capabil să culeagă din voturile care au mers la USR, pe fond de spaimă antipesedistă și blegeală liberală. Sau ar putea să se contopească în căldura brațelor primitoare ale PNL.

ALDE, acest papion sub care se ascunde Tăriceanu, a fost nășit de Ponta ca UNPR de dreapta, a fost  folosit de PSD fix pentru asta, dar a rămas în stadiul de proiect: să îl ținem pe bunicul Călin în fereastră, ca să prostim oarece liberali. Și cu statul în fereastră și uitatul în oglindă a și rămas. Că mai mult de atât nu a reușit. Introdus pe sub ușă în Parlament de Dragnea, prin clasicele inginerii electorale de cedare a câte 10 voturi pe secție, și făcut mare președinte al Senatului, boier Tăriceanu a vrut să ia toată mâna pesedistă și s-a visat președintele de dreapta ala României pe votul electoratului de stânga. Oricât a vărsat bani în pușculița sondorilor, oricât l-a șantajat pe Liviu, tot nu i-a ieșit. Norocul lui a fost că a înțeles mesajul de achitare spre final și a cârmit unde i s-a spus, salvându-și pielea. Avea o șansă să intre în Parlament la aceste anticipate, dacă rămânea în alianță cu Ponta, dar vrea neapărat să își demonstreze că nu e capabil să facă singur nimic, că numele lui nu reprezintă nimic, că ratarea de la Euro nu e o fraudă, (cum îl îmbată consilierii și sondorii) ci realpolitik. Amin! O vreme va mai fi printre partidulețele care se vor bate pentru electoratul de stânga. Asta dacă nu i se oferă un loc călduț la PNL.

UDMR este și va rămâne unde trebuie să fie, ”prietenii” știu de ce. Avem un context geopolitic, avem o compoziție națională, cineva trebuie să țină acest culoar ocupat și în echilibru. Restul sunt crize de naționalism inutile...

Revenind la tranziția finalizată de Iohannis... Nu am spus întâmplător ”democrație occidentală” și nu ”democrație”. Pentru că prima este ”realpolitik”, politică pragmatică și în perspectivă, ceea ce există cu adevărat în lume, iar cea de a doua e o poezie ce se găsește doar în manuale și în capul poporului credul. Chiar dacă Brucan nu a formulat așa, la asta s-a gândit. La momentul când în România se va face politică de nivel european. Nu o fi ea prea curată, nici prea echitabilă, dar așa e politica peste tot. Și nu de asta s-a făcut ”Revoluția”, ca să schimbăm comunismul pe democrația occidentală?

Tranziția românească a fost dată de sistemul pe care s-a construit și a funcționat PSD, partidul dominant al țării până mai ieri: electorat captiv, ținut cu pomeni și promisiuni. Cel mai bun exemplu, ultima stratagemă a lui Dragnea: ”Am dat legea pensiilor, dar ca să o putem aplica trebuie să ne mai votați încă un mandat.” Serios? Nu sună asta a grădină zoologică? Nu, greșesc, grădină zoologică era comunismul. Tranziția noastră a fost o rezervație: ”sunteți liberi să umblați unde vreți, dar tot la noi trebuie să veniți pentru mâncare.” Nici comunism, dar nici democrație (în sens occidental). Așa cum nu aveam nici social-democrație cu politicieni care dădeau câte zece lei la pensie din ultimul model de SUV. Cea ce am avut până acum s-ar putea numi mai corect ”barosăneală”.

Da, acest salt a fost dirijat și forțat de Bruxelles. Iohannis a fost un bun executant, a învățat din mers și a reușit. Și, de aici înainte jocul politic nu va mai fi la fel. Chiar dacă PSD nu a dispărut, va trebui să se reinventeze total sau se va face praf dacă o ține cu aceleași filozofii învechite. Și doar o schimbare a denumirii nu va păcăli pe nimeni. Știu, perspectiva unei Opoziții lungi e îngrozitoare când te-ai învățat la putere și bani. Dar, pe de altă parte, dacă e ca PSD să se reformeze cu adevărat, să se scuture de baronii crescuți pe vremea lui Iliescu, să devină vandabil în țară și la 30 de ani de la căderea comunismului, să devină acceptabil pentru europeni, are nevoie de anii lui de ”tranziție”. Pe care până acum i-a tot amânat...

Oricum, în final, cel mai câștigat este electoratul de stânga, care va scăpa de dependență, se va elibera din captivitatea picăturii financiare, și va căpăta mai multe opțiuni, așa cum cel de dreapta a avut de la început. Știu, asta îi sperie, așa cum libertatea îngrozește leul crescut în zoo, dar uite că nu moare nimeni de foame pe dreapta. Dimpotrivă, ar trebui să se bucure, nu e niciun doliu de ținut. Pentru că doar competiția aduce progres și înnoire, ceea ce este în beneficiul consumatorului/alegătorului.

Hmmm, am vorbit despre intervenție europeană, control politic, vai, unde e democrația care ni s-a vândut în 1989? Păi, nu prin intervenție occidentală s-a făcut revoluția aceea care ne-a scos din grădina zoologică și pe care o regretă doar pensionarii PSD? Cât de ”democratică” a fost? Cât de ”originală” și ”populară”? Nu prea! Dar, ce ne-a mai plăcut...

O fi bine, o fi rău? Niciuna! E doar realpolitik. Așa funcționează lucrurile peste tot, aruncați la gunoi teoria politică din manuale și priviți realitatea în față! Aceasta e democrația occidentală, acesta e jocul european. Pentru asta ne-a scos din comunism chiar părintele PSD-ului, Ion Iliescu. Spre asta ne-a dus chiar PSD, prin premierul lor, Adrian Năstase. Suntem unde a vrut PSD să fim.

Brucan se poate odihni liniștit....

Când curațăm pomii?

      

           Mulți prieteni m-au întrebat când curațăm pomii? Mulți gospodari o fac toamna, alții primăvara. Să vedem ce zice un specialist, Roberto Marius Popa:

          "Buna ziua , reiau intr-o postare separata un raspuns pe care l-am dat intr-o alta postare vis-a-vis de perioada optima la taieri :

         Taierea este o operatiune traumatizanta pentru pomi.Este exact ca o operatie la om.Si ca si la om pomul trebuie sa fie adormit cand se fac aceste taieri.Deci taierile se executa in perioada repaosului vegetativ.Adica din noiembrie pana in martie.De ce trebuie sa fie pomul adormit ? Deoarece taind mugurii apicali pomul primeste comanda sa produca material vegetal de înlocuire a ramurilor taiate.Daca ne apucăm prea devreme de taieri cand inca seva circula noile cresteri rezultate nu vor avea timp sa se matureze pana in iarna și vor degera.Scurtari de ramuri nu e bine sa facem nici prea tarziu in martie dupa ce a inceput seva bruta sa circule deoarece aruncam la gunoi substantele acumulate in timpul anului si care au fost chemate de mugurele apical in partea de sus a ramurilor.Perioada optima de taieri ar fi de la sfârșitul lunii noiembrie si pana la inceputul lunii martie.Dar nu putem taia la orice temperatura, se taie la temperaturi de peste minus cinci grade celsius deoarece lemnul la temperaturi joase devine casant si poate crapa in locul unde executati taietura.Acestea sunt taierile de bază sa zicem, grosul , dar taieri de intretinere se pot face tot timpul anului.Adica , lemn uscat, mort, rupt, bolnav,lastari lacomi, drajoni orice ne deranjeaza in coroana pomilor.FOARTE IMPORTANT : pe langa aceste taieri in uscat cum se zice , se mai fac ,la aceeasi pomi pe care i-am taiat in iarna si taieri in verde, de stimulare a mugurilor de rod si la pomii tineri de formare a coroanei.

         ACUM, daca doriti sa fiti profesionisti si știu ca vreți, pomii se taie diferit in functie de specie.Semintoasele se taie in repaosul vegetativ cum am scris mai sus,dar samburoasele se taie imediat dupa recoltare grosul ,mai putin normarea rodului pe care o facem in martie.Si in general , speciile timpurii, de vara,e bine sa se taie dupa recoltare deoarece nu are rost sa tinem material inutil pe pom , asta stimuleaza diferentierea mugurilor de rod si este suficient timp pana in iarna ca eventualele cresteri sa se matureze.Neapărat taieri la cep si stropit dupa taieri cu substante cuprice pentru evitarea infectarii cu monilinia. S-a mai făcut un pic de lumina ? 🙂"

Când noi jucăm bidineaua Rusia joacă la rupere economic

Rusia joacă economic la rupere în ciuda americanilor. Nu este uitat nici sud estul Europei. Germania, China, Turcia sunt marii beneficiari ai gazului natural siberian. Relațiile economice ale Rusiei premerg relațiile sale externe. Noi jucăm bidineaua cu gazul natural din Marea Neagră.

https://www.boursorama.com/bourse/actualites/chine-ue-turquie-la-russie-lance-trois-gazoducs-majeurs-b5f7c611013914e360cd4850a97a7b63

Chine, UE, Turquie: La Russie lance trois gazoducs majeurs

AFP•02/12/2019 à 21:21

• 0

Le président russe Vladimir Poutine prend part par lien video à une cérémonie d'inauguration du gazoduc "Power of Siberia" à Sotchi le 2 décembre 2019 ( SPUTNIK / Mikhail KLIMENTYEV )

La Russie, premier exportateur de gaz naturel du monde, et son géant Gazprom inaugurent coup sur coup ces prochaines semaines trois gazoducs majeurs ralliant la Chine, l'Allemagne et la Turquie. 

- Power of Siberia

A travers plus de 2.000 kilomètres de forêts de pins et de sols gelés, le premier tronçon de ce gazoduc titanesque - inauguré le 2 décembre -, relie les champs gaziers de Sibérie orientale à la frontière chinoise, dans la région de l'Amour.

La portion chinoise devrait être achevée en 2022-2023 et amener 38 milliards de m3 de gaz par an jusqu'à la ville de Shanghai, pour rassasier l'inépuisable appétit énergétique du géant chinois, premier importateur mondial d'hydrocarbures.

Le tube s'accompagne d'un énorme contrat d'approvisionnement, estimé à plus de 400 milliards de dollars sur 30 ans, et signé en 2014 après une décennie de négociations.

Power of Siberia ("Force de Sibérie"), construit dans des conditions extrêmes, illustre la main tendue de Vladimir Poutine à l'Asie, alors que les relations avec ses traditionnels partenaires occidentaux se sont considérablement tendues depuis le début du conflit ukrainien.

Localisation des trois nouveaux gazoducs reliant la Russie à l'Europe du Nord, la Turquie et la Chine et carte du réseau en Eurasie ( AFP / )

- Nord Stream 2

L'Europe reste encore la priorité du géant gazier russe, malgré les tensions des dernières années. 

Le controversé Nord Stream 2, arrivant en Allemagne, doit approvisionner l'Europe du Nord et de l'Ouest via la Baltique, en contournant l'Ukraine. Il est d'une capacité de 55 milliards de m3 par an, autant que son frère aîné, Nord Stream 1.

Ce projet est dénoncé par l'Ukraine, la Pologne, les pays baltes, mais aussi les Etats-Unis qui y voient un cadeau fait à l'adversaire qu'est le Kremlin. Washington a même menacé le projet de sanctions.

Le tube, qui a coûté 9,5 milliards d'euros, est financé à moitié par Gazprom, à moitié par les Européens: les alemands Wintershall et Uniper, l'anglo-néerlandais Shell, le français Engie et l'Autrichien OMV.

Le gazoduc, construit à plus de 80%, devait être initialement lancé avant la fin 2019, mais l'autorisation du Danemark de traverser ses eaux n'ayant été délivrée que fin octobre, la nouvelle date de mise en service n'est pas encore connue.

Gazprom espère un lancement prochain, mais l'achèvement du tube dépendra de la météo en mer en plein hiver.

Sa mise en service presse, le contrat liant la Russie et l'Ukraine pour le transit gazier vers l'Europe prenant fin en 2019. Et l'Europe occidentale n'a pas envie de revivre les coupures d'approvisionnements hivernales des années 2000 causées par les différends russo-ukrainiens.

- TurkStream

Le sud de l'Europe et la Turquie ne sont pas en reste: le gazoduc TurkStream, contournant également l'Ukraine, doit être inauguré en janvier par Vladimir Poutine et Recep Tayyip Erdogan. 

D'une capacité de 31,5 milliards de m3 par an, il travers sur 930 km la mer Noire, comme son prédécesseur Blue Stream. Un des deux tuyaux de TurkStream est destiné à la Turquie et l'autre au sud et sud-est de l'Europe. Sa construction bénéficie d'une météo plus clémente que ses frères nordique et oriental

Sapa minune

Mă pregătesc de noua campanie agricolă. Cristian Calugărățoiu, un oltean cu minte multă și un gospodar de renume, produce și comercializează produsele fermei sale folosind tehnici de marketing actuale, în special, internetul. Bravo române! Recomand celor cu știință de carte și dorința unui trai în aer liber pe pământul patriei. Site-ul îl găsiți ușor sub numele de sapa minune.