Terminasem facultatea. Era anul 1975. Apăruse primul copil. Toată averea mea încăpea într-un geamantan. Cărțile, multele tratate, le lăsasem în podul casei părinților. Urma să le aducem dacă ne chiverniseam și noi.
Familie tânără, abia sosită de pe băncile facultăților. Nu cunoscusem răutățile vieții, cele dure. Acum deschideam ochii.
Mi-am continuat inițiativa de student, traduceri pentru studenții din anii terminali prin noi idei antreprenoriale. Am câștigat bani frumoși ca student.
Am găsit o nișă antreprenorială, acceptată de comuniști. Meditațiile. Am avut copii din familii înstărite. Am început să-i instruiesc, chimie, fizică, matematică.
Mi-am cumpărat primul ceas de mână din banii încasați. Era economie la negru. Da, am fentat fiscul cel inexistent într-o Românie anchilozată în comunism. Așa am astupat unele găuri din bugetul familial.
Prima lecție predată copiilor era despre realitatea înconjurătoare. Relativitatea. Totul depinde la ce te raportezi. Asta si cu articolul de mai jos.
Citesc multe cifre sforăitoare despre dezvoltarea României. Da, aveți dreptate Tineri, frumoși și liberi! Datorie externă de sute de miliarde de Euro, industrie la pământ, preturi galopante, guvern de habarniști. Conducători bolnavi psihic.
Așa si cu emigrarea românilor! În cifre absolute a scăzut. De ce?
În realitate în cifre relative a crescut.
Citiți cu atenție articolul din Ziare. com!
România este după Siria cea mai depopulată tară prin emigrație!
Mitul că tinerii nu mai fug din România, departe de realitate. De ce ne bucurăm degeaba când ne uităm pe cifre. Sociolog: „Nu e vorba că și-ar vedea viitorul aici”
Tânără la aeroport
Potrivit datelor Eurostat putem vedea un fenomen surprinzător, și anume faptul că, în cifre absolute, tot mai puțini tineri s-ar muta din România. În 2022, numărul de emigranți români din grupa de vârstă 15–29 ani a fost de 52.345 de persoane. În 2023, acesta a scăzut la 48.612 persoane, marcând o reducere de aproximativ 7 % față de anul precedent. Iar datele preliminare pentru 2024 indică o nouă scădere, la circa 45.200 de tineri, ceea ce confirmă continuarea trendului.
Totodată, în 2022, România a înregistrat pentru prima dată o creștere a populației ca urmare a fenomenului de imigrare. Iar un raport INS actualizat în iunie 2024 arată că, pentru prima dată după aderarea la UE (2007), numărul de români reveniți în țară (imigranți rezidenți) a depășit numărul celor care au emigrat permanent. O mare parte dintre cei care au revenit sunt tineri sub 40 de ani care s-au reîntors acasă pentru muncă sau pentru a-și deschide afaceri.
Asta ne-a făcut pe mulți optimiști că, în urma gradului de dezvoltare datorat intrării în Uniunea Europeană, tinerii români preferă în sfârșit mai degrabă să rămână în țară, decât să plece.
Cu toate acestea, sociologul Raluca Popescu a explicat pentru Ziare.com de ce ne putem lăsa duși de nas dacă mergem pe această ipoteză, uitându-ne doar la cifrele absolute de emigrare ale tinerilor.
Dacă în 1990, pe cifrele INS, observăm că 314.746 de copii s-au născut în țara noastră, trendul a urmat o scădere drastică, iar în 2004 am înregistrat doar 216.261 de nou-născuți, cu aproximativ o treime mai puțin.
Prin urmare, potrivit Ralucăi Popescu, profesoară la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București, specializată în Sociologia familiei, numărul total al tinerilor care emigrează poate fi descendent din simplul motiv că avem mai puțini tineri născuți în România.
„Noi avem din ce în ce mai puține generații de tineri. Așadar, dacă ne uităm la numere absolute, nu putem trage o concluzie validă. Dacă avem rata migrației pe grupe de vârstă, nu-mi spune nimic un număr care e cu câteva mii mai mic anual, pentru că sunt mai puțini tineri din care să plece. Înțelegeți? Nu e vorba că și-ar vedea viitorul aici. E o problemă… de acum încolo, cel puțin pentru următorii 30 de ani, vom avea din ce în ce mai puțini tineri, tot mai puțini. Ne putem păcăli dacă mergem pe considerentul că pleacă mai puțini din țară pentru că ne-am fi dezvoltat foarte mult.
Realitatea arată că, pur și simplu, după Revoluție, s-au născut foarte puțini copii, deci, dacă cifrele celor care pleacă sunt mai mici, asta nu înseamnă că fenomenul emigrării s-a redus, ci doar că tinerii sunt tot mai puțini. Dar rata procentuală a celor care pleacă ar putea rămâne la fel sau ar putea fi chiar în creștere fără să sesizăm. Este un efect demografic care apare, de obicei, după aproximativ 10 ani. La noi e o problemă demografică, iar abia acum își arată colții", a explicat Raluca Popescu.
Sociologul a mai explicat că exact aceleași confuzii le realizează publicațiile de știri atunci când titrează că foarte puțini tineri sunt interesați de vot. Potrivit Ralucăi Popescu, din moment ce natalitatea e în scădere, mereu vom vedea mai puțini tineri la urne, dar, dacă analizăm votanții pe segmente de vârstă, vedem că tinerii ies la vot în mod similar cu media totală de prezență.
„La fel e și cu percepția că tinerii nu vor să își exercite dreptul de vot. Dacă mi-ar calcula votul din procentul celor de 18-25 de ani, de exemplu, prezența e pe la 50%, adică similară cu media totală. E irelevant că doar 10% din votanții unui anumit candidat sunt tineri. Evident că sunt puțini, pentru că din punct de vedere demografic ei sunt mai puțini", a continuat aceasta.
Totodată, profesoara universitară a declarat că nu a observat nici în rândul studenților vreun apetit în scădere pentru o eventuală plecare în străinătate, tinerii români înscriși la licență în România preferând să plece peste hotare adesea pentru doctorate.
„Nu mi se pare neapărat o tendință clară. La facultate mereu am văzut studenți care au ales România, chiar dacă poate ar fi avut opțiunea de a studia afară. Nu am avut niciodată foarte mulți dintre absolvenți care să plece imediat după licență. Cei care pleacă de obicei o fac pentru doctorat, adesea cu bursă, pentru că doctoratul costă mai mult decât un master.
Eu am înțeles că există firme specializate care preiau dosare ale elevilor din clasa a X-a sau a XI-a pentru a-i pregăti pentru studiul în străinătate: le întocmesc admiterea, îi învață ce să spună la interviu, cum să redacteze scrisoarea de motivație, etc. Sunt destui elevi de la licee de top – Sava, Lazăr, Coșbuc –, unde chiar jumătate de clasă și-ar dori să plece, nu cred că acolo se înregistrează scăderi, dacă mă întrebați, iar fenomenul e vizibil încă de dinaintea pandemiei", a conchis aceasta.
Articol din Ziare.com
