Cancerul, autoturismul și benzenul

Aerul conditionat si benzenul

Nu e de mirare ca mai multi oameni mor de cancer decât se intampla înainte. Ne întrebăm de unde vine aceasta cauza?

Mulți oameni sunt în mașinile lor, de dimineata pana seara, 7 zile pe săptămână.

Vă rugăm să transmiteti acest lucru la cat mai multi oameni posibil. Sa nu fie prea târziu pentru a face unele modificări in comportamentul nostru.

Deschideți ferestrele pentru un timp, apoi intrati in masina si, după câteva minute, porniți AC. Vă rugăm să nu porniți AC de îndată ce intrați în mașină.
Iată de ce: Conform cercetarilor, tabloul de bord al masinii, scaune, AC, conducte, de fapt toate obiectele sunt din material plastic în vehiculul dumneavoastră si, expuse la caldura de la lumina soarelui, emit benzen, o toxina care cauzează cancer. O substanță cancerigenă de mare impact. Nu dai importanta la mirosul de plastic incins din masina ta pentru ca te grabesti...
Benzenul cauzeaza cancer la oase, anemie si reduce celulele albe din sange. Expunerea prelungită poate provoca leucemie si creste riscul unor forme de cancer. Acesta poate provoca, de asemenea, avorturi spontane la femeile gravide.
Nivelul acceptat de benzene este de 50 mg pe sq.ft.

O mașină parcată intr-un spatiu interior, cu ferestrele închise, va conține 400-800 mg de benzen - de 8 ori nivelul acceptabil.
Dacă masina este parcata în aer liber, în soare, la o temperatură de peste 60 de  grade F, nivelul de  benzen ajunge până la 2000-4000 mg, de  40 de ori peste nivelul acceptabil.

Oamenii care intra in masina, păstrând ferestrele închise, în cele din urmă vor inhala cantitati excesive de toxine benzen.

Benzenul este o toxină care afectează rinichii și ficatul. Ce e mai rău, este extrem de dificil sa o elimini din corp.

Deci, prieteni, vă rugăm să deschideți ferestrele și ușile de la masina voastra -asteptati un timp pentru evacuarea benzenului din interior, înainte de a pătrunde în habitaclu.
Aveti o obligație morală să împărtășiti si altor persoane aceste informatii.

Benzenul (cunoscut și sub denumirea mai puțin frecventă de benzol) este o hidrocarbură cu un nucleu aromatic, care are formula chimică C₆H₆. Este întâlnit în cărbuni, petrol și se obține în mod natural prin arderea incompletă a compușilor bogați în carbon. Până la Al doilea război mondial, benzenul rezulta ca produs secundar al procedurii de formare a cocsului. După anii 1950, hidrocarbura a fost extrasă din petrol. Există patru metode de laborator din care se obține: reformare catalitică, hidrodezalchilarea toluenului, disproporționarea toluenului și cracare cu abur. Participă la reacții de substituție, oxidare și adiție. Etimologic, cuvântul provine de la rășina „benzoe” care prin sublimare formează acidul benzoic.

Mai multe informații: Denumiri, Alte denumiri …

Au fost emise numeroase formule pentru benzen. Kekulé a propus în 1865 o aranjare ciclică a atomilor de carbon în care legăturile simple alternează cu cele duble, însă această structură nu explica în totalitate proprietățile hidrocarburii. Erich Hückel în 1931 a demonstrat prin teoria orbitalilor moleculari că benzenul este reprezentat de un ciclu de șase atomi de carbon, în interiorul lui fiind un cerc sau o linie circulară punctată pentru a sugera delocalizarea electronilor din legătura C-C.

Compusul organic este incolor, extrem de inflamabil și volatil, având un punct de solidificare de 5,5 °C și cel de fierbere fiind de 80,1 °C. La 20 °C are o densitate de 0,88 g·cm⁻³ și este mai solubil în solvenți organici decât în apă. Face parte din categoria substanțelor cancerigene, din care cauză sunt folosiți ca diluanți derivații metilați ai benzenului ca toluenul și xilenii. Este un solvent foarte utilizat în industria chimică și reprezintă un precursor important al sintezei chimice de medicamente, plastic, gumă sintetică sau coloranți.