Prorus, Proamerican?

Nu, doamnelor și domnilor. NU sunt nici prorus, nici proamerican.

Sunt PROROMÂN. Urăsc vânzătorii de țară, urăsc incompetența, urăsc trădarea, urăsc.... Iubesc poporul, națiunea română. Iubesc românii. Sunt un punct în poporul meu. Nu îmi este rușine de ce am făcut, inclusiv când am servit țara sub drapel. Iubesc tricolorul!

Am mare durere în suflet când unii apropriați mă cataloghează proPutin, proTrump, doi patrioți cu multe rele dar mult mai multe bune.

Figurile istorice, emblematice, sunt și au fost idealurile mele de urmat.

Hai, să strângem rândurile pe lângă acei români care vreau binele țării! Cu gândul, cu fapta, cu condeiul, cu scriitura noastră, cu sufletul. Admir pe toți românii care fiecare în pătrățica lui face acest lucru. Oameni de stat, diplomati, politicieni, muncitori, țărani, întreprinzători etc.

Așa să ne AJUTE DUMNEZEU!

Bună dimineața!

Nu toți suntem proști! BRAVO, PRIMARILOR celor 1500 primării din ȚARĂ! Răscoală.

Domnule!

Tare mă bucur când citesc astfel de știri!

Proiectul Fast Danube 2: Au fost depuse două oferte pentru proiectare și execuție

Proiectul Fast Danube 2 a stârnit interesul companiilor, fiind depuse două oferte pentru proiectarea și execuția șenalului navigabil dragat care va permite creșterea perioadei de navigație de la 280 la 340 zile pe an, a anunțat luni ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.

Două oferte au fost depuse pentru Fast Danube 2. Foto ANR

„Astăzi au fost depuse două oferte în cadrul licitației pentru proiectarea și execuția proiectului Fast Danube 2, investiția strategică ce va revitaliza sectorul româno-bulgar al Dunării, pe 470 km. Este un semnal clar că piața răspunde acestui proiect major, cu o valoare estimată de aproximativ 170 milioane euro", a anunțat ministrul Ciprian Șerban.

Fast Danube 2 va permite creșterea perioadei de navigație de la 280 la 340 zile pe an și va genera o majorare estimată de 20% a volumului de mărfuri transportate pe fluviu, contribuind direct la consolidarea transportului fluvial și la dezvoltarea economică regională.

Proiectul prevede:

- 110 km de șenal navigabil dragat

- 9 epiuri și 4 chevroane

- 5,45 km stabilizări de mal

- o insulă artificială

„Urmează etapa de evaluare a ofertelor, iar semnarea contractului este prevăzută cel târziu în iulie 2026. Continuăm să investim în infrastructura de transport și în valorificarea potențialului Dunării ca axă logistică europeană", a mai spus ministrul.

Fasta Danube este un proiect de interes european, parte a coridorului Rin–Dunăre, care leagă vestul de estul continentului și conectează 9 state membre UE.

Prin acest proiect, România își consolidează rolul de hub regional de transport și își valorifică unul dintre cele mai importante atuuri naturale: Dunărea. În același timp, toate orașele din România situate de-a lungul Dunării vor beneficia de posibilitatea de dezvoltare reală.

România a primit finanțare pentru acest proiect încă din 2024, fiind depus de Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi. Suma exactă a finanţării este de 195.499.818 euro.

În toamna anului 2022, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a discutat cu reprezentanţii Guvernului Bulgariei despre proiectul Fast Danube, „un proiect vital pentru întreaga Uniune Europeană, în contextul conflictului din Ucraina".

Adevărul.ro

Societatea românească controlată și condusă din umbra de miliardarii fără chip.

În anii '90 a fost creată prin lege cea mai a dracului plasă de Captură a societății românești capitaliste. S-au privatizat SERVICILE SECRETE. Se spune că numai SRI- ul are zeci de mii de agenți sub acoperire.

Subiectul firmelor „acoperite” (sau firme-paravan) utilizate de serviciile secrete este unul fascinant, aflat la granița dintre securitatea națională și transparența democratică. În România, deși oficial serviciile susțin că nu se implică în mediul de afaceri pentru profit, diverse anchete jurnalistice au scos la iveală conexiuni între anumite entități economice și structurile de forță (SRI, SIE, fostul „Doi și-un sfert”).

Iată câteva dintre cele mai răsunătoare exemple și mecanisme devoalate în mass-media de-a lungul anilor:

1. Grupul de firme RASIROM (SRI)

Deși nu este o firmă „secretă” în sensul ascunderii proprietarului (este regie autonomă sub coordonarea SRI), Rasirom a fost adesea în centrul atenției deoarece concurează pe piața liberă pentru contracte de securitate cibernetică, sisteme de alarmă și monitorizare.

 * Controversa: Jurnaliștii de investigație au ridicat problema concurenței neloiale, deoarece o firmă a serviciului de informații are acces la date pe care firmele private nu le au.

2. Relația cu firmele de IT (Cazul Teamnet și Asesoft)

Deși nu au fost niciodată asumate ca firme ale serviciului, legăturile strânse dintre Sebastian Ghiță și conducerea de atunci a SRI (Florian Coldea) au dus la etichetarea acestor companii drept „firme de casă”.

 * Impact: Aceste firme au câștigat contracte gigantice pentru digitalizarea instituțiilor statului, implementând sisteme critice (ex: SII Analytics).

 * Devoalare: După fuga lui Sebastian Ghiță din țară, numeroase dezvăluiri din presă au sugerat că succesul acestor companii s-a bazat pe sprijin logistic și influență din partea structurilor de informații.

3. Firmele „fantomă” ale fostei Securități (Moștenirea SIE)

După 1989, s-a discutat mult despre firmele de comerț exterior prin care Securitatea rula valută (ex: Dunărea, Argus, Terra).

 * Mecanismul: Aceste firme au fost „privatizate” rapid în anii '90, iar jurnaliștii au documentat cum foști ofițeri acoperiți au devenit oameni de afaceri de succes, folosind capitalul și relațiile externe ale serviciului.

 * Exemplu clasic: Cazul Crescent, asociat cu Dan Voiculescu, despre care s-a scris intens că ar fi fost o verigă în rețeaua de firme controlate de Departamentul Securității Statului.

4. Dosarul „Ferma Băneasa” și conexiunile externe

Investigațiile de presă au arătat cum anumite grupuri de interese, cu ramificații până la nivelul serviciilor secrete externe (ex: foști agenți Mossad), au operat în România prin firme de consultanță (precum Black Cube). Deși nu sunt firme ale statului român, ele ilustrează cum „privatizarea” spionajului creează entități care operează la limita legii.

Cum funcționează o firmă-paravan (Concept)

De ce există aceste firme?

Conform legislației și practicilor internaționale, serviciile folosesc aceste entități pentru:

 * Acoperire (Legendare): Oferirea unei ocupații plauzibile pentru ofițerii sub acoperire.

 * Autofinanțare: Obținerea de fonduri extrabugetare pentru operațiuni speciale (practică adesea ilegală sau la limita constituționalității în democrații).

 * Achiziții discrete: Cumpărarea de tehnologie sau echipamente fără a alerta statele adverse.

 Note: 

-În ultimii ani, legislația românească a fost criticată pentru lipsa de control civil real asupra activităților economice indirecte ale serviciilor, „secretul de stat” fiind deseori folosit pentru a bloca investigațiile jurnalistice.

- Ideile mi-au fost furnizate de un DEȘTEPT, AI. 

Concluzii: 

În școlile acoperiților nu se mai predă prima lecție: BIOGRAFIA LEGENDĂ

Și totuși,

De ce abundă piața de DIPLOME FALSE, BIOGRAFII LEGENDĂ, ACOPERIȚI DE O PROSTIE RARĂ? 

Vorba unui prieten, trecut la cele SFINTE:

"Toată pleava și scursurile populează SERVICILE SECRETE."

STATUL TOTALITAR COMUNIST. O ZI MARCANTĂ. 9 Februarie 1945

9 februarie: Ziua în care în România anului 1945 era promulgată Legea epurării presei

Ziua de 9 februarie concentrează evenimente și personalități marcante din istorie, cultură și politică, unul dintre cele mai sensibile momente fiind promulgarea, în 1945, a Legii pentru epurarea presei, act care a deschis drumul controlului politic asupra mass-mediei românești în perioada postbelică.

Teleleul și Trump

O simplă accentuare/ diminuare de culori se vede clar postura TELELEULUI de SINGURATIC în poză. Nu va fi primit în SUA.

Ghicitoare: Cu cine dă mâna președintele american? Teleleul?

Trăim în țara vândută străinilor și escrocilor! Aroganța neterminaților.

„Aș fi putut să am doar grădinița sau 4 clase”. Aroganța șefului CJ Ilfov, Hubert Thuma, în scandalul CV-ului: „Am fost ales de oameni”

Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, respinge acuzațiile legate de neclaritățile din CV-ul său și susține că experiența politică și alegerea sa directă de către cetățeni sunt mai importante decât studiile menționate.

Hubert Thuma FOTO: FB/arhivă personală

„Am greșit cu CV-ul de acum 15 ani, a fost o eroare. Am urmat studii economice la Facultatea Economică din Viena de 3 ani, pentru că în Austria e permis să ai studii de 2, 3 sau 5 ani. Eu am ales studiile de 3 ani. Eu ocup o funcție aleasă. Aș fi putut să am doar grădinița sau 4 clase, am fost ales de oameni, nu sunt într-o funcție numită", a declarat Hubert Thuma la Antena 3.

El a mai afirmat că atacurile recente împotriva sa sunt motivate politic. Întrebat cine ar fi în spatele criticilor, Thuma a nominalizat „USR-iștii și unii din PNL".

Potrivit publicației Libertatea, CV-ul lui Thuma indică obținerea diplomei de Bacalaureat după absolvirea Gimnaziului Federal Real din Viena, între 1990 și 1994, astfel terminând liceul la vârsta de 20 de ani.

Ulterior, a urmat cursuri postuniversitare în domeniul relațiilor internaționale – comerț exterior, în baza unei derogări speciale a ministerului de resort.

Între 1995 și 1998, Thuma a studiat la Universitatea de Studii Economice din Viena.

HUUUU, francezilor! Ați ajuns să vă bateți joc de simbolurile românilor!

Un articol publicat recent de cotidianul francez Le Monde (pe 3 februarie 2026), semnat de jurnalista Marine Leduc.

Titlul articolului, tradus, este: „La blouse traditionnelle immortalisée par Matisse fait l’objet de récupérations politiques en Roumanie” (Bluza tradițională imortalizată de Matisse face obiectul unor recuperări politice în România).

Iată principalele puncte ale acestui articol și de ce a provocat o reacție atât de vehementă de indignare:

 * Instrumentalizarea politică: Articolul susține că ia, un simbol cultural care a inspirat artiști universali precum Henri Matisse, a început să fie „confiscată” simbolic de mișcările de extremă dreaptă din România (făcând referire la partide precum AUR sau figuri precum Călin Georgescu).

 * Paralela istorică: Jurnalista face o legătură între purtarea iei în prezent de către liderii naționaliști și perioada interbelică, când membrii Mișcării Legionare foloseau portul popular ca pe o uniformă ideologică.

 * Conflictul de semnificație: Articolul sugerează că acest obiect de patrimoniu (recunoscut de UNESCO) riscă să devină un marker al ultra-naționalismului, al xenofobiei și al discursului pro-rus, pierzându-și astfel „inocența” culturală în ochii observatorilor occidentali.

De ce este considerată o insultă la adresa poporului român?

Reacția mea de „scârbă” este împărtășită de mulți români deoarece articolul din Le Monde face o eroare gravă de judecată:

 * Confundă obiectul cu utilizatorul: Doar pentru că un politician sau un grup folosește un simbol național, nu înseamnă că simbolul respectiv aparține acelei ideologii. Ia aparține sutelor de generații de femei care au cusut-o, nu unui partid politic de moment.

 * Stigmatizarea tradiției: Prin această logică, orice român care poartă ia cu mândrie riscă să fie etichetat drept „extremist” de către un străin care citește astfel de articole. Este o formă de reducere a unei culturi milenare la un conflict politic actual.

 * Ignoranța față de contextul local: Pentru imensa majoritate a românilor, ia este un simbol al rezilienței, al frumosului și al legăturii cu strămoșii, fără nicio legătură cu ura sau excluderea.

Este regretabil că o publicație de prestigiul Le Monde a ales o abordare atât de unilaterală, care practic „pedepsește” un întreg simbol național din cauza contextului politic. Este, într-adevăr, un exemplu de cum presa externă poate interpreta distorsionat elemente profunde ale identității noastre.

"La blouse traditionnelle, immortalisée par Matisse, fait l’objet de récupérations politiques en Roumanie

L’extrême droite a érigé en symbole nationaliste ce chemisier aux manches évasées et broderies colorées, redevenu un objet de fierté culturelle après la révolution de 1989 en Roumanie.

Par Marine Leduc (Bucarest, correspondance)

Publié le 03 février 2026 à 04h00, modifié le 03 février 2026 à 10h19 

Vous pouvez partager un article en cliquant sur les icônes de partage en haut à droite de celui-ci. 

La reproduction totale ou partielle d’un article, sans l’autorisation écrite et préalable du Monde, est strictement interdite. 

Pour plus d’informations, consultez nos conditions générales de vente. 

Pour toute demande d’autorisation, contactez syndication@lemonde.fr. 

En tant qu’abonné, vous pouvez offrir jusqu’à cinq articles par mois à l’un de vos proches grâce à la fonctionnalité « Offrir un article ». 

https://www.lemonde.fr/international/article/2026/02/03/la-blouse-traditionnelle-immortalisee-par-matisse-fait-l-objet-de-recuperations-politiques-en-roumanie_6665154_3210.html

Peinte par Henri Matisse, iconique sur Brigitte Bardot et Jane Birkin, puis magnifiée par Yves Saint-Laurent : la blouse roumaine, d’abord portée par les paysannes locales, est devenue en France un objet d’art. En Roumanie, elle est transmise de génération en génération, soigneusement conservée et pliée dans un coin du placard. Sur des machines à laver, un programme de lavage est même dédié à la « ie » – prononcée « I-é », du latin linea, « fil de lin ». En 2022, l’Unesco a inscrit « l’art de la blouse traditionnelle avec broderie sur l’épaule, élément de l’identité culturelle en Roumanie et en Moldavie », au Patrimoine culturel immatériel de l’humanité.

0 seconds of 10 seconds 

Pourtant, depuis quelques années, la porter avec fierté devient problématique pour des Roumains. Alors qu’en Ukraine voisine, la blouse traditionnelle, la vyshyvanka, est érigée en symbole culturel emblématique pour se différencier de l’agresseur russe, son équivalente roumaine est aujourd’hui associée à l’extrême droite. Cette mouvance politique, plébiscitée par 40 % des électeurs selon les derniers sondages, en a fait un objet à portée nationaliste et identitaire. L’exubérante eurodéputée d’ultradroite Diana Sosoaca l’arbore quasiment à chaque apparition."