Acum câteva zile am participat la oficierea cununiei religioase a unuia din strănepoții soției, undeva într-o localitate de lângă Caracal, Fărcașele de Jos.
Obiceiurile și dansurile populare au mult specific local, pași de dans destul de elaborați și ritm vioi.
Socrul mare mi-a dezvăluit că tradiția și cântecele zonei au acest specific din vechime când râul Olt era o barieră pentru comunicare cu satele din apropiere, neexistând podul de trecere actual. Am dat anterior pe blog o secvență de film cu ritmul rustemului jucat de tinerii participanți la nuntă. Ceea ce a impresionat este participarea multor tineri la dansurile populare, ocazionate de această aniversare, aspect remarcat și de o rudă apropiată nouă. Cred că este chiar singura nuntă unde am văzut foarte mulți tineri care erau buni dansatori ai jocurilor populare locale. Țin să felicit comunitatea locală ce a insuflat tinerilor dragostea pentru tradiții și jocuri populare!
Ca un mod de culoare, aduc în discuție un aspect, subliniat de una din cumnatele mele la care ne - am odihnit ceva timp și am depănat amintiri. La un moment dat a venit vorba despre leacurile populare. Rostopasca a venit în discuție. O iarbă minune despre care am scris mult și pe care o ocrotim foarte mult în curtea personală. O ocrotim în masivele de flori. Cumnata mea a scos din lada ei de zestre cartea Mariei Treben, pe care a studiat-o din scoarță în scoarță, a aplicat tratamentele descrise şi le - a făcut cunoscute multor consăteni.
Las pe Maria Treben să vorbească despre Rostopască. Adaug doar o imagine din curtea noastră.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu