"Cine va decide pacea din Ucraina și securitatea României. Miza reuniunii de la Berlin, după ce Trump, Putin și Xi s-au întâlnit în China. „O nouă Ialta nu va aduce pacea”

Reuniunea istorică dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, desfășurată joi, 19 noiembrie, la Shenzhen, s-a încheiat cu o declarație comună privind securitatea internațională, în care Ucraina, Europa și NATO nu sunt menționate. În aceeași zi, liderii europeni reuniți la Berlin, în cadrul așa-numitei Coaliție a Voinței, au încercat să obțină un rol efectiv în negocierile pentru încheierea războiului și să stabilească garanțiile militare și financiare necesare Kievului. Prezența emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, alături de președintele Volodimir Zelenski, au oferit europenilor posibilitatea de a afla direct poziția Washingtonului după discuțiile din China.
Iar pentru România, reprezentată la Berlin de președintele Nicușor Dan, miza privește inclusiv securitatea Mării Negre și viitorul prezenței militare NATO pe flancul estic. Reuniunea a avut loc într-un moment în care Uniunea Europeană pregătește un nou sprijin financiar de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina, iar analiștii sunt de părere că influența diplomatică a Europei rămâne vulnerabilă în fața negocierilor dintre marile puteri.
Întâlnirea dintre președinții Statelor Unite, Rusiei și Chinei, organizată în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), a durat aproximativ o oră și jumătate și s-a încheiat fără anunțarea unor progrese majore privind războiul din Ucraina. Declarația comună, prezentată de Beijing drept un angajament pentru pace, cuprinde referiri la reducerea riscurilor nucleare, reforma Organizației Națiunilor Unite și stabilitatea energetică mondială. Potrivit Associated Press, Vladimir Putin a confirmat că a discutat conflictul din Ucraina în întâlnirile bilaterale cu Donald Trump și Xi Jinping, dar pentru europeni, imaginea celor trei lideri reuniți în China aduce în prim-plan perspectiva ca deciziile privind securitatea continentului să fie negociate între Washington și Moscova, cu o participare limitată a statelor care vor trebui să suporte consecințele economice și militare ale unui eventual acord.
Acesta este contextul în care cancelarul german Friedrich Merz i-a convocat joi la Berlin pe liderii Coaliției Voinței, într-o reuniune organizată împreună cu președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham. Potrivit Guvernului Germaniei, la întâlnire sunt reprezentate 37 de state, alături de conducerea Uniunii Europene și NATO.
În cadrul conferinței de presă de la Berlin de la finele discuțiilor care au avut loc după reuniunea Coaliției Voinței de la Berlin, cancelarul german Friedrich Merz a respins perspectiva unei înțelegeri între marile puteri asupra viitorului Ucrainei și al securității continentului, fără participarea europenilor. Liderul german a insistat că statele europene trebuie să participe la negocierile de pace, alături de Ucraina, și că revendicările Moscovei privind reorganizarea arhitecturii de securitate a continentului sunt nerealiste. „Negocierile pot reuși numai dacă Ucraina și Europa participă împreună. Un format de tip Ialta nu va aduce pacea", a declarat Merz, potrivit The Guardian, într-o referire directă la întâlnirea dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, desfășurată în aceeași zi în China.
Cancelarul a folosit simbolistica Zidului Berlinului pentru a sublinia pericolele împărțirii Europei în sfere de influență. Fiecărui participant la summit i-a oferit câte un fragment din zidul care a despărțit orașul timp de aproape trei decenii, amintind de discursul susținut în 1987 de președintele american Ronald Reagan, când acesta i-a cerut liderului sovietic Mihail Gorbaciov să dărâme zidul. De această dată, mesajul a fost adresat lui Vladimir Putin, liderul german transmițând că Rusia trebuie să pună capăt războiului, iar soluțiile diplomatice trebuie căutate fără reîmpărțirea continentului. Merz a descris întâlnirea dintre Trump, Putin și Xi Jinping drept un eveniment care a oferit, înainte de toate, ocazia unor fotografii simbolice, în timp ce reuniunea de la Berlin s-a concentrat asupra unor rezultate concrete. Acesta a anunțat că aliații vor continua să susțină militar Ucraina și în 2027, prin contribuții naționale suplimentare față de mecanismele financiare ale Uniunii Europene.
Cancelarul a explicat că menținerea capacității de apărare a Ucrainei este necesară și pentru ca eventualele negocieri să se desfășoare în condiții mai favorabile Kievului. În privința solicitărilor Rusiei, Merz a subliniat că Moscova cunoaște caracterul nerealist al revendicărilor sale maximaliste, iar un acord asupra securității euroatlantice ar trebui să urmeze încheierii păcii în Ucraina, în loc să fie impus drept condiție prealabilă. În același timp, cancelarul a încercat să transmită un mesaj de cooperare Washingtonului, insistând asupra faptului că participarea europeană și implicarea americană sunt ambele necesare pentru obținerea unei păci durabile.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat la Berlin cinci priorități concrete ale Kievului: consolidarea apărării antiaeriene, suplimentarea capacităților de aviație militară, dezvoltarea industriei europene de apărare, participarea Europei la negocierile diplomatice și stabilirea unor garanții de securitate pe termen lung. Referindu-se la intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii civile, Zelenski a insistat că refuzul Moscovei de a accepta măsuri de detensionare face necesară continuarea presiunii militare, economice și diplomatice. „De la mijlocul acestei veri, Putin a intensificat atacurile cu rachete balistice și drone cu propulsie reactivă. Trebuie să acționăm împreună pentru a asigura o apărare eficientă. Rusia refuză toate propunerile de detensionare a situației. De-a lungul acestui an, diferiți parteneri au înaintat asemenea propuneri, iar Putin a răspuns de fiecare dată printr-un refuz. Au existat propuneri privind reducerea escaladării în sectorul energetic și în Marea Neagră. Rusia a spus «nu» tuturor acestor inițiative", a declarat președintele ucrainean. Zelenski a amintit că atacurile rusești au continuat chiar în ziua reuniunii de la Berlin, când au fost avariate Catedrala Sfântul Vladimir din Kiev, precum și clădirile reprezentanțelor diplomatice ale Austriei și Țărilor de Jos.
„În fiecare zi au loc noi atacuri asupra Ucrainei, iar acestea provoacă zeci de victime. Tocmai de aceea, protejarea clădirilor noastre, a economiei, a infrastructurii logistice și a podurilor reprezintă o prioritate absolută. Toți partenerii au fost astăzi de acord că protecția și capacitățile noastre de apărare trebuie consolidate. Am ajuns și la înțelegeri privind sprijinul necesar în acest sens", a explicat liderul ucrainean. O altă prioritate privește avioanele F-16 și capacitățile necesare interceptării dronelor de atac. Zelenski a vorbit și despre programul european comun FREYJA, destinat dezvoltării apărării împotriva rachetelor balistice, pe care îl consideră important pentru consolidarea autonomiei militare a continentului.
În ceea ce privește procesul diplomatic, președintele ucrainean a afirmat că discuțiile cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au vizat necesitatea participării efective a europenilor la negocierile pentru pace. „Am discutat aceste aspecte cu partenerii noștri americani, Steve și Jared. Am discutat despre faptul că Statele Unite înțeleg de ce este necesară o participare puternică a Europei la negocieri. Iar această participare va exista. Vom discuta întreaga agendă a următoarei reuniuni. Ne așteptăm la un format de negocieri care să implice Europa, Statele Unite și Rusia. Agenda trebuie pregătită împreună, iar pentru aceasta este necesară o activitate substanțială din partea tuturor", a declarat Zelenski. Liderul ucrainean a avertizat și asupra riscului ca Moscova să prelungească discuțiile pe parcursul iernii, în contextul în care atacurile asupra infrastructurii energetice sporesc presiunea asupra populației. „Vrem să evităm ca Rusia să prelungească negocierile pe parcursul iernii. Avem nevoie de presiune asupra Moscovei. Europa este pregătită să adopte noi măsuri și să facă noi pași pentru sprijinirea Ucrainei. Este important ca și Statele Unite să își folosească influența asupra Rusiei", a afirmat președintele ucrainean.
În fine, privința garanțiilor de securitate, Zelenski a reiterat importanța aderării Ucrainei la NATO și a integrării sale europene. În concepția Kievului, apartenența la Alianța Nord-Atlantică rămâne principalul mecanism de protecție împotriva unei noi agresiuni, în timp ce aderarea la Uniunea Europeană ar consolida pe termen lung securitatea politică și economică a țării.
Președintele francez Emmanuel Macron a insistat, la rândul său, asupra legăturii directe dintre sprijinul militar acordat Ucrainei și șansele unei negocieri de pace. „Dacă vrem să fim credibili în negocierile de pace, este important ca Ucraina să se poată apăra și să intre în aceste negocieri dintr-o poziție bună", a declarat Macron, potrivit relatării The Guardian. Președintele francez a cerut tuturor statelor participante la Coaliția Voinței să contribuie la asigurarea resurselor militare de care Ucraina are nevoie pentru a rezista atacurilor rusești. El a avertizat că următoarele săptămâni vor fi critice pentru Kiev, în condițiile intensificării bombardamentelor și ale apropierii iernii.
Macron a contestat disponibilitatea reală a Moscovei de a negocia, subliniind că Rusia nu a prezentat până acum propuneri concrete și tangibile pentru încheierea războiului. În același timp, președintele francez a considerat că revendicările maximaliste ale Kremlinului justifică redeschiderea discuției despre aderarea Ucrainei la NATO. Președintele francez a insistat asupra dezvoltării unor garanții militare credibile, capabile să descurajeze o nouă agresiune rusă după încetarea ostilităților. Pregătirile includ și exercițiile militare desfășurate în Polonia, la care participă aproximativ 2.800 de militari, 500 de vehicule și 30 de aeronave din 11 țări, potrivit informațiilor furnizate de Palatul Élysée și relatate de Euronews.
La rândul său, premierul britanic Andy Burnham a venit la Berlin cu noi angajamente militare, inclusiv un pachet în valoare de 260 de milioane de lire sterline, care prevede furnizarea a peste 1.000 de drone de atac cu rază lungă de acțiune. Unele dintre acestea pot lovi obiective militare aflate la peste 1.000 de kilometri distanță, potrivit comunicatului oficial al guvernului britanic. Pachetul include și drone maritime, de supraveghere și logistice, destinate susținerii operațiunilor ucrainene. Londra precizează că peste 80% din valoarea programului va fi cheltuită în Regatul Unit, inclusiv prin contracte cu întreprinderi mici și mijlocii din industria de apărare. Burnham a subliniat, în declarațiile oficiale publicate cu ocazia reuniunii, că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice nu vor determina aliații să renunțe la sprijinul pentru Kiev. Dimpotrivă, ele sporesc determinarea Londrei de a furniza Ucrainei mijloacele necesare apărării.
Un al doilea anunț, deosebit de relevant pentru securitatea României și pentru regiunea Mării Negre, privește un program militar comun al Regatului Unit și Norvegiei, în valoare de peste 100 de milioane de lire sterline. Cele două state vor finanța achiziția a două nave rapide de atac pentru marina ucraineană, construite în Regatul Unit și dotate cu sisteme avansate de rachete, apărare antiaeriană și autoprotecție. Navele vor avea aproximativ 30 de metri lungime și vor contribui la protejarea litoralului ucrainean, a rutelor comerciale și a coridorului maritim folosit pentru exporturile de cereale. „Acest proiect va consolida apărarea Mării Negre și va contribui, în același timp, la securitatea europeană", a declarat premierul britanic, potrivit anunțului oficial al Guvernului de la Londra din 19 noiembrie.
Burnham a atras atenția că securitatea rutelor maritime are implicații economice mult dincolo de zona de conflict. Acesta a amintit și că atacurile rusești asupra navigației din Marea Neagră afectează comerțul internațional, exporturile ucrainene și securitatea alimentară a statelor dependente de aceste fluxuri comerciale.
Principala miză diplomatică a summitului este stabilirea unei poziții europene comune înaintea viitoarelor negocieri privind Ucraina. La reuniunea informală de la Dublin, din 13 noiembrie, statele europene au convenit că vor fi reprezentate în viitoarele negocieri de o echipă formată din reprezentanți ai instituțiilor UE și ai cinci state, Germania, Franța, Italia, Polonia și Regatul Unit. Formula, cunoscută drept E5, a fost confirmată de președintele Consiliului European, António Costa, potrivit documentelor Parlamentului European. Într-o analiză publicată miercuri de Deutsche Welle, Stefan Meister, expert în Rusia și Ucraina la Consiliul German pentru Relații Externe (DGAP), a avertizat că Europa nu a reușit încă să transforme ambițiile diplomatice într-un plan suficient de precis. „Problema fundamentală este că Europa încă nu a prezentat o propunere. Nu există un plan care să arate ce garanții de securitate ar oferi", a explicat analistul, atrăgând atenția că la acest moment rămân neclarificate atât dimensiunea unei eventuale prezențe militare europene în Ucraina, cât și mecanismele prin care ar putea fi supravegheată respectarea unui armistițiu. În opinia sa, competiția pentru reprezentarea Europei la masa negocierilor scoate la suprafață și presiunile politice interne asupra guvernelor europene, în condițiile în care Franța și Polonia se pregătesc pentru alegeri în 2027.
Coaliția Voinței, constituită în primăvara anului 2025, pregătește de mai multe luni modalitățile prin care ar putea contribui la securitatea Ucrainei după o eventuală încetare a focului. Discuțiile privesc monitorizarea armistițiului, sprijinul pentru forțele armate ucrainene și posibilitatea unei forțe multinaționale care să contribuie la descurajarea unor noi atacuri rusești. În prezent, pregătirile militare au intrat deja într-o etapă practică, în Polonia se desfășoară exercițiul KOALICJA 26.2, primul exercițiu al forțelor Coaliției Voinței organizat sub denumirea Multinational Force – Ukraine. Potrivit Ministerului polonez al Apărării, sunt implicate componente terestre, aeriene și navale ale forțelor din 11 state, printre care Franța, Regatul Unit, Germania, Polonia și Turcia. Exercițiul urmărește inclusiv coordonarea logistică și sprijinul pe care statele participante l-ar putea oferi unei operațiuni multinaționale. Desfășurarea sa nu echivalează însă cu aprobarea trimiterii unor trupe occidentale în Ucraina. O asemenea decizie ar necesita clarificarea mandatului, a condițiilor militare și a procedurilor naționale de autorizare.
Oana Popescu-Zamfir, cercetătoare principală specializată în securitate europeană la institutul britanic Royal United Services Institute (RUSI), a pus accentul pe responsabilitatea pe care Europa ar urma să și-o asume după încheierea negocierilor. „Orice acord de pace privind Ucraina ar fi încheiat, în cele din urmă, între Ucraina, Rusia și SUA, Europa va trebui să asigure respectarea lui", explica experta într-o analiză publicată de RUSI la 18 noiembrie. Popescu-Zamfir considera că Germania, Franța și Regatul Unit au un rol esențial în construirea unei politici europene de securitate capabile să compenseze o eventuală reducere a prezenței americane pe continent. Aceasta presupune atât investiții militare și o cooperare mai strânsă între industriile naționale de apărare, cât și capacitatea de a reacționa la atacurile îndreptate împotriva statelor NATO și UE.
Dincolo de încetarea ostilităților și de eventualele concesii teritoriale discutate între Moscova și Kiev, o parte a negocierilor privește revendicările mai vechi ale Rusiei privind prezența NATO în Europa de Est. Discuțiile recente de la Abu Dhabi au readus în atenție solicitările Moscovei de revizuire a aranjamentelor de securitate europene, care au precedente în documentele prezentate de Rusia în decembrie 2021, înaintea invaziei la scară largă a Ucrainei, când Kremlinul cerea limitarea extinderii NATO și restrângerea desfășurărilor militare aliate în statele care au aderat după 1997.
De altfel, Fredrik Wesslau, cercetător senior la European Council on Foreign Relations (ECFR), avertizează că administrația Trump a acceptat introducerea acestor revendicări în discuțiile despre încheierea războiului. „Administrația Trump a acceptat cererea mai veche a Rusiei de a renegocia arhitectura de securitate europeană", scria analistul într-o analiză publicată la 13 noiembrie. E relevant pentru că, pentru România, o eventuală rediscutare a prezenței militare NATO pe flancul estic ar avea implicații directe. Bazele și infrastructura aliată de pe teritoriul românesc, prezența militară americană și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu fac parte din arhitectura de securitate construită după aderarea țării la NATO.
Președintele Nicușor Dan participă la Berlin cu un mandat politic care are în centru tocmai aceste preocupări, mai ales dacă ținem cont de comunicatul Administrației Prezidențiale din 18 noiembrie, care relatează că un acord de pace trebuie să ia în considerare interesele legitime de securitate ale statelor europene expuse direct riscurilor războiului, iar pacea durabilă presupune restaurarea deplină a securității în regiunea Mării Negre. Bucureștiul face parte din Coaliția Voinței, dar nu se numără printre cele cinci state desemnate să participe la negocieri în numele Europei.
În plus, un alt punct de vedere relevant a fost adus la înaintare zilele acestea de Anton Barbashin, cercetător în cadrul programului de securitate europeană al Consiliului European pentru Relații Externe (European Council on Foreign Relations – ECFR), care avertizează că obiectivele Moscovei depășesc cu mult încheierea războiului din Ucraina. „Rusia nu urmărește doar un acord privind Ucraina. Vrea să revizuiască întreaga ordine de securitate europeană construită în ultimii 35 de ani", scrie analistul într-o analiză publicată la 13 noiembrie. Barbashin explică faptul că negocierile recente de la Abu Dhabi au readus în prim-plan revendicările formulate de Rusia încă din decembrie 2021, înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei: oprirea extinderii NATO prin garanții juridice și reducerea prezenței militare aliate în Europa Centrală și de Est. În același timp, Moscova încearcă să atragă individual anumite state europene în negocieri privind acorduri bilaterale de neagresiune, o strategie care, potrivit cercetătorului, ar putea submina pozițiile comune ale Uniunii Europene și NATO.
Barbashin avertizează că guvernele europene trebuie să respingă orice înțelegere privind arhitectura de securitate a continentului negociată fără participarea statelor direct afectate, iar în lipsa unei poziții comune, există riscul ca revendicările Moscovei să ajungă să definească însăși agenda negocierilor de pace.
Miza financiară a discuțiilor este cel puțin la fel de importantă ca cea diplomatică. Miercuri, 18 noiembrie, Comisia Europeană a propus acordarea unui nou împrumut de până la 45 de miliarde de euro pentru Ucraina în 2027, menit să acopere aproximativ două treimi din necesarul suplimentar de finanțare estimat la 70 de miliarde de euro, în completarea unui instrument de sprijin de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026–2027, convenit anterior de liderii europeni. Din suma nou propusă, până la 25 de miliarde de euro ar urma să fie alocate sprijinului militar, iar alte 20 de miliarde, finanțării bugetului ucrainean.
Potrivit Comisiei Europene, fondurile ar proveni din împrumuturi contractate de Uniunea Europeană pe piețele financiare, garantate prin bugetul comunitar. Ucraina ar urma să ramburseze principalul împrumutului după primirea despăgubirilor din partea Rusiei. Proiectul necesită încă aprobarea legislativă a instituțiilor europene. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a explicat că pentru 2026 nevoile financiare ale Ucrainei sunt acoperite, iar noul pachet urmărește să asigure continuitatea sprijinului în anul următor. „Europa va continua să asigure un sprijin maxim Ucrainei și să exercite o presiune maximă asupra Rusiei", a declarat von der Leyen, la prezentarea propunerii.
Unele guverne europene se opun însă extinderii mecanismelor de împrumut comun, în timp ce statele mai expuse militar insistă asupra necesității unei finanțări predictibile. În plus, eventualele garanții de securitate pe termen lung ar presupune cheltuieli suplimentare, distincte de sprijinul militar actual. Într-un comentariu publicat joi de Reuters, analiștii sunt de părere că în 2025, schimburile comerciale ale Uniunii Europene cu restul lumii au depășit 8.000 de miliarde de euro, reprezentând aproape 16% din comerțul mondial cu bunuri și servicii, față de 13,5% în cazul Statelor Unite și 13% în cazul Chinei. Tot anul trecut, statele UE au cheltuit împreună aproximativ 418 miliarde de euro pentru apărare, cu 20% mai mult decât în 2024.Cu toate acestea, se arată în analiză, puterea economică a blocului comunitar este dificil de transformat într-o influență diplomatică echivalentă. Politica externă presupune compromisuri între 27 de guverne, armatele rămân sub control național, iar statele europene depind în continuare de capacități militare americane esențiale.
Mai mult, situația este complicată și de faptul că înaintea invaziei din 2022, aproximativ 40% din importurile europene de gaze naturale și un sfert din cele de petrol proveneau din Rusia. Ulterior, Europa și-a diversificat puternic furnizorii, iar Statele Unite au devenit unul dintre principalii exportatori de gaze naturale lichefiate către piața europeană. Astfel, orice negociere privind relaxarea sancțiunilor, revenirea unor fluxuri energetice rusești sau normalizarea relațiilor comerciale ar avea consecințe economice ample."
Ziare com


