Doi militari, generali, eroii capitalismului românesc.🤣🤣🤣. Eroul de la Nassiriya, altul, Vai de mama lui. Rău a ajuns armata română!

Eroul de la Nassiriya” este o sintagmă asociată lui Nicolae Ciucă, folosită în campaniile sale publice și politice pentru a evidenția trecutul său militar. [1, 2]

Controversele recente ( AI):

Investigația Recorder: O anchetă publicată de Recorder în septembrie 2024 a pus sub semnul întrebării amploarea rolului lui Nicolae Ciucă în acea bătălie. [1]
Mărturiile italienilor: Generali italieni care au coordonat operațiunile din zonă au declarat că implicarea lui Ciucă și a trupelor române a fost una marginală în raport cu dimensiunea relatată ulterior. [1]

Generalul Dorin Ioniță a fost înmormântat ieri, 15 septembrie 2026, dar fără onoruri militare pentru că s-a sinucis. Cu o carieră militară de 36 de ani, Dorin Ioniță a fost una dintre figurile cheie ale Armatei Române. A condus Comandamentul Forțelor Întrunite „General Ioan Emanoil Florescu” în perioada 5 septembrie 2017 – 31 iulie 2023. A activat ca șef al Direcției instrucție și doctrină din Statul Major General, precum și comandant al Componentei Operaționale Terestre. A participat ca observator militar ONU în Republica Democratică Congo (MONUC) și a fost ofițer de legătură și planificare operații în cadrul misiunii „Iraqi Freedom” din Irak, precizează radioimpuls.ro.

Instigatorul

O fotografie de 1000 de puncte! Sursa: Internet

Mindfulness Journal

You need 3 daily wins:

1) A physical win:

Walking, running, lifting, swimming...

2) A mental win:

Reading, writing, creating, learning...

3) A spiritual win:

Praying, meditating, studying, growing...

Subscribe and let's grow together

Generalii de carton. Fabrica de generali.

Spre deosebire de escrocii din trecut care falsificau acte sau se dădeau drept altcineva, „farsorii” din perioada post-decembristă și contemporană au operat adesea la adăpostul legii, obținând grade de general oficiale conferite prin decrete prezidențiale. Această inflație de grade și decorații — botezată în spațiul public „fabrica de generali” sau „piața generalilor de carton” — include mai multe categorii notorii:

Politicieni și ascensiuni-fulger

Farsorul emblematic, perioada actuală. 

• Gabriel Oprea: Este exemplul emblematic pentru avansările pe bandă rulantă. În anul 2001 era doar căpitan în rezervă, iar în mai puțin de zece ani a parcurs toate treptele posibile, devenind general cu patru stele (maximul din armată). Deși fără o carieră de comandă militară pe măsură, avansările au venit succesiv prin decrete semnate de Ion Iliescu și Traian Băsescu.

Sportivi și artiști (Generali „de recuzită” și de imagine) Gradele militare de rezervist sau în retragere au fost distribuite cu generozitate ca recompensă politică sau de imagine, stârnind adesea polemici privind degradarea uniformei:

• Ilie Năstase: Avansat la gradul de general-locotenent (trei stele) în rezervă. A apărut adesea la evenimente publice sau internaționale îmbrăcat în uniformă de gală a Forțelor Aeriene, comportamentul și declarațiile sale scandaloase intrând deseori în contrast direct cu rigoarea codului militar.
• Anghel Iordănescu: Fostul selecționer a fost înaintat la gradul de general cu trei stele. Trecerea sa directă din lumea fotbalului în cea politic-militară a fost criticată dur chiar de cadre militare de carieră.
• Alți sportivi de performanță sau personalități culturale au primit, de asemenea, grade de colonel sau general în rezervă prin cluburile sportive Steaua (MApN) și Dinamo (MAI), fără a avea o pregătire sau atribuții tactice.

Impostorii cu doctorate și universități clandestine

• Plagiatorii și îndrumătorii de doctorate: În ultimele două decenii, zeci de generali din Poliție, Armată și serviciile secrete au obținut titluri academice de doctor (sau au coordonat lucrări) la academii militare și de poliție prin plagiat dovedit. Acest sistem acționa ca o formă de impostură instituționalizată, titlul de doctor aducând sporuri salariale automate și facilitând promovarea la gradul de general.

Falsul chirurg italian (Cazul Matteo Politi / Luigi)

• Chiar dacă nu a vizat grade militare, un caz recent din perioada contemporană care amintește de impostura clasică este cel al italianului Matteo Politi (care profesa sub numele de Luigi). Fără studii medicale de specialitate, acesta a reușit să obțină avize din partea instituțiilor de sănătate și a operat în clinici private din București timp de câteva luni, fiind descoperit abia la sesizarea altor medici de la cabinet.

FARSORII DIN TRECUT

Istoria României din perioada regală și cea comunistă include câteva figuri notorii de farsori, escroci și impostori ale căror înșelăciuni au rămas celebre.

Perioada Regală

• Pantea Călinescu (Falsul Căpitan): În anii '20, a devenit faimos după ce s-a dat drept ofițer de carieră și erou de război. Folosindu-se de uniforme impecabile, documente contrafăcute și o prezență impunătoare, a reușit să păcălească numeroși înalți funcționari și comercianți, obținând împrumuturi mari și invitații la evenimente din înalta societate înainte de a fi deconspirat.
• Aventurierii și falsificatorii de titluri aristocratice: În perioada interbelică, cluburile și cazinourile din București și Sinaia erau frecventate de farsori care își inventau titluri de conți sau baroni ruși refugiați după Revoluția Bolșevică, obținând cazare gratuită, linii de credit și favoruri de la elita vremii.

Perioada Comunistă

• Eugen Grigore și aventura falsului nomenclaturist: În anii '60, profitând de birocrația rigidă și de teama funcționarilor față de autoritatea de partid, a călătorit prin țară prezentându-se drept inspector secret al Comitetului Central al PCR. A primit cazări de lux, mese festive la cabanele de stat și servicii gratuite din partea conducerilor locale de județ până când a fost verificat prin linie directă.
• Escrocii cu „bilete de favoare” și mașini Dacia: În anii '70 și '80, când listele de așteptare pentru achiziționarea unui autoturism Dacia sau CEC-urile cu câștiguri în autoturisme erau la mare căutare, mai mulți infractori s-au dat drept gestionari ai fondurilor speciale ale statului sau apropiați ai miniștrilor, încasând sume uriașe de la cetățeni creduli cărora le promiteau devansarea rândului.
• Falsul doctor din anii '80: Un caz răsunător a fost cel al unui bărbat fără studii medicale finale care, folosind adeverințe și ștampile falsificate, a profesat timp de câțiva ani ca medic în comunități rurale, fiind descoperit doar în urma unui control administrativ inopinat.

Monarhia constituțională

Carol I

Monarhia constituțională a jucat un rol fundamental în modernizarea, independența și consolidarea statului român modern. Perioada regalității (1866–1947) este adesea considerată o etapă de înflorire culturală, dezvoltare economică și afirmare externă a României.

Carol I (1866–1914) – Constructorul Statului Modern

• Realizări majore: A obținut independența de stat a României în urma Războiului din 1877–1878, recunoscută prin Tratatul de la Berlin. A proclamat Regatul României în 1881. Sub domnia sa de 48 de ani, s-au construit rețelele de căi ferate, Podul de la Cernavodă (Anghel Saligny), Portul Constanța și s-au pus bazele economiei moderne.
• Aprecieri: Apreciat pentru rigoricismul, disciplina germană și devotamentul total față de stat. A impus un stil de guvernare neutru și echilibrat, oferind stabilitate politică.

Ferdinand I „Întregitorul” (1914–1927) – Regele Marii Uniri

• Realizări majore: A pus interesul național mai presus de originea sa germană, intrând în Primul Război Mondial de partea Antantei (1916). Sub domnia sa s-a înfăptuit Marea Unire din 1918. A garantat adoptarea reformei agrare (împroprietărirea țăranilor) și a votului universal, urmate de Constituția din 1923.
• Aprecieri: Văzut ca un monarh modest, dar extrem de loial poporului român, dispus la sacrificii personale mari pentru realizarea visului național.

Carol al II-lea (1930–1940) – Monarhul Controversat

• Realizări majore: O perioadă de maximă dezvoltare economică și culturală (perioada interbelică). A fost un mare protector al artelor, al culturii și al instituțiilor de cercetare.
• Aprecieri și critici: Figura sa rămâne extrem de controversată. Deși a sprijinit cultura și modernizarea urbană, stilul său autoritar a dus la dizolvarea partidelor politice și instaurarea carliste (1938). De asemenea, sub domnia sa, România a suferit pierderile teritoriale dramatice din vara anului 1940 (Basarabia, Nordul Bucovinei, Nord-Vestul Transilvaniei și Cadrilaterul).

Mihai I (1927–1930; 1940–1947) – Regele Demnității și al Tragediei Istorice

• Realizări majore: A preluat tronul într-un moment extrem de dificil, în plin Război Mondial. Actul de la 23 August 1944, inițiat de Regele Mihai, a scurtat Al Doilea Război Mondial și a salvat mii de vieți, alăturând România Națiunilor Unite. A rezistat presiunilor sovietice până la 30 decembrie 1947, când a fost forțat să abdice sub amenințarea armelor.
• Aprecieri: Simbol al moralității, al modestiei și al rezistenței anticomuniste. În memoria colectivă, Regele Mihai rămâne un reper de demnitate și loialitate față de poporul său.

Impactul General al Regalității în România

• Ancorare occidentală: Casa Regală de Hohenzollern-Sigmaringen a racordat România la diplomația și cultura europeană de nivel înalt.
• Stabilitate politică: Monarhia a acționat ca un mediator imparțial între partidele politice principale ale vremii (Liberali și Conservatori).
• Patrimoniu cultural și arhitectural: Castelele Peleș și Pelișor, Palatul Regal din București, Fundațiile Regale și numeroase instituții de învățământ și artă poartă amprenta acestei epoci.

Când mă gândesc cine este in scaunul lui Carol acu.m.

În ce secol trăim?

Serotonina

Atenție la semințele care se plantează!

 Semințele recoltate de la un dovlecel pot fi replantate în al doilea an și vor produce plante noi, cu condiția absolut necesară ca dovlecelul inițial să fie un soi (soi stabil / cu polenizare liberă) și nu un hibrid (notat de obicei cu F1).

Există totuși câteva aspecte importante de care trebuie să ții cont pentru a avea succes:

1. Diferența dintre Soi și Hibrid (F1)

• Dacă este Soi: Semințele vor transmite fidel caracteristicile plantei-mamă (forma, gustul, culoarea dovlecelului).
• Dacă este Hibrid (F1): În al doilea an (generația F2), segregarea genetică va face ca plantele rezultate să nu mai semene cu părintele. Producția poate fi scăzută, iar fructele pot fi deformate sau necomestibile.

2. Riscul de polenizare încrucișată (Hibridarea naturală)

Familia dovleceilor (Cucurbitaceae) se polenizează foarte ușor prin intermediul albinelor și al altor insecte.

• Dacă în apropiere (pe o rază de câteva sute de metri) ai cultivat alte varietăți de dovlecei, dovleci de copt, dovleci de Halloween sau chiar mezelari/patisoni, albinele vor purta polenul de la o plantă la alta.
• Rezultatul: Semințele recoltate vor fi un hibrid spontan. În anul următor s-ar putea să obții dovlecei cu formă ciudată, coajă foarte dură sau chiar cu un gust amar.

3. Atenție la dovleceii cu gust amar!

Dacă dovleceii obținuți în al doilea an au gust amar, nu îi consuma. Polenizarea încrucișată cu dovleci decorativi sau stresul mecanic poate duce la acumularea de cucurbitacină, o substanță toxică ce provoacă tulburări digestive grave.

4. Cum se recoltează corect semințele

• Maturitatea fructului: Nu recolta semințe dintr-un dovlecel tânăr, bun de mâncat. Lăsați un dovlecel pe vrej până când ajunge la dimensiunea maximă, coaja devine foarte dură (nu mai intră unghia în ea), iar culoarea se schimbă spre galben-portocaliu.
• Uscarea: Scoate semințele, spală-le de pulpa zemoasă și usucă-le bine pe o hârtie sau sită, într-un loc aerisit și umbrit, timp de 2-3 săptămâni.
• Depozitarea: Păstrează-le în plicuri de hârtie sau borcane de sticlă, într-un loc uscat, răcoros și ferit de lumină. 

  Pachetele comerciale care conțin doar 5 semințe — un format foarte comun în magazinele de bricolaj precum Hornbach — provin aproape sigur de la hibrizi F1. Producătorii ambalează semințele hibride în cantități mici și la prețuri mai ridicate deoarece procesul de obținere este controlat și costisitor, spre deosebire de soiurile pure, care se vând de obicei în pachete mai generoase (de 20–50 de semințe sau la gramaj).

  Având în vedere acest aspect, nu merită să investești timp în recoltarea și păstrarea semințelor pentru anul viitor, din următoarele motive:

  • Ereditatea imprevizibilă: Fiind cel mai probabil hibrizi F1, semințele recoltate de la recolta ta vor suferi o segregare genetică în anul al doilea. Plantele rezultate pot fi sterile, slab productive sau pot produce fructe cu gust neplăcut și forme deformate.
  • Eșantionul restrâns: Având la dispoziție doar 5 semințe inițiale, baza genetică este extrem de mică, iar riscul de polenizare încrucișată cu alte cucurbitacee dinvecinătate este foarte mare dacă nu ai controlat polenizarea manual.
  • Raportul cost-beneficiu: Un plic nou de semințe cumpărat primăvara are un cost redus, făcând ca efortul de uscare, depozitare și riscul unui an de grădinărit ratat să nu renteze.

  Dacă îți dorești pe viitor să practici recoltarea proprie de semințe, cel mai bine este să cauți în magazine sau la producători locali semințe etichetate explicit ca „soi” sau „soi cu polenizare liberă” (open-pollinated), evitând mențiunile F1. Cele mai cunoscute și răspândite soiuri pure (non-F1, cu polenizare liberă) pe care le poți găsi ușor în magazinele din România (Hornbach, Dedeman, Agrosel, magazine de grădinărit sau piețe) sunt:

  1. Dovlecel de Odobești

  • Specific: Unul dintre cele mai cunoscute soiuri românești tradiționale.
  • Caracteristici: Fructe cilindrice, de culoare verde deschis până la albicios, cu pulpa fragedă și delicioasă.
  • De ce să-l alegi: Este foarte bine adaptat la clima din România, fiind productiv și rezistent.

  2. Striato di d'Italia (sau Striato d'Italia)

  • Specific: Soi pur de origine italiană, extrem de popular la noi.
  • Caracteristici: Dovlecel de tip zucchini cu coaja verde închis, străbătută de dungi longitudinale verde deschis/gălbui. Plantele au formă de tufa compactă.
  • De ce să-l alegi: Produce mult, are fructe ferme cu gust excelent și semințe foarte stabile dintr-un an în altul.

  3. Black Beauty

  • Specific: Soi pur clasic de tip Heirloom (vechi), de origine americană, produs de aproape toți furnizorii de semințe din Europa.
  • Caracteristici: Coajă verde foarte închis (aproape neagră la maturitate), formă dreaptă și cilindrică, pulpă alb-crem.
  • De ce să-l alegi: Crește rapid, este extrem de productiv și se găsește pe rafturile oricărui magazin de bricolaj.

  4. Zucchini Genovese

  • Specific: Soi pur italian din categoria zucchini.
  • Caracteristici: Fructe cilindrice, de culoare verde deschis, ușor striat, cu o floare mare care poate fi folosită separat în rețete culinare.
  • De ce să-l alegi: Are un gust delicat, iar textura rămâne fermă la gătit.

  5. Zuboda

  • Specific: Soi pur (samenfest) germano-elvețian, foarte des întâlnit în magazinele de tip Hornbach sau BauMax/Leroy Merlin la raioanele Bio.
  • Caracteristici: Zucchini verde închis, cu creștere viguroasă și perioadă lungă de recoltare.
  • De ce să-l alegi: Este un soi stabilizat special pentru agricultura ecologică și reproducere proprie.

  Cum le recunoști pe raft?

  Când cauți aceste soiuri în magazin, verifică ambalajul:

  • Vei observa că plicurile sunt ieftine (de obicei 2 – 5 lei plicul).
  • Conțin cantități generoase de semințe (2g, 3g sau 5g, adică aproximativ 15–35 de semințe per plic).
  • Pe ambalaj scrie direct denumirea soiului fără codul F1 alăturat (de exemplu: Dovlecel Striato di d'Italia, simplu).
  
  

Noul tip de agitator. Constructie europeană.

Porcii românești - crescuți natural

 

Imagine preluată.  Interesantă, nu?

Sectorul suin din România se află într-o situație critică, marcată de probleme financiare severe pentru crescători, riscuri sanitar-veterinare mari și o dependență uriașă de importuri.

Principalele aspecte ale situației actuale:

• Vânzări în pierdere: Prețul oferit fermierilor la poarta fermei a scăzut la aproximativ 4,7 – 5,5 lei/kg în viu, în timp ce costul real de producție depășește 6,5 lei/kg. Creșterea prețurilor la furaje, energie și utilități pune o presiune financiară uriașă pe producători.
• Dependența masivă de importuri: România mai acoperă doar aproximativ 20-30% din consumul intern de carne de porc din producție proprie, restul fiind importat din țări UE (în special Spania, Germania și Polonia). Deficitul comercial generat de importurile de carne de porc depășește 1 miliard de euro anual.
• Pesta Porcină Africană (PPA): Prezența continuă a focarelor de PPA pe teritoriul țării blochează exporturile și comerțul intracomunitar pentru fermele românești. De asemenea, restricțiile sanitar-veterinare impuse de focare cauzează blocaje mari pe piața internă.
• Concurența neloială și biosecuritatea: Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) atrage atenția asupra decalajului dintre fermele comerciale autorizate (care respectă reguli stricte de biosecuritate și suportă costuri mari) și creșterea necontrolată din gospodăriile populației, unde regulile de biosecuritate nu sunt aplicate uniform, menținând virusul PPA activ.
• Risc de faliment masiv: Din cauza pierderilor continue, tot mai mulți fermieri își reduc efectivele sau sunt în pragul închiderii afacerilor, ceea ce amenință securitatea alimentară a țării.

Crescătorii de porci solicită intervenția de urgență a Guvernului prin acordarea de ajutoare de stat, măsuri stricte de combatere a pestei porcine africane și o corectare a dezechilibrelor din lanțul de comercializare în relația cu marile rețele de retail.

Situația specifică a cărnii de porc

• Importuri minime în UE și România: Conform datelor statistice comerciale și analizelor pieței de profil, România și UE nu importă cantități semnificative de carne de porc din Ucraina. Principalele bariere au fost restricțiile sanitare severe (legate de pesta porcină africană) și distrugerea unei bune părți din logistica și fermele ucrainene (efectivele lor de porci scăzând cu peste 10-12% în ultimii ani). [1, 2]
• Schimbarea fluxurilor din Ucraina: În loc de Europa, producătorii ucraineni de carne de porc s-au orientat recent către piețe asiatice care s-au deschis pentru ei, cum ar fi Vietnam, Filipine și Singapore. [1]
• De unde importă de fapt România porc? România are un deficit uriaș pe acest segment, importând peste 80% din carnea de porc consumată (o piață de peste 1 miliard de euro anual). Totuși, acești porci provin masiv din state membre UE cu producție excedentară, precum Germania, Spania, Ungaria sau Polonia, și nu din Ucraina. [1, 2, 3, 4]