Deșteptarea în al doisprezecelea ceas. Tot e bine!

De aceea ezită Guvernul? Băncile se OPUN amânării ratelor: Nu este cea mai bună soluție

Asociația Română a Băncilor și Consiliul Patronatelor Bancare din România consideră că abordarea individuală a cazurilor clienților, persoane fizice și juridice, afectați de pandemie reprezintă cea mai corectă și eficientă abordare pentru soluționarea dificultăților financiare ale clienților. OUG pentru amânarea ratelor la bănci a fost emisă de câteva zile, dar nu a fost publicată în Monitorul Oficial, iar acum Guvernul a retras-o pentru a efectua modificări.

Citește și: VERDICT POLITIC cu Dana Budeanu, episodul 30: 'Situaţia de la Spitalul Universitar este un secret de stat'

ARB și CPBR, organizații care reprezintă toate instituțiile bancare active pe piața românească, consideră că termenul de amânare pentru 9 luni a plății ratelor la credite poate duce la o alocare nejustă a rezervelor sistemului bancar, dăunătoare capacității de redresare a economiei

Cele două organizații consideră, într-un comunicat, că economia are nevoie de soluții individualizate pentru clienții băncilor și recomandă evitarea de moratorii generalizate din partea autorităților, necalibrate corespunzător, ce aplică măsuri “universale”, de amânare a ratelor chiar și până la 9 luni, care pot conduce la afectarea gravă a lichidității sistemului bancar și care nu soluționează pe fond diversitatea de situații cu care se confruntă clienții. Impunerea de soluții generalizate, fără studii de impact, nu ajută economia, populația, companiile și în niciun caz revenirea economică viitoare. Băncile au înțeles situația specială prin care trec mulți dintre clienți în această perioadă însă, pentru promovarea unor principii de creditare corecte și sănătoase, consideră că orice perioadă de amânare a rambursării ratelor, absolut necesară, ar trebui avută în vedere pe baza analizei instituțiilor de credit, de la caz la caz, și cu identificarea de soluții suplimentare.

„Considerăm că economia României are nevoie să rămână agilă și că trebuie să dimensionăm stimulul de amânare a plății ratelor pe o perioadă adecvată. Utilizarea resurselor sistemului financiar e necesar a se face cu înțelepciune, pentru a le putea avea la dispoziție și după această perioadă de eforturi deosebite. Efortul sistemului bancar de susținere a clienților persoane fizice și juridice trebuie bine dozat către clienții care întâmpină cele mai acute dificultăți financiare în contextul pandemiei și nu întregii economii nediscriminat, pentru a ne asigura de disponibilitatea resurselor sistemului pentru o criză economică de durată”, arată documentul.

Așa după cum subliniază și Banca Națională a României în informările sale, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituția bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării, mai spun oranizațiile bancare.

Vine și Arafat😜😜🤣🤣

ALERTĂ - Ședință de URGENȚĂ la Cotroceni la ora 13

Ședință de urgență la Cotroceni la ora 13.00! Preşedintele Klaus Iohannis are marți, la Palatul Cotroceni, o ședințp de evaluare și prezentare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19 cu prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, și şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat.

Grupul de înmormântare strategică

Au îngropat-o abia azi Luni, femeia nu doar că nu apărea în lista morților, dar nici nu-și găsise liniștea în groapă, deși legea obligă rudele să-i îngroape în 24 de ore pe cei decedați de COVID-19. Asta pentru că rudele trebuiau să meargă să facă identificarea cadavrului, dar se aflau în autoizolare.  „Aveam doar o rudă care putea să facă asta, dar a refuzat să meargă la spital pentru că se temea. Oamenii nu sunt informați și nu înțeleg că mortul e sigilat bine. Cei de la DSP m-au acuzat că nu m-am dus duminică la spital să identific cadavrul. Dar noi am raportat deja că am intrat în autoizolare. Eu dacă ies pe stradă îmi fac dosar penal și mă bagă la carantină instituționalizată”, se plâng apropiații, care au reușit să o înmormânteze pe bătrână abia luni seara. RECOMANDĂRI Ce au descoperit medicii de la Spitalul Militar după ce au fost testați: “Unii s-au vindecat deja de coronavirus, dar l-au răspândit”   „Aceasta e procedura”, susține managerul Spitalului Universitar Managerul Cătălin Cârstoiu susține că a raportat cazul femeii la DSP încă de pe 27 martie, la doar două minute după ce a obținut rezultatele analizei pentru COVID-19.  „Nici nu e singură moartă la noi de coronavirus. Am mai avut un caz astăzi. Și o să tot mai fie. Ea a stat doar la Urgențe. Medicii de acolo au fost echipați tot timpul, deci nu există riscul să se fi infectat cineva. Noi totuși am demarat o anchetă epidemiologică”, a declarat Cârstoiu. Managerul spitalului recunoaște că femeia moartă de coronavirus a stat trei zile la morgă, dar spune că asta s-a întâmplat pentru că nu a venit nimeni să o identifice.  RECOMANDĂRI Medicul Andreescu de la Colentina, mesaj pentru colegii ei: “Opriți isteria combinezoanelor, în Franța și în Italia se folosesc doar la ATI”   Am înțeles că rudele erau în autoizolare, dar așa e procedura. Nu se poate altfel. Puteau să își pună o mască și să vină Cătălin Cârstoiu, managerul Spitalului Universitar: La DSP, medicul Cătălin Smarandache, care a comunicat cu familia bătrânei, înțelege supărarea, dar spune că putea să vină oricine din familie să ridice documentele pentru înhumare, nu era nevoie de o rudă de gradul I.  „Lumea e speriată, toți reacționează disproporționat. Nici nu poți rezolva totul online în țara care până ieri funcționa cu hârtiuța, pixul și dosarul. Această situație chiar ne-a arătat că nu suntem pregătiți să trecem complet la online”, a explicat chirurgul. El este cel care în mijlocul epidemiei a fost delegat de la spital pentru a ajuta la reorganizarea DSP. -Domnule doctor Smarandache, aveți idee de ce moartea nu a fost raportată? -Aceste decese se transmit de către unitatea sanitară către toată lumea, către Institutul Național de Sănătate Publică, DSP și Ministerul Sănătății. Din câte am înțeles, raportarea s-a făcut. Dar nu DSP urcă în sistem un deces. E vorba de un sistem informatic la care suntem și noi branșați. -Și cine urcă acolo informația? -INSP, că acolo se fac raportările. Noi avem acces la acele raportări la DSP. Eu am întrebat doar dacă s-au făcut, iar cei de la spital mi-au confirmat că da. ”A fost o discuție întreagă că e mușamalizare. Dar nu a mușamalizat nimeni nimic. A fost testată bătrâna, are testul pozitiv. S-a întâmplat un lucru absolut trist pentru toată lumea, adică decesul ei.” -Totuși nu apare pe lista de la Grupul de Comunicare Strategică? -În toată povestea care s-a declanșat, nu mi-am propus să găsesc niciun vinovat, trebuie să vedem ce se poate corecta, tocmai ca să fim mai buni de acum înainte.
Citeşte întreaga ştire: Grupul de Înmormântare Strategică. Nici în București nu sunt raportați toți morții de COVID-19

Explodează orezul chinezesc.

China: "Prea multe urne cu cenuşă comparativ cu numărul morților". Îndoieli cu privire la decesele din Wuhan - Rainews

De la începutul săptămânii, șapte mari societății de pompe funebre din China au predat zilnic familiilor cenușa a aproximativ 500 de decedați, fapt care sugerează că la Wuhan au murit mai multe persoane decât indică cifrele oficiale", se arată într-un articol care colectează în mod anonim și declarații ale cetățenilor. Ştirea a fost preluată şi de Radio Free Asia, care a adăugat informațiile diseminate de revista Caixin.com, conform căruia o mare companie de servicii funerare din Wuhan livra 5000 de urne într-o singură zi, potrivit Rainews si Rador.

Sub acuzaţie datele oficiale lansate de autorităţile de la Beijing, care confirmă 3304 de decese cauzate de coronavirus Covid-19, dintre care, 2535, la Wuhan.

Numai că media menționată mai sus speculează alte numere. În opinia lor, ''numărul real al morților'' ar putea ajunge la 42.000: un calcul numeric care rezultă din procesul de returnare al urnelor membrilor familiei.

Practic, 3.500 de urne funerare livrate în fiecare zi între 23 martie, data începerii procedurii şi până la tradiționalul festival QingMing (Ziua Strămoșilor sau Ziua Curățării Mormintelor) programat pentru 4 aprilie. Prin urmare, douăsprezece zile (înmulțite cu 3500 de urne, dau 42.000). Se pare că sărbătorile de QingMing au fost interzise printr-o prevedere semnată de guvernul local pe 26 martie, fapt care ar demonta această teză.

Cu toate acestea, multe din persoanele intervievate consideră că estimarea este subestimată. "Nu poate fi corect... pentru că incineratorii au lucrat toată ziua, deci cum să fi murit aşa de puţini oameni?", spune un rezident din Wuhan. Au mai fost și alte "calcule populare" care ar duce la o cifră de peste 46.000 de incinerări efectuate în cele 84 de cuptoare ale crematoriului, active chiar și 24 de ore în zilele de vârf. La acestea, ar trebui adăugat şi numărul mare al persoanelor nediagnosticate cu Covid-19 şi care au murit în casă.

Chen Yaohui, un rezident din Wuhan, intervievat de Radio Free Asia (RFA), susține că "oficialii locali ar fi cumpărat tăcerea familiilor decedaţilor cu 3.000 de yuani". Iar printre persoanele intervievate se numără şi cele care apără autoritățile, care "ar fi pe cale să dezvăluie adevărul şi care au tăcut până acum, cu scopul de a nu provoca un șoc populației".

Informația confirmă prorocirea prietenilor, apropiaților : 60 de zile stăm la cutiuță, cei care vom scăpa.

Când se termină izolarea în România? Streinu-Cercel ştie când vor ieşi românii din case

Autor: Bogdan Ungureanu29 martie 2020

Românii sunt, în prezent, izolaţi şi captivi în propriile case şi îşi doresc ca totul să se termine cât mai repede. Ce spun însă autorităţile despre momentul în care se va întâmpla asta?

Profesorul Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului de Boli Infecţioase “Matei Balş”, a vorbit despre izolarea la care sunt supuşi în acest moment românii şi despre momentul în care aceasta va lua sfârşit. Medicul vorbeşte despre începutul lunii iunie.

“Voi contraria pe foarte multi oameni. Din punctul meu de vedere, mă intereseză să nu vad pacienţi îmbolnăviţi. Dacă ei se îmbolnăvesc, vreau să văd doar formele uşoare. Dacă oamenii mor, despre ce economie mai vorbim noi? Trebuie o pauză de 10 săptămâni după care ne putem relua viaţa. E momentul ca preşedintele să se implice în mod direct. Iar decizia să fie la cel mai înalt nivel posibil. Trebuie convocat CSAT”, a declarat Adrian Streinu-Cercel în emisiunea lui Marius Tucă de pe mediafax.ro.

“Categoric”, a mai răspuns medicul la întrebarea dacă la începutul lui iunie s-ar putea relua activitatea în România.

„Bilanţul de până astăzi este foarte trist. Mi-aș fi dorit să fie altfel”

Rugat să facă un bilanţ la o lună după debutul pandemiei de coronavirus şi în România, managerul de la “Matei Balş” a răspuns:

“Bilanţul de până astăzi este foarte trist. Mi-aș fi dorit să fie altfel, dar din păcate nu este. Împreună cu colegii de la Ministerul Sănătății s-a elaborat planul Alb, în care s-a stabilit cine intră în prima linie și când. Ne interesează cu ce forțe din linia întâi suntem la bătaie. În momentul de față rețeaua de boli infecțioase din România e în prima linie. În prima linie sunt infecţioniştii și pneumologii. Urmează spitalele de suport, gândite că să reușim să facem față acestei pandemii, mobilizarea a fost exemplară. Trebuie să eșalonăm această bătălie astfel încât să ne conservăm resursă umană. Mobilizarea a fost generală. Aș vrea să mulțumesc tuturor colegilor că nu au făcut niciun pas înapoi”, a declarat Adrian Streinu-Cercel.

Scrisoare deschisă

Planul anti-Coronavirus. Scrisoare deschisă

754 ont signé. Prochain objectif : 1 000 !

---

Cosma Simion Valer a lancé cette pétition adressée à Președintele României et à 

 

Înscrierea țării noastre pe curba creșterii exponențiale a infecțiilor cu COVID-19 ne face să întrevedem un dezastru umanitar de proporții în România, în condițiile crizei structurale a sistemului medical românesc, subfinanțat ani la rând. Experiența altor țări ne arată că numai un sistem medical bine dotat, finanțat și bine gestionat poate asigura testarea pe scară mare, tratamentul tuturor bolnavilor în secțiile de terapie intensivă și, astfel, reducerea îmbolnăvirilor și a mortalității.

Pe termen mediu, această provocare cere cel puțin dublarea ponderii cheltuielilor publice cu
sănătatea ca procent din PIB și o reformă în profunzime a modului în care este administrat și finanțat sistemul medical. Date fiind evoluțiile medicale și prognozele elaborate de numeroși specialiști, atragem atenția că se impun măsuri urgente în orizontul de timp 10-12 săptămâni, cât se estimează că va dura faza gravă a pandemiei.

Pe scurt, propunem o redimensionare a logisticii și a producției de dotări specifice luptei cu virusul, poduri aeriene pentru evacuarea bolnavilor în stare gravă spre secții de terapie intensivă disponibile și reforme bugetare și macroeconomice urgente, care să finanțeze acest efort.

 

I. DOTARE, LOGISTICĂ ȘI PRODUCȚIE SPECIALIZATĂ

Date fiind lipsurile raportate din teritoriu de către secțiile de terapie intensivă și boli infecțioase, precum și lunile de urgență sanitară care ne așteaptă, personalul medical implicat trebuie să fie lipsit de grija dotărilor necesare.

În acest sens, propunem următoarele:

1.1. Instituirea la nivelul Guvernului a unei structuri care să mobilizeze capacitățile economiei românești pentru lupta cu virusul printr-un sistem flexibil, transparent și debirocratizat de achiziții, reconversie industrială din mers și rechiziționare a capacităților existente în sectorul privat. De asemenea, propunem înființarea unei comisii speciale în cadrul Parlamentului care să monitorizeze strict acțiunile executivului și conformarea cu legislația în vigoare.

1.2. Reconversia de urgență a industriei textile pentru a produce măști, viziere, combinezoane și alte echipamente de protecție omologate pentru echiparea adecvată a sistemului de terapie intensivă și boli infecțioase. Acelaşi lucru este valabil pentru toate unităţile medicale, care urmează să fie puncte de intrare în sistem pentru pacienţii infectaţi sau suspecţi, şi, în perspectivă, pentru acoperirea cererii de măşti chiar la nivelul populaţiei generale. Cerem, de asemenea, intervenția statului pentru a grăbi reconversia firmelor de produs mobilier pentru a asigura paturile medicale suplimentare.

1.3. În condițiile numărului redus de ventilatoare pulmonare disponibile în sistemul medical, este necesară atât achiziționarea urgentă de astfel de aparate, cât și crearea, în regim de urgență, a unui lanț de producție de ventilatoare pulmonare prin achiziționarea de licențe în acest sens. Cerem, de asemenea, producția concomitentă, după modelul propus de cercetătorii MIT, a unor ventilatoare mecanice cu cost redus (eventual în regim open-source) pentru a atenua în cel mai scurt timp posibil lipsurile din saloanele de terapie intensivă. Invocăm în acest sens experiența Issonova (Italia), Dyson (Anglia), VW (Germania) și Skoda (Republica Cehă). Impulsionat de guvernul federal american, General Motors va produce 10,000 de ventilatoare Ventec pe lună. Este de remarcat că o parte a industriei auto românești face subcontractare pentru aceste companii și, deci, are canale de comunicare cu ele.
1.4. Demararea de urgenţă a achiziției pe scară largă și a producţiei de kituri de testare pentru a se asigura testarea frecventă, la intrarea în spital, a întregului personal implicat, a pacienţilor precum şi a unor eşantioane cât mai mari de populaţie, în această ordine. Din acest punct de vedere, lecția italiană este clară: Regiunea Veneto din Italia a redus mortalitatea mai mult ca regiunea Lombardia datorită (a) faptului că, dacă cineva a fost diagnosticat pozitiv, întreaga familie și toți vecinii au fost testați imediat, iar, dacă nu au fost existat dispozitive de testare suficiente, s-a dispus carantinarea lor, (b) accentului pus pe administrarea testelor la domiciliu și (c) testării frecvente a celor care, prin natura meseriei, sunt în contact direct cu publicul.
1.5. Reconversia de urgență a industriei de echipamente de protecție pentru a produce în volume mari izolete mobile și fixe, dezvoltate și omologate de compania de stat Romarm. Economia românească are sute de firme specializate în producerea acestor echipamente și Romarm nu are capacitatea de a produce aceste dotări elementare cu licență românească în volum mare. Multe spitale județene au actualmente o singură izoletă.
1.6. Desfăşurarea capacităților trupelor de geniu și firmelor de construcții private pentru a reconverti săli de sport, complexe expoziționale sau alte asemenea spații potrivite în spitale de campanie pentru cazurile de coronavirus mai puțin grave (medii și ușoare). Astfel de spații sunt necesare datorită supraaglomerării spațiilor existente și pentru a evita pericolul infecțiilor nosocomiale din multe spitale.
1.7. Rechiziționarea, pe perioada pandemiei, a sectorului spitalicesc privat pentru a prelua cazurile non-COVID cât și, unde există secții de terapie intensivă, cazurile COVID, precum și în vederea testării de SARS-CoV-19 și a tratării cazurilor grave, ușoare și medii. Invocăm în acest sens măsuri similare din Irlanda și Spania. Reamintim pe această cale că rechiziția este o măsură de cedare temporară în interes public imediat și nu înseamnă naționalizare.
1.8. Rechiziționarea, pe perioada pandemiei, a stocurilor de teste, măști, combinezoane și alte echipamente necesare, aflate în patrimoniul entităților spitalicești private sau a altor entități private (care nu sunt destinate protecției propriilor angajați și bunei desfășurări a activității); transparentizarea acestor stocuri în regim zilnic, pentru a înțelege necesarul și gradul de acoperire.
1.9. Rechiziționarea, pe perioada pandemiei, de hoteluri și pensiuni pentru carantinarea bolnavilor asimptomatici și cazarea personalului medical, precum și a altor categorii de personal aflate în câmpul de risc de contaminare. Invocăm în acest sens bunele practici din Spania.
1.10. Pregătirea în secvență rapidă prin DSU a unui corp de voluntari care să susțină efortul medical, în cazul unei creșteri masive a îmbolnăvirilor.
1.11. Recrutarea fără concurs, pe durata stării de urgență, de personal calificat necesar în unitățile DSP, DASM, ISU și alte instituții publice angrenate în lupta împotriva combaterii pandemiei.
1.12. Dotarea cu măști, mănuși și alte echipamente a tuturor angajaților din sectoarele care desfășoară în mod concret activități ce presupun un risc ridicat de contaminare (farmacii, comerț, transport de marfă și persoane, curierat, salubritate, personal MAI sau MAPN etc.), pentru a-i proteja și pentru a evita răspândirea pe scară largă a virusului.

1.13. Asocierea sectorului de cercetare-dezvoltare din universități și din sectorul industrial la efortul de asimilare și de producție a unor echipamente medicale și consumabile. Acordarea de granturi pentru dezvoltarea acelor produse considerate urgență imediată.

1.14. Instruirea cu celeritate a studenților de la Biologie din anii terminali pentru operarea testelor RT-PCR și antrenarea biologilor pensionați.

1. 15. Organizarea la nivelul autorităților locale a unor unități speciale de colectare și tratare a deșeurilor medicale în contextul pandemiei. Deșeurile persoanelor aflate în carantină/izolare devin deșeuri medicale dacă persoana este confirmată cu COVID-19. În plus, unitățile spitalicești din prima linie produc de zeci de ori mai multe deșeuri medicale în aceste zile, din cauza volumului mare de echipamente de protecție.

II. PODURI AERIENE

Experiența tragică a spitalelor italiene ne arată că redistribuirea internă și externă a bolnavilor de la secțiile copleșite de cazuri grave este elementară. În acest sens, experiența și competența Forțelor Aeriene Române trebuie folosite imediat. În acest sens propunem:
2.1. Colaborarea și coordonarea între autoritățile civile și militare din România și Germania pentru a evacua cazurile grave spre spitalele germane cu capacitate. Există în acest sens precedentul podului aerian dintre Bergamo si Köln. Cu cât România ajunge mai repede pe această listă a solidarității medicale europene, cu atât mai bine.
2.2. Echiparea de urgență a unei părți a flotei de aeronave de transport și elicoptere din dotarea Forțelor Aeriene Române și a TAROM pentru evacuarea cazurilor grave de COVID-19 dinspre spitalele excedate din țară spre cele care mai au capacitate. Dată fiind deschiderea anunțată a Ungariei, de a ajuta efortul transfrontalier de combatere a virusului, se impune stabilirea unor parteneriate în acest sens cu spitalele maghiare care pot avea capacitate de primire, cele românești urmând să fie și ele disponibile. Există în acest sens precedentul bunei cooperări între forțele aeriene dintre cele două țări pentru a asigura transportul aerian de echipamente de intervenție medicală în cadrul NATO.
2.3. Angajarea transportatorilor aerieni comerciali activi în România pentru un pod aerian spre țările asiatice care sunt mari producătoare de echipamente de protecție și care livrează deja în acest fel către alte țări europene; adaptarea de urgență a aeronavelor TAROM pentru aceste curse cargo. Invocăm în acest sens bunele practici din Franța si Ungaria.

III. SOCIALE ȘI DE MUNCĂ

În contextul măsurilor luate pentru combaterea epidemiei COVID-19, o parte a populației se află deja sau va ajunge în curând în situația în care nu-și poate acoperi cheltuielile necesare asigurării traiului. Acest risc social este automat și un risc medical, cei mai marginalizați fiind mai expuși la infectare. În acest sens, pentru a evita o amplă criză social-sanitară, propunem:
3.1. Introducerea de urgență a unui Venit Minim Universal la nivel decent pentru angajații cu contract de muncă suspendat fără intrarea în șomaj tehnic, lucrători independenți care nu beneficiază de plăți compensatorii și persoane fără venit.
3.2. Introducerea urgentă a asigurării medicale pentru toată populația.
3.3. Asigurarea funcționării și echiparea corespunzătoare a rețelei de asistență medicală comunitară la nivelul administrațiilor locale, în special în mediul rural, și coordonarea cu medicii de familie, pentru activități de prevenție și tratament la domiciliu a bolnavilor cronici, persoanelor cu dizabilități, persoanelor aflate în izolare, etc.
3.4. Acordarea unor prime substanțiale de risc pentru personalul medical care ia contact direct cu pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2.
3.5. Acordarea de sprijin logistic și financiar de către autoritățile locale și județene pentru echipele de voluntari care încearcă să asigure aprovizionarea cu alimente, medicamente și alte produse necesare cetățenilor aflați în imposibilitatea de a și le procura.
3.6. Achiziționarea de alimente, apă potabilă și materie primă pentru produsele alimentare necesare sprijinirii celor mai vulnerabili, dar și a celor implicați direct în diminuarea pandemiei, cu preferință de la producătorii locali. Achiziția și distribuția de alimente se va prioritiza în funcție de vulnerabilitatea în contextul pandemiei (persoanele de peste 65 de ani, bolnavi cronici, familii monoparentale, persoane fără venituri). Efortul de identificare a nevoilor de alimente pe plan local se va face de către personalul din Primării, iar lanțul de distribuție va fi susținut de efectivele de logistică militară.
3.7. Extinderea suspendării executărilor silite dincolo de perioada stării de urgență, până la un an, și aplicarea restricțiilor de suspendare a evacuărilor la nivelul aparatelor Primarilor, care pot efectua evacuări fără ordin judecătoresc, dacă proprietatea publică a administrației locale face obiectul evacuărilor respective. Se impune și măsura suspendării utilităților de bază (apă, căldură, electricitate, internet) pentru neplată.
3.8. Suspendarea sau preluarea timp de un an de către administrațiile locale a plății chiriilor și utilităților pentru cei rămași fără locuri de muncă, precum și a lucrătorilor independenți și zilieri, neacoperiți de măsurile compensatorii aflate pe rol. Reducerea plății chiriei cu 50% pentru cei aflați în șomaj tehnic.
3.9. Retragerea din activitatea la locul de muncă, inclusiv pentru personalul din instituțiile sanitare, a persoanelor în grupe medicale de risc (boli autoimune, diabet tip I și II, insuficiență renală, istoric de afecțiuni respiratorii, boli cardiovasculare, istoric oncologic recent, femei însărcinate), indiferent de vârstă, cu plata echivalentă concediului medical sau șomajului tehnic.
3.10. Asigurarea de urgență a unor locuințe/spații de cazare adecvate, hrană și medicamente pentru oamenii fără adăpost, inclusiv pentru persoanele care nu dispun de spații de locuire adecvate auto-izolării sau carantinei impuse de autorități, pentru a-i proteja și pentru a evita răspândirea virusului.
3.11. În cazul în care victima violenței domestice beneficiază de un ordin de protecție, agresorul să fie mutat în spațiile destinate izolării medicale sau într-un alt loc întrucât siguranța și viața victimelor violenței domestice trebuie apărate și în situații de urgență.
3.12. Asigurarea unei linii telefonice naționale pentru cazuri de violență domestică și a unor centre de primire și spații locative sau a unor centre de relocare a agresorului.
3.13. Elaborarea de urgență a unui mecanism de decongestionare a penitenciarelor prin conversia executării pedepsei cu închisoarea în arest la domiciliu sub supraveghere electronică, pentru condamnații care nu prezintă pericol social.
3.14. Crearea unui mecanism pentru a preveni și a denunța abuzurile poliției.

IV. FINANȚARE

Pe lângă suportul european așteptat, este necesară finanțarea acestui efort medical fără precedent din resurse interne. Sugerăm câteva măsuri ce trebuie adoptate și implementate în regim de urgență:

4.1. Suspendarea, pe perioada pandemiei, a tuturor evenimentelor festive precum și a achizițiilor, și investițiilor publice neesențiale ce urmează a fi făcute la nivelul bugetului central, precum și a bugetelor locale, în vederea realocării acestor resurse pentru a finanța măsurile de mai sus și cheltuielile de asistență socială care să asigure minimul necesar celor mai vulnerabili dintre cetățeni.
4.2. Plafonarea tuturor pensiilor speciale (prin impozitare) la nivelul a două salarii medii pe economie.
4.3. Aplicarea unui impozit de solidaritate pe proprietăți imobiliare de lux, a doua și următoarele locuințe din patrimoniul personal, dividende, active financiare, tranzacții imobiliare, consum de lux, profitului firmelor din industria lemnului, precum și pe proprietățile și veniturile cultelor din România.
4.4. Impozit de solidaritate pe timp de un an, aplicabil pe cifra de afaceri a companiilor IT, pe profiturile comercianților de bunuri de consum, companiilor energetice și lanțurilor de retail, precum și impunerea rezidenței fiscale obligatorii a managerilor expați.
4.5. Impozit de solidaritate pe timp de un an, aplicabil tuturor veniturilor (salarii, indemnizații, pensii, venituri nesalariale etc.) peste salariul mediu pe economie.
4.6. Aplicarea de urgență a recomandărilor OCDE în materie de optimizare fiscală.
4.7. Plafonarea, pe durata pandemiei, a preţurilor la care se fac achiziţiile publice de material medical disponibil actualmente în țară
4.8. Pe palier macroeconomic, se impune amplificarea relaxării cantitative demarată de BNR pentru susținerea sustenabilității datoriei publice a statului român pe piețele de capital; negocierea de acorduri swap cu BCE și Fed pentru a evita riscul de depreciere a monedei naționale, altfel apărând presiune pe amploarea relaxării cantitative țintită la datoria publică.
4.8. Emiterea de coronatitluri de stat care să fie susținute pe piața secundară de BNR.

Suntem în ceasul al unsprezecelea și fereastra de intervenție care să limiteze semnificativ proporțiile dezastrului se închide cu fiecare zi ce trece. Coronavirusul a arătat că sistemul nostru economico-social și cel de preîntâmpinare a dezastrelor este nepregătit pentru a garanta fie și dreptul la viață, fără a vorbi de alte drepturi constituționale.

Pentru a evita o catastrofă umanitară fără precedent în istoria noastră recentă, transformarea lui trebuie începută acum.

Semnatari:

Cornel Ban, lector în economie politică internațională, Copenhagen Business School
Cosma Simion Valer, manager cultural, cercetător științific, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău
Hans Hedrich, politolog, activist civic
Gianina Cărbunariu, regizoare și dramaturgă
Maria Cernat, cadru didactic Universitatea Titu Maiorescu, vicepreședintă Institutul pentru Solidaritate Socială
Irina Mărculescu, medic rezident epidemiologie
Hornaru Giorgiana, studentă, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Dragoș Adăscăliței, lector în relații de muncă, University of Sheffield, Management School
Szakáts István, manager cultural, Fundația AltArt
Lucia Mărneanu, actriță, Reactor de Creație și Experiment Cluj
Panaitescu Paul-Ștefan, medic rezident Microbiologie Medicală
Daniela Gabor, profesoară de Economie și Macrofinanțe la University of the West of England, Bristol.
Dana Domsodi, cadru didactic și membră a Institutului pentru Solidaritate Socială
Ramona Coman, profesor de științe politice, Universitatea liberă din Bruxelles, Institutul de Studii Europene
Claudiu Crăciun, lector univ dr. Facultatea de Științe Politice, SNSPA.
Victor Cionga, director, AZ CAPITAL ADVISORS.
Gheorghe Piperea, Avocat, Prof. univ., Facultatea de Drept din București
Laura Trocan, producătoare independentă.
Katia Pascariu, actriță, Asoc. ADO - artă pentru drepturile omului
Sorin Gog, lector univ. UBB și membru al Institutului pentru Solidaritate Socială
Eduard Nemeth, conferențiar universitar, UBB, Cluj.
Mihai Burcea, istoric.
Corina Grigoras, actriță, Teatrul Tineretului Piatra Neamț
George Zamfir, sociolog activist pentru dreptul la locuire, Căși Sociale ACUM!
Vlad Gheorghiu, antropolog.
Leta Popescu, regizoare de teatru
Selma Dragoș, dramaturg.
Csaba Szabó, asistent universitar, ULBS Sibiu.
Maria Olteanu, Traducatoare și activistă de mediu.
Constantin Gheorghe, jurnalist.
Mihai Tarța, redactor, Mămăliga de Varșovia
Manuela Boatca, prof. univ. dr., Institutul de Sociologie, Universitatea Freiburg, Germania.
Mihai Radu, scriitor, jurnalist, Cațavencii.
Vasile Ernu, scriitor.
Alex Fechete, facilitator comunitar
Anda Pop, scenografă.
Sabina Lazăr, studentă Facultatea de Teatru și Film, UBB Cluj
Ionuț Tudor, jurist, expert UEFISCDI
Bogdan Ionescu, arhitect.
Aurelian Giugăl, Universitatea din București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării.
Andreea Midvighi, Cultures of Resistance Films, Brasov.
Adina Marincea, cercetătoare, School of Communication and Media, Bratislava.
Niţu-Anica Rucsandra-Minodora, economist.
Ema Prisca, Director de Creație Independent, lecturer ESADE Business School Barcelona.
Pasăre Tobias Cătălin, masterand Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, UBB Cluj
Medeșan Silviu, arhitect.
Vlad Petri, regizor.
Vlad Socea, consultant artistic
Enikő Vincze, profesor UBB Cluj, activistă pentru dreptate locativă Căși sociale ACUM!
Andrei-Bogdan Sterescu, student în politici publice, Sciences Po Paris și Hertie School
Mircea Romantan, consultant IT
Neda Deneva-Faje, antropolog, Universitatea Babes-Bolyai
Adrian-Bogdan Moruţ, programator, Continental Automotive România.
Denisa Colțea, specialistă în comunicare.
Vasile Hotea-Fernezan, jurnalist.
Raluca Țurcănașu, comunicator, jurnalist cultural, masterandă Universitatea București.
Lorand Maxim, director Fundația Tranzit, regizor.
Catalina Neculai, lect. univ. senior, Coventry University, Marea Britanie
Mihaela Crăciun, socioloagă.
Bogdan Iancu, antropolog - lector universitar SNSPA.
Diana Grebles, specialist imbunatatire proces
Mihail Bumbeș, cercetător istorie recentă
Ion Matei Costinescu, sociolog.
Septimiu Mihai Simion, economist.
Matei Păun, Partner Black Sea Fund.
Florin Buzdugan, profesor, traducător
Marius Lazăr, sociolog, conf. univ. dr. FSAS UBB Cluj
Vlad Morariu, lector în cultură vizuală, Middlesex University London
Vlad Viski, activist LGBT
Adina Lazăr, regizoare
Robert Blaga, asistent de cercetare, Universitatea de Vest din Timișoara
Pop Oana, student doctorand Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, UBB
Arpad Czirjak, lucrător de tineret
Bejinariu Vlad, student Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, UBB
Andra Tarara, regizoare de film
Miki Braniște, manager cultural, curator, director Asociația Colectiv A
Teodor Ajder, dr. scriitor, redactor fondator Mămăliga de Varșovia.
Mihnea Bâlici, student Facultatea de Litere, UBB
Mădălina Brânduşe, actriţă
Andrei Şerban, actor, regizor
Adrian Tătăran, doctorand Facultatea de Litere, UBB
Vica Oușor, administrator SRL.
Ciprian Șiulea, traducător.
Ana-Maria Plugaru, filolog, manager in institutie de cultura.
Antonella Lerca, activistă pentru drepturile omului.
Iulia Militaru, editor Fractalia
Ileana Bulgarea, traducătoare.
Camelia Badea, sociolog.
Gabriela-Elena Herța, profesor.
Ovio Olaru, scriitor, doctorand Facultatea de Litere, UBB
Bogdan Giușcă, inginer
Alice Monica Marinescu, artistă
Alexandru Irimescu, avocat.
Andrei Herța, cercetător științific, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău
Adriana Cozanu, student doctorand Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, UBB
Iulia Hasdeu Miric, cercetatoare & lector, University for Applied sciences from Western Switzerland, Geneva
Raluca Voinea, manager cultural, Asociatia tranzit.ro
Claudia Ciobanu, jurnalistă
Mihaela Michailov, dramaturgă, Centrul Educațional Replika
Valeriu A. Cuc, IT-ist
Irina Alexandra Felea, pedagogă și activistă pentru drepturile femeilor
Radu Gaciu, regizor
Iulia Hurducaș, arhitectă.
Oana Lup, Asistent universitar, Universitatea Lucian Blaga Sibiu
Claudiu Turcus, conferentiar UBB
Rista Adrian, avocat
Horia Lupu, politolog.
Claudiu Oancea, istoric, Universitatea din Bucuresti.
Hestia I Delibas , masteranda Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, UBB Cluj
Petro Ionescu, dramaturgă, Reactor de creație și experiment, Cluj
Nona Șerbănescu, artistă și manager cultural
Andreea Petruț, Activist civic și de mediu
Iona Chițu, actriță.
Irina Marin, Lector Utrecht University.
Adrian Câciu, economist.
Elena Chiorean, doctorandă în sociologie, Wuhan University
Alexandru Dumitrașcu, doctorand în sociologie
Alexe Monica, studenta Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, UBB
Tudorina Mihai, activistă, politolog
Marius Raducan, programator
Doinita Barsan, economist, pensionar, absolvent Master Antropologie SNSPA 2016
Mihai Lukacs, artist, cercetător
Alina Medoia, actriță.
Anamaria Apostoiu, masterandă.
Ioan Cristian Caravana, profesor de istorie.
Cristi Pop, lector, UBB.
Mihnea Teodor Popescu, elev.
Savulescu Mihnea-Andrei, masterand
Răzvan Voinescu, economist, cercetător
Maria Stoica, activistă.
Iuonaș Norbert, activist.
Florin Dumitrescu, doctor în sociologie, lector asociat la FJSC.
Vlad Brătuleanu, politolog.
Andreea Ignișca, activistă
Attila Szigeti, lector univ. UBB
Elena-Alexandra Corbu, activistă, directoare executivă a Asociației Veganilor din România
Ruxandra Elena Lazăr, traducătoare.
Alin Iacob - Arhitect Software
Coman Roxana- istoric, muzeograf, cercetător
Ágota Ábrán, cercetător științific, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.
Paul Gabriel Sandu, doctor în filozofie
Victoria Stoiciu, politolog
Adelina Laura Bulibașa, doctorandă Facultatea de Teatru și Film, UBB Cluj
Oana Ungureanu, activistă și studentă Facultatea de Sociologie și Asistență Socială UNIBUC
Bugiac Andreea, lect. univ. dr., Facultatea de Litere, Universitatea Babes-Bolyai
Simona Ciotlăuș, sociolog
Herta Laurentiu, manager agricol
Ovidiu Țichindeleanu, filosof, traducător.
Ovidiu Anemtoaicei, Editura Hecate.
Diana Covaci, cercetator UBB, asistent medical
Doru Taloș - lucrător cultural
Octav Lupu - student sociologie
Maria Frijan, profesoară
Nicoleta Rădăcină, jurnalistă
Alex Goldiș, lector UBB
Mihnea Blidariu, muzician, scriitor, actor
Huiban Andrei, profesor
Arhire Florin, artist vizual, organizator evenimente
Andreea Molocea, activista, project manager
Dana Solonean, lucrătoare ONG
Dalia Bathory, politolog
Velimirovici Felician, istoric
Ionuț Foldes, asistent universitar, Universitatea Babeș-Bolyai
Ioana Țîștea, doctorandă, Tampere University
Maria Tonca, restaurator pictură bisericească
Alexandru Boguș, muncitor social
Zainea Constantin, muncitor constructii, somer
Sztancs Ferenc, tehnician dentar
Cristian Luguzan - Sociolog
Veronica Lazăr, cercetătoare, Institutul pentru Solidaritate Socială
Ileana Răchită, activistă
Ruxandra Ivan, Conf. Univ., Universitatea din București
Natalia Buier, Institutul Max Planck de Antropologie Socială
Pavel Sebastian-Raul, Doctorand, Facultatea de Științele Comunicării, SNSPA
Adrian Costina - antreprenor și activist civic
Silviu-Alexandru Costea - asistent social
Mihnea Iuga, activist
Olga Suman, profesoară pentru învățământul primar
Eleonora Cioată, artist plastic
Maria Lazăr, asistentă social
Cosmin Stoenoiu - Inginer
Mihai Chereji - Masterand politici publice, UCL
Anca Chiș, traducător, masterand FSAS UBB, Cluj
Szilágyi-Palkó Csaba, lector universitar, UBB Cluj, Facultatea de Teatru si Film
András Visky, profesor universitar, UBB Cluj
Flaviu Petean - realizator radio
Maria Martelli, sociolog.
Maria Brudașcă, artist vizual
Otilia Badea, profesoară
Zenko Bogdan, asist.univ. Facultatea de Teatru si Film, UBB
Carmen Gheorghe ,activistă pentru drepturile femeilor rome și președintă E-Romnja
Gabriel Bădescu, profesor de științe politice, UBB
Gabriel Troc, conferențiar UBB
Mihai Ene, scriitor, lect. univ. dr. Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere
David Schwartz, regizor
Claudiu Mărginean, pirat
Simona Nastac, curator și critic
Camil Pârvu, conferentiar, Universitatea din Bucuresti și membru al Institutului pentru Solidaritate Socială
Silvana Râpeanu, ghid de turism
Razvan Botis, artist
Farid Fairuz, artist
Constantin Barbu, programator.
Dragoș Ionescu, actor.
Marius Bogdan Tudor, analist servicii clienti
Ioana Alina Cristea, profesor
Cristina Brândușe, asistentă medicală
Mihail Chiru, lector in stiinte politice, Oxford University
Bartha Katalin Ágnes, lector universitar, UBB, Cluj
Ioana Florea, cercetatoare științe sociale, activistă dreptul la locuire
Veda Popovici, activită Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire
Adina Pop-Coman, traducătoare
Oana Băluță, activistă pentru drepturile femeilor
Adina Mocanu, cercetătoare, membră a Institutului pentru Solidaritate Socială
Cristina Epure, manager cultural
Adrian Dohotaru, deputat
Ioan Pop-Curșeu, conf. univ. dr., UBB, Cluj
Rareș-George Nae, artist vizual
Irina Stahl, cercetător, Academia Română
Mazalik Peter Medic Rezident Psihiatru
Daniel-Florin Onea, redactor, Radio România Internațional.
Dan Dumitru Moldovan, profesor și lider sindical
Cononovici Ana Maria, Redactor Radio Romania International.
Alina Apostu, antropolog
Vasile Brașovanu, coordonator programe educaționale
Dani sandu, sociolog, European University Institute
Grig Vulpe, antropolog urban, consultant.
Anca Mărgineanu, ong-ista și absolventa Facultatea de Filosofie
Iulia Dumitrache, membru fondator Fundația Zambet
Bocancea Simona-Roxana, profesor
Brisan Camelia, profesor
Alexandros Raptis, compozitor, regizor.
Gheorghe Guțu, lector univ., Univ. de Stat din Chișinău
Roxana Păduraru, expertă în administrație publică
Laura Berceanu, interpret de conferință și traducător

https://www.facebook.com/notes/planul-anti-coronavirus/scrisoare-deschis%C4%83-adresat%C4%83-pre%C8%99edintelui-rom%C3%A2niei-primului-ministru-al-rom%C3%A2niei/110363787281478/ 

Alo, se aude, se vede!

Scrisoare deschisă către Klaus Iohannis, pe tema luptei cu coronavirusul. Soluţiile propuse de un grup de sute de specialişti

Un grup de lucru din care fac parte profesori universitari, cercetători, experţi în economie, antreprenori, cadre medicale, avocaţi, politologi, sociologi, artişti şi activişti civici au transmis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Ludovic Orban şi Parlamentului, prin care atrag atenţia asupra disfuncţionalităţilor majore din sistemul sanitar românesc şi asupra strategiei existente de gestionare a pandemiei. Scrisoarea intitulată "Planul anti-coronavirus" evidenṭiază problemele structurale majore pe care unităţile medicale din România le întâmpină din cauza subfinanţării cronice şi a bugetului insuficient alocat sănătăţii de statul român.

"Înscrierea ţării noastre pe curba creşterii exponenţiale a infecţiilor cu COVID-19 ne face să întrevedem un dezastru umanitar de proporţii în România, în condiţiile crizei structurale a sistemului medical românesc, subfinanţat ani la rând. Experienţa altor ţări ne arată că numai un sistem medical bine dotat, finanţat şi bine gestionat poate asigura testarea pe scară mare, tratamentul tuturor bolnavilor în secţiile de terapie intensivă şi, astfel, reducerea îmbolnăvirilor şi a mortalităţii", arată semnatarii.

Aceştia solicită o serie de măsuri urgente care să rezolve problema lipsei cronice de echipamente de protecţie pentru întreg personalul medical şi de îngrijire din spitale, precum şi chestiunea dotării secţiilor de terapie intensivă cu ventilatoare pulmonare pentru a face faţă numărului crescând de îmbolnăviri din România.

Aceste propuneri sunt însoţite de câteva soluţii concrete de implementare. Grupul de lucru solicită reconversia industrială a unor sectoare de producţie din România, precum şi rechiziţionarea (cedarea temporară) a clinicilor şi spitalelor din sectorul privat. Scrisoarea atrage atenţia asupra numeroaselor grupuri vulnerabile şi nevoia urgentă a unor măsuri de protecţie socială a acestora, cum ar fi introducerea venitului minim universal, "la nivel decent pentru angajaţii cu contract de muncă suspendat fără intrarea în şomaj tehnic, lucrători independenţi care nu beneficiază de plăţi compensatorii şi persoane fără venit".

Textul demonstrează felul în care se poate asigura finanţarea acestor măsuri urgente şi propune adoptarea unor politici fiscale şi bugetare concrete, cu accent pe impozite de solidaritate.

Spre exemplu, este susţinută ideea plafonării pensiilor speciale la nivelul a două salarii medii pe economie sau aplicarea unui impozit de solidaritate pe proprietăţi imobiliare de lux, a doua şi următoarele locuinţe din patrimoniul personal, dividende, active financiare, tranzacţii imobiliare, consum de lux, profitului firmelor din industria lemnului, precum şi pe proprietăţile şi veniturile cultelor din România.

"Suntem în ceasul al unsprezecelea şi fereastra de intervenţie care să limiteze semnificativ proporţiile dezastrului se închide cu fiecare zi ce trece", se arată în comunicat. "Coronavirusul a arătat că sistemul nostru economico-social şi cel de preîntâmpinare a dezastrelor este nepregătit pentru a garanta fie şi dreptul la viaţă, fără a vorbi de alte drepturi constituţionale. Pentru a evita o catastrofă umanitară fără precedent în istoria noastră recentă, transformarea lui trebuie începută acum", subliniază autorii scrisorii.
"Planul anti-coronavirus" a fost semnat până în prezent de peste 500 de persoane. 

Se ascund de balauri

VIDEO Armata americană şi-a mutat o parte din operaţiuni în complexul de buncăre Muntele Cheyenne

Echipe operaţionale din cadrul comandamentului nordic (NORTHCOM) şi NORAD (Comandamentul nordic de apărare aerospaţială americano-canadian) detaşate de regulă la centrul de comandă al bazei aeriene Peterson au fost dispersate în mai multe locaţii securizate pentru a fi protejate în faţa riscului de contaminare cu noului coronavirus.

 

Muntele Cheyenne, în interiorul căruia sunt construite buncărele, face parte din lanţul muntos Front Range al Munţilor Stâncoşi şi se află în apropierea oraşului Colorado Springs.

 

Complexul a fost principalul centru de comandă şi control al NORAD (între anii 1965 şi 2006) şi de asemenea a fost sediul Comandamentului Spaţial american (între 1985 şi 2002).

 

Din 2006, NORTHCOM şi  NORAD au folosit locaţia şi pentru alte misiuni, între care monitorizarea rachetelor balistice şi a obiectelor spaţiale.  În 2015, cele două comandamente au mutat aici unele staţii de comunicare pe fondul unor ameninţări legate de impulsuri electromagnetice (EMP).

 

 

Complexul se află la o adâncime de 600 de metri în interiorul muntelui din granit: facilităţile sale se întind pe aproximativ două hectare şi constau în tuneluri masive închise de uşi blindate de 25 de tone.  Au fost construite în scopul de a rezista unui atac nuclear.

 

Potrivit unui document oficial, NORTHCOM şi NORAD folosesc doar 30% din spaţiul complexului, iar personalul acestora constituie doar 5% din cei staţionaţi în cadrul facilităţii, care desfăşoară zilnic operaţiile de rutină în condiţii normale.

 

Muntele Cheyenne are capacitate de funcţionare autonomă pe lungi perioade de timp: are propriile sisteme de încălzire şi răcire, o centrală electrică, ca şi surse de apă.

 

„Profesioniştii noştri dedicaţi din NORTHCOM şi NORAD au plecat din casele lor, şi-au luat la revedere de la familiile lor şi s-au izolat de toată lumea, astfel încât să se asigure că vor fi apţi să stea de pază pentru apărarea ţării.

 

Cu siguranţă nu este optim, dar e absolut necesar şi adecvat în situaţia de faţă", a spus generalul Terrence O’Shaughnessy, comandantul NORTHCOM, citat de

The Drive.

 

FOTO EPA-EFE

 

O altă echipă a fost mutată la „o a treia locaţie alternativă" în cadrul acelorlaşi măsuri de protejare a personalului militar cu misiuni de monitorizare a ameniţărilor la adresa securităţii interne.

 

Departamentul american al Apărării are mai multe aşa numite locaţii „de continuitate" în SUA, care asigură personalul militar esenţial în eventualitatea unor situaţii de urgenţă majoră, de la atacuri nucleare la pandemii. Acestea sunt locaţii sigure pentru guvernul federal în cazul unor evenimente catastrofice.

 

Militarii rămaşi la sediul NORTHCOM de la baza aeriană Peterson respectă reguli drastice de distanţă socială.

 

„Personalul nostru operează în perimetre delimitate pe care nu au voie să le depăşească", a explicat O’Shaughnessy.

 

Comandantul NORTHCOM a precizat că se lucrează cu Apple pentru furnizarea unor soluţii de telemuncă, însă funcţii esenţiale precum cele de monitorizare din cadrul centrelor de comandă şi control nu pot fi realizate de la distanţă.

 

Pentagonul a luat măsuri ca facilităţi de continuitate precum Complexul Muntele Cheyenne să rămână disponibile pentru misiuni critice: astfel, acestea nu vor fi folosite ca spaţii de izolare şi păstrare a distanţei sociale a militarilor.

 

Celelalte două complexe de continuitate, în afară de Muntele Cheyenne, sunt: Complexul Raven Rock Mountain, un complex subteran construit sub Munţii Apalaşi din Pennsylvania, supranumit „Pentagonul subteran, şi Centrul de operaţii de urgenţă Mount Weather din Valea Shenandoah, statul Virginia.  O parte a acestui din urmă complex este un centru de comandă major al Agenţiei Federale de Management de Urgenţă (FEMA) care asigură răspunsul la pandemia COVID-19.

 

SUA dă cu barda

SRI, îngrozit de e-mailul Departamentului de Stat!

2020-03-29 · 14:30:13 | Autor: Catalin Tache

Citirea unui simplu e-mail de doar câteva rânduri a aruncat pur și simplu în aer Serviciul Român de Informații. Acolo unde, începând de la mijlocul săptămânii trecute pare să se fi conștientizat în sfârșit prostia cu așa-zisa ”relație strategică” dintre București și Washington. Una intens ”legendată” de ani de zile ca fiind bazată pe excelenta interconectare între influentele agenții guvernamentale americane și liderii serviciilor secrete românești. Iată însă că a fost nevoie de o adevărată ”rangă în dinți” administrată de către Departamentul de Stat al SUA pentru ca mai-marii SRI să nu se mai prefacă la nesfârșit că nu înțeleg că ”parteneriatul” nu este decât o balivernă! Iar principala cauză a prăbușirii acestuia sunt în mare parte tocmai oamenii care se împăunau că practic ei i-au pus pe cap lui Klaus Iohannis șepcuța de la Donald Trump…

Adrian Zuckerman nu este Hans Klemm!

Iar după ce printr-o deja ”banală” operațiune de ”informare neoficială” a autorităților unui stat aliat prin ”scurgerea controlat-accidentală” a unui document strict secret, la vârful SRI s-a aflat că până și în plină pandemie de coronavirus România este pe cont propriu! Iar ajutorul solicitat cu disperare Statelor Unite ale Americii nu doar că nu va veni, dar Administrația Trump nu a avut nici măcar cea mai mică umbră de îndoială de a transmite la București adevăratul motiv pentru care s-a refuzat sprijinul cerut. Acest ”duș rece” diplomatic fără precedent putând fi însă exploatat la maxim pentru resetarea percepției externe, dacă el ar fi perceput cu adevărat drept ”momentul zero” de schimbare a liniilor atât în serviciile secrete, cât și la vârful Puterii de la București. Dar nu neapărat a celei politice. Numai că din păcate se pare că prioritatea absolută după citirea ”accidentală” a e-mailului de la Departamentul de Stat este tot mioritica punere a ”batistei pe țambal”. Astfel că de peste o săptămână se depun eforturi logistice absolut halucinante pentru a nu se afla nimic, dar absolut nimic de răspunsul primit de la Washington! Fără însă ca responsabilii din serviciu care au ordonat această abordare să conștientizeze barem că niciodată, dar absolut niciodată, SRI-ul nu ar fi putut avea acces la acest email dacă nu ar fi vrut ambasadorul Adrian Zuckerman! Astfel că marele merit pentru această ultimă încercare de trezire la realitate a forțelor transpartinice care au preluat Puterea în România de atâta amar de vreme îi revine strict ambasadorului SUA la București. Cel care, mai bun român decît mulți dintre liderii politici care se bat cu pumnii în piept cât de pro-americani sunt ei a decis să acționeze cât se poate de onest față de statul român. Fără a mai îngropa gunoiul rapoartelor informative sub preșul serviciilor secrete românești, cum făcea predecesorul său, Hans Klemm! Cel care făcea deja parte ”din haită”…

Șoc și groază la vârful SRI

Solicitare disperată de sprijin!

Îl informează cineva și pe Iohannis de mesajul Departamentului de Stat?

După cum dezvăluiam pe 11 martie, SUA s-au hotărât să scape de ”slugile” din serviciile secrete românești. Subliniind că  ”acum, în plină criză a coronavirusului se vede mai bine decât în orice alt context adevărata relație strategică de parteneriat, ca și susținerea americanilor față de generalii serviciilor secrete românești. Cărora nici măcar din milă nu le-au dat niscai ”firimituri” informative pentru a fi și aceștia pregătiți de criza coronavirusului”. Stranie ironie a sorții însă, tocmai în acele zile de la București era lansată către Washington o solicitare disperată de ajutor, după ce ”stâlpii” Regimului Iohannis și-au dat seama că lucrurile chiar că vor scăpa de sub control cu pandemia de COVID-19. Iar planul creionat în laboratoarele sistemului de la București era unul cu bătaie lungă. Pe de o parte sperându-se într-un sprijin logistic masiv al americanilor. Pe de altă parte un astfel de ”pod aerian” la care visau capii sistemului putând fi un nou tribut adus de sistem lui Klaus Iohannis, șeful statului român urmând a fi marele benficiar colateral al unei astfel de lovituri de imagine. Iată însă că socotelile de la București nu doar că nu s-au potrivit cu realitățile pragmatice de la Washington, dar deja întregul demers are efectul unui bumerang care, mai curând decât se așteaptă mulți va aduce schimbări majore la vârful clasei politice și a sistemului din România!

”Credem că ar fi inutil…”

Pentru că pur și simplu răspunsul primit la ajutorul secret solicitat Departamentului de Stat al SUA a produs deja frisoane la București. Acesta fiind unul cât se poate de concis și fără a lăsa loc la nicio speranță. Traducerea cea mai apropiată de mesajul transmis fiind că ”având în vedere incompetența, prostia și furturile din țara Dvs., credem că ar fi inutil un astfel de ajutor”!!! E-mail de răspuns care a îngrozit deja SRI-ul, structura aleasă pentru a intra ”accidental” în posesia acestui ”document intern” care ar fi urmat să fie ulterior ”cosmetizat” de Ambasada SUA pentru a fi remis pe canale diplomatice autorităților de la București. Numai că Adrian Zuckerman a ales să joace cu cărțile pe masă! Iar dacă e-mailul a apărut sub ”forma brută” este doar pentru că spre deosebire de predecesorul său, noul ambasador al SUA la București nu a vrut să îl ascundă! Ceea ce face și mai hilară ”paranoia” din ultima săptămână ca nu cumva să se afle de existența acestui e-mail. Când mult mai corect ar fi, că tot nu mai este nimic de pierdut, să fie de urgență informat și Klaus Iohannis de adevăratul răspuns al Departamentului de Stat. Ca și de perioada deja alarmant de lungă de când Washington-ul nu a mai avizat niciun șef operativ al serviciului pentru relațiile speciale cu SUA! Ceea ce de asemenea spune multe despre adevărata natură actuală a acestor relații… Iar dacă azi SRI-ul este îngrozit de poziția tranșantă a Departamentului de Stat, mâine va veni și rândul altora…

Cititi mai mult: https://www.national.ro/dezvaluiri/sri-ingrozit-de-e-mailul-departamentului-de-stat-681632.html/#ixzz6ICNO891v
National