Anul viitor se anunță a fi unul decisiv pentru parcursul economic al României și, depinzând de modalitatea aleasă pentru ține în frâie problemele fiscale, pentru bunăstarea locuitorilor țării. Până la sfârșitul acestui an, ar trebui ca țara noastră să aibă un nou guvern, format de partidele care țintesc adâncirea integrării europene, și o lege a bugetului de stat. Cu toate acestea, semnele de întrebare și riscurile persistă, avertizează economiștii din sectorul bancar și din Banca Națională a României.
„Deși unii cred că macroeconomiștii au un „glob de cristal", trebuie să recunoaștem că al nostru este crăpat", spun economiștii BCR, într-un raport publicat pe 12 decembrie. Documentul vizează marile teme de interes pentru economia României, începând cu creșterea producției interne. Ultimele cifre de la Institutul Național de Statistică arată o ușoară contracție a PIB în al treilea trimestru, după creșteri de doar 0,1% în al doilea trimestru și în ultimele trei luni ale lui 2023, respectiv o scădere de 0,4% în primul trimestru al acestui an.
Cifrele i-au făcut pe bancheri să repete că evoluția economică este sub potențialul României. Prognoza BCR este o creștere de 2,8% a PIB în 2025, într-un scenariu fără schimbări majore. Totuși, economiștii atrag atenția că sunt riscuri ca evoluția să fie trasă în jos. O creștere mai mică este dependentă de „structura, dimensiunea și calendarul consolidării fiscale, din moment ce decidenții au de dat o socoteală crucială".
Bancherii se referă aici la deficitul bugetar raportat la PIB, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului în raport cu producția internă. Ultimele prognoze pun deficitul bugetar la final de an la 7,9% din PIB, mult peste nivelul maxim de 3% cerut de Uniunea Europeană. Media europeană se arată pe la 3,5%. Actualul Guvern a propus Comisiei Europene un plan de a ține această diferență dintre venituri și cheltuieli sub control, însă viitorii decidenți au mult spațiu de manevră în a decide cum vor face acest lucru.
Deficitul bugetar este și unul dintre marile riscuri semnalate de BNR, în raportul său din decembrie asupra stabilității financiare. Banca centrală spune că există un risc sistemic sever, adică unul care poate afecta întreaga economie, care provine din deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. Printre îngrijorări se numără dimensiunea deficitului bugetar și a celui de cont curent. Acesta din urmă măsoară diferența dintre intrările și ieșirile internaționale ale unei țări, iar în cazul României soldul negativ vine în principal din sumele mai mari cheltuite pe importuri decât cele încasate din exporturi, conform BNR.
„Deficitele gemene s-au adâncit, consolidarea fiscală trenând. Creșterea economică a fost modestă în al doilea trimestru, sub media UE și cea înregistrată pentru economiile din regiune. Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență este semnificativ întârziată. Aceste întârzieri au potențialul de a afecta atragerea fluxurilor financiare disponibile", subliniază BNR, în sinteza raportului.
Trăgând linie, toți șefii partidelor pro-europene, cu girul UE și împreună cu băncile private și economiștii BNR, s-au pus de acord că deficitul trebuie redus. Consolidarea fiscală este printre puținele lucruri pe care toți acești actori au bătut palma, însă nu înseamnă că toată lumea este de acord asupra modului în care finanțele țării trebuie întărite. Înainte de haosul politic al ultimelor săptămâni, candidații la prezidențiale care erau văzuți ca având cele mai mari șanse păreau a fi în asentiment că tăierea cheltuielilor este principala metodă de restructurare a finanțelor țării.
Economiștii BCR, care previzionează un deficit de 7% la finalul anului următor, înclină spre ideea că acțiunile de consolidare vor fi mai degrabă unele concentrate pe încasări.
„Structura măsurilor fiscale de corecție este așteptată să se concentreze pe partea veniturilor, având în vedere natura rigidă a cheltuielilor guvernamentale. La nivel istoric, ajustările fiscale bazate pe venituri au adus mai puține detrimente creșterii, prin comparație cu tăierile de cheltuieli, deși tind să fie inflaționiste pe termen scurt", arată raportul. „Este probabil ca eliminarea portițelor fiscale să fie o prioritate pe agenda ajustării, din moment ce această manieră este în mare neutră, atât din prisma creșterii economice, cât și a inflației, în timp ce poate genera venituri bugetare echivalente cu 1% din PIB", mai arată economiștii.
Analiștii ING arată că există spațiu de măsuri pe zona de taxare. Ca omologii lor de la BCR, aceștia subliniază că incertitudinea politică – și nesiguranța asupra măsurilor - planează asupra întregii economii. ING prefigurează o creștere economică de 1% la finalul acestui an și un avans de 2,6% în 2025.
„Structura unui nou pachet fiscal rămâne incertă; un scenariu ipotetic ar putea implica un prag (de taxare – n. r.) redus semnificativ pentru IMM-uri, cuplat cu o sarcină fiscală mai mare pe proprietate, lux și dividende, precum și o eliminare completă a facilităților fiscale pentru anumite industrii. (...) Pe frontul cheltuielilor, deși mediul de după alegeri favorizează teoretic astfel de corecții, tot rămâne unul dintre cele mai expuse subiecte la consensul noii coaliții", spuneau economiștii la începutul lunii decembrie.
Problema veniturilor este evidențiată clar de statisticile europene. În 2023, veniturile totale ale statului se ridicau la puțin peste echivalentul unei treimi din PIB, în comparație cu media europeană de 45,5% din PIB, arată cifrele Eurostat. Doar Malta și Irlanda – țări descrise ca paradisuri fiscale – stau mai prost. De cealaltă parte a registrului contabil, România a cheltuit anul trecut echivalentul a 40,7% din PIB, mult sub media europeană de 49% din PIB, conform sursei citate. Cheltuieli mai mici au doar Irlanda, Malta, Lituania și Bulgaria.
O altă problemă care se pune în spațiul public este legată de salariile bugetarilor – deși inclusiv acest termen aruncă la un loc funcționari, profesori, medici și asistenți sociali. Din cei 1,3 milioane de salariați la stat, mai mult de jumătate lucrează în educație, sănătate și asistență socială, conform unei analize a Cartel Alfa. La nivel de cheltuieli cu salariile bugetarilor, România e în linie cu media europeană, cu 10,1% din PIB în 2023, arată ultimele date disponibile. Media europeană este 10,0%.
Rămâne de văzut în ce măsură o astfel de variantă va fi aleasă de noii decidenți, din moment ce un alt consens se cimentează în jurul ideii că cheltuielile pentru apărare trebuie să crească. Până la finalul anului curent, România va fi cheltuit echivalentul a 2,25% din PIB pentru apărare, conform estimărilor NATO – peste obiectivul din prezent al organizației. În așteptarea unei poziționări mai puternice a NATO în anii următori, această țintă ar putea crește la 2,5% din PIB pe termen scurt, spre 3% ulterior.
Balanța de plăți a unei țări: Un ghid complet
Ce este balanța de plăți?
Balanța de plăți este un instrument contabil care înregistrează toate tranzacțiile economice și financiare dintre rezidenții unei țări și restul lumii, într-o anumită perioadă, de obicei un an. Cu alte cuvinte, este un fel de buget național care arată dacă o țară este un creditor net (adică împrumută bani altor țări) sau un debitor net (adică împrumută bani de la alte țări).
De ce este importantă balanța de plăți?
Balanța de plăți oferă informații valoroase despre:
* Sănătatea economică a unei țări: Un deficit persistent în balanța de plăți poate indica probleme economice fundamentale.
* Atractivitatea unei țări pentru investiții: Un surplus în balanța de plăți poate atrage investiții străine.
* Politicile economice: Guvernele folosesc datele din balanța de plăți pentru a formula politici monetare și fiscale.
* Riscul valutar: Fluctuațiile în balanța de plăți pot afecta cursul de schimb al unei monede.
Cum este structurată balanța de plăți?
Balanța de plăți este împărțită în trei conturi principale:
* Contul curent: Include tranzacții cu bunuri (exporturi și importuri), servicii (turism, transport), venituri (dividende, dobânzi) și transferuri unilaterale (aiduțe, remitențe).
* Balanța comercială: Reprezintă diferența dintre valoarea exporturilor și a importurilor de bunuri.
* Balanța serviciilor: Reprezintă diferența dintre valoarea exporturilor și a importurilor de servicii.
* Venituri primare: Reprezintă diferența dintre veniturile obținute din investiții în străinătate și veniturile plătite investitorilor străini.
* Transferuri curente: Reprezintă transferuri unilaterale, cum ar fi ajutoarele internaționale sau remitențele.
* Contul de capital: Include transferuri de active nefinanciare, cum ar fi proprietatea intelectuală sau brevetele.
* Contul financiar: Include tranzacții cu active financiare, cum ar fi acțiuni, obligațiuni și credite.
Ce înseamnă un surplus sau un deficit în balanța de plăți?
* Surplus: Înseamnă că intrările de valută sunt mai mari decât ieșirile. Aceasta poate fi cauzată de un excedent comercial, de investiții străine directe sau de împrumuturi externe.
* Deficit: Înseamnă că ieșirile de valută sunt mai mari decât intrările. Aceasta poate fi cauzată de un deficit comercial, de retragerea de capital străin sau de plata dobânzii la datoria externă.
Factori care influențează balanța de plăți:
* Competitivitatea produselor: O țară cu produse competitive va avea tendința de a avea un excedent comercial.
* Cursul de schimb: Un curs de schimb depreciat poate stimula exporturile și descuraja importurile.
* Rata dobânzii: Ratele dobânzii mai mari pot atrage investiții străine.
* Politici guvernamentale: Politicile fiscale și monetare pot influența balanța de plăți.
Concluzie
Balanța de plăți este un indicator important al sănătății economice a unei țări. Prin înțelegerea structurii și a factorilor care o influențează, putem obține o imagine mai clară asupra relațiilor economice ale unei țări cu restul lumii.
Note:
* Aceasta este o prezentare generală a balanței de plăți. Pentru o analiză mai detaliată, este necesară o înțelegere aprofundată a economiei internaționale și a contabilității naționale.
* Balanța de plăți este un concept complex și poate fi interpretată în moduri diferite.
Ai nevoie de mai multe informații despre un anumit aspect al balanței de plăți?
Posibile întrebări suplimentare:
* Care sunt principalele diferențe între balanța de plăți și balanța comercială?
* Cum afectează un deficit în contul curent creșterea economică?
* Ce măsuri poate lua un guvern pentru a îmbunătăți balanța de plăți?
* Care sunt principalele riscuri asociate cu un deficit persistent în balanța de plăți?
Observație: Imaginile propuse aici sunt doar exemple și pot fi înlocuite cu grafice și diagrame mai specifice, în funcție de contextul întrebării.
Am folosit AI și datele din Ziare.com
