Aculturație

Mă  uimește  istoria noastră! Pe vremea comuniștilor  îmi făcea oarece  repulsie cum fetele, studentele noastre cădeau pradă sărantocilor străini care-și făceau studiile în universitățile românești. Și nu erau puține  care se incârligau cu toate urâțeniile pământului, ba unii chiar analfabeți, pentru o pereche de ciorapi poliamidici sau un săpun Fa. 

Am avut ocazia sa cunosc multe asemenea muieri fără  cap. Ba era și  dorința lor  de a scăpa de lagărul comunist ce ne ținea  ca pe niște animale în granițele  naționale. Multe s-au căsătorit  și  au părăsit  România. 

A venit lovitura de stat din decembrie 1989. Au fugit românii ca dracul de tămâie.  Milioane de concetățeni au năpădit în satele Spaniei, Italiei, Frantei, statelor nordice etc. 

În periplu meu european, prin Orientul Apropiat sau Mijlociu am întâlnit hoarde de români. Mulți dintre ei se dau mari. Au prins pe Dumnezeu de picior. Vorbesc stricat românește. Unii fac asta voit.

Mai nou năvălesc în România, în luna august din fiecare an, în  hârburile lor zburătoare, pe patru roți, la care vesticii renunță de bună voie cu gândul că legile Uniunii Europene le vor interzice în viitorul apropiat. 

Mă  uit la ei când trec granița în România și dau interviuri la televiziunile noastre. Sunt fițoși. Devin români adevărați. Înjură  ca la ușa cortului. Defăimează orice ce este românesc. O întrebare  dragilor: De ce vă faceți concediile în România dacă totul vă pute? Căutați destinațiile exotice! Vă e frică că vă usucă buzunarele?

Se schimbă  și  România! Cu o punguță de euroi sau dolari, câștigați cu sudoare de voi punându-vă preș  la Vestici, veți cumpăra doar sticksuri și câteva felii de salam. Atunci să vă aud cum veți înjura!

În istorie au existat multe momente de aculturație.  Unii ii zic ciocnirea civilizațiilor. Veneau francezii, nemții la noi. Acum fenomenul este invers. Poate vom avea de câștigat! Sper ca tinerii noștri ce vor studia în universitățile vestice să  se reîntoarcă, o parte  dintre ei, pentru a pune umărul  la dezvoltarea noii Românii,  prăduită și  de români  și de Vestici.

Cei din generația  mea nu se vor reîntoarce niciodată,  ori de rușine că nu prea au realizat mare lucru plecând din România,  ori că nu mai au pe nimeni în țară. 

Am avut colegi de facultate,  mulți evrei. Imediat după  marea îmbulzeală din '89 când Ilici și diverși  bărboși au preluat puterea prin crimă  și fraudă, au plecat în Israel și de aici aiurea in tramvai. Și-au  schimbat numele, de exemplu din Rotaru în Rumsfeld. Și  cate nume văzui,  muică, pe net! Bodenstein, Grumann etc. Acum am constatat ca au revenit la numele românești. Sunt pensionari. Cred că mulți dintre ei se vor reîntoarce în țară. De ce oare? Cu pensioara lor vor trăi regește în România. Cât  timp? Rămâne de vazut!

Ca să  fiu și mai caustic, cunosc un român sadea cu situație de invidiat în  București, un serviciu bine plătit, mai nou are firma lui, și-a trimis nevasta la New  York, i-a cumpărat  un apartament într-un pătiac, cocoțat printre nori. El face naveta, adeseori, București- New York. I-a făcut nevestei trei copii. Are de lucru amărâta. Ba, și-a chemat și  mama să  o ajute. Amândoi  soți sunt fuduli, nevoie mare. Copiii lor vor avea cetățenie americană, automat, fiind născuți pe plai american. El, producătorul de cetățeni  americani mi se lauda,  deunăzi, că face multe pentru România. Da, face! Toți banii îi câștigă  tot din România.  Îi  cheltuie prin stepa americană.  E de bine! Nu?!

Sper sa nu ma înjurați prea mult. Ce zici Djuvara? Parcă, am citit în cărțile tale ceva similar. M-ai influențat.

Istoria Europei este plină  de exemple de aculturație. Rupturi în dezvoltarea uniformă a continentului nostru au fost câteva esențiale, anul 395, ruperea Imperiului Roman în  două când  au urmat dezvoltări diferite în  cele două  falii europene, schisma dramatică  a bisericii din 1054.  Mai dramatică  a fost situația  din 1204 când  cruciații au cucerit Constantinopolul.

Românași migratori, luați exemplu de la evrei, poporul ales!

Să  auzim numai de bine!

Cu drag,

A. M.