Subiectul firmelor „acoperite” (sau firme-paravan) utilizate de serviciile secrete este unul fascinant, aflat la granița dintre securitatea națională și transparența democratică. În România, deși oficial serviciile susțin că nu se implică în mediul de afaceri pentru profit, diverse anchete jurnalistice au scos la iveală conexiuni între anumite entități economice și structurile de forță (SRI, SIE, fostul „Doi și-un sfert”).
Iată câteva dintre cele mai răsunătoare exemple și mecanisme devoalate în mass-media de-a lungul anilor:
1. Grupul de firme RASIROM (SRI)
Deși nu este o firmă „secretă” în sensul ascunderii proprietarului (este regie autonomă sub coordonarea SRI), Rasirom a fost adesea în centrul atenției deoarece concurează pe piața liberă pentru contracte de securitate cibernetică, sisteme de alarmă și monitorizare.
* Controversa: Jurnaliștii de investigație au ridicat problema concurenței neloiale, deoarece o firmă a serviciului de informații are acces la date pe care firmele private nu le au.
2. Relația cu firmele de IT (Cazul Teamnet și Asesoft)
Deși nu au fost niciodată asumate ca firme ale serviciului, legăturile strânse dintre Sebastian Ghiță și conducerea de atunci a SRI (Florian Coldea) au dus la etichetarea acestor companii drept „firme de casă”.
* Impact: Aceste firme au câștigat contracte gigantice pentru digitalizarea instituțiilor statului, implementând sisteme critice (ex: SII Analytics).
* Devoalare: După fuga lui Sebastian Ghiță din țară, numeroase dezvăluiri din presă au sugerat că succesul acestor companii s-a bazat pe sprijin logistic și influență din partea structurilor de informații.
3. Firmele „fantomă” ale fostei Securități (Moștenirea SIE)
După 1989, s-a discutat mult despre firmele de comerț exterior prin care Securitatea rula valută (ex: Dunărea, Argus, Terra).
* Mecanismul: Aceste firme au fost „privatizate” rapid în anii '90, iar jurnaliștii au documentat cum foști ofițeri acoperiți au devenit oameni de afaceri de succes, folosind capitalul și relațiile externe ale serviciului.
* Exemplu clasic: Cazul Crescent, asociat cu Dan Voiculescu, despre care s-a scris intens că ar fi fost o verigă în rețeaua de firme controlate de Departamentul Securității Statului.
4. Dosarul „Ferma Băneasa” și conexiunile externe
Investigațiile de presă au arătat cum anumite grupuri de interese, cu ramificații până la nivelul serviciilor secrete externe (ex: foști agenți Mossad), au operat în România prin firme de consultanță (precum Black Cube). Deși nu sunt firme ale statului român, ele ilustrează cum „privatizarea” spionajului creează entități care operează la limita legii.
Cum funcționează o firmă-paravan (Concept)
De ce există aceste firme?
Conform legislației și practicilor internaționale, serviciile folosesc aceste entități pentru:
* Acoperire (Legendare): Oferirea unei ocupații plauzibile pentru ofițerii sub acoperire.
* Autofinanțare: Obținerea de fonduri extrabugetare pentru operațiuni speciale (practică adesea ilegală sau la limita constituționalității în democrații).
* Achiziții discrete: Cumpărarea de tehnologie sau echipamente fără a alerta statele adverse.
Note:
-În ultimii ani, legislația românească a fost criticată pentru lipsa de control civil real asupra activităților economice indirecte ale serviciilor, „secretul de stat” fiind deseori folosit pentru a bloca investigațiile jurnalistice.
- Ideile mi-au fost furnizate de un DEȘTEPT, AI.
Concluzii:
În școlile acoperiților nu se mai predă prima lecție: BIOGRAFIA LEGENDĂ
Și totuși,
De ce abundă piața de DIPLOME FALSE, BIOGRAFII LEGENDĂ, ACOPERIȚI DE O PROSTIE RARĂ?
Vorba unui prieten, trecut la cele SFINTE:
"Toată pleava și scursurile populează SERVICILE SECRETE."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu