Colegiul Medicilor și Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, au sugerat că dosarului de omor de la Sfântul Pantelimon îi lipsește opinia unui medic specialist. Expertiza IML însă are la bază chiar declarațiile șefei de la ATI de la Sf. Pantelimon.
O parte din medicii de la ATI Sf. Pantelimon au amenințat că demisionează. FOTO: Inquam Photos
„Medicii nu accepta niciodată că au greșit" – este o realitate de care se lovesc cei mai mulți avocați care se ocupă de cazuri de malpraxis în România.
Argumentele principale ale apărării medicilor: „Situația este complexă și numai un medic o poate înțelege", „Ce stie avocatul despre medicina?", „Ce știe pacientul despre medicină?".
Cât de bine funcționeză această strategie? A spus-o, în 2023, prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, într-un interviu pentru Hotnews- când a fost întrebat: câte decizii de malpraxis s-au dat în România, în ultimii ani?
„Sunt câteva cazuri finalizate, dar foarte, foarte puține. Mecanismul este foarte greoi" – a susținut Coriu.
De obicei, mecanismul foarte greoi funcționează în interesul medicilor, dosarele ajungând să se prescrie.
În dosarul Sf. Pantelimon, observăm o solidarizare a instituțiilor care-i reprezintă pe medici pe același model, însă acum întrebarea care se aruncă în spațiul public este: „Ce știu procurorii despre Terapie Intensivă?"
Atât Colegiul Medicilor, cât și Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, au sugerat, zilele acestea, în spațiul public ideea că din dosarul de omor de la spitalul Sfântul Pantelimon lipsește expertiza unor medici specialiști în domeniu.
„Colegiul Medicilor din România subliniază importanţa introducerii opiniei unui expert medical independent, specialist într-o anumită specialitate medicală, ca fiind obligatorie şi nu opţională, în cadrul unei anchete de malpraxis", a transmis, vineri, Colegiul.
În comunicat se subliniază faptul că, în momentul de față, doar medicul legist poate emite o opinie medicală obligatorie pentru justiție. „Medicii legiști nu au competențele necesare pentru a se putea pronunța pe toate actele medicale, din toate specialitățile medicale", precizează Colegiului Medicilor. Cu alte cuvinte: „Ce știu medicii legiști despre Terapie Intensivă?".
Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, a susținut chiar că ceea ce au făcut cele două doctorițe – adică scăderea noradrenalinei de la 15 ml/oră, 20 de ml/oră la 1 ml/oră este „o atitudine corectă". „Nu poate fi vorba în niciun caz de omor cu premeditare", a declarat Șerban Bubenek joi, la Digi24.
El a invocat recomandări din ghiduri de specialitate și dovezi științifice conform cărora reducerea dozelor la1 ml/oră după doze mamut de 15 ml/oră, 20 de ml/oră este o conduită terapeutică corectă.
Cu toate acestea, Codul de procedură penală prevede (articolul 173) că dacă expertiza medico-legală nu clarifică situația, instanța poate cere efectuarea unei noi expertize, care poate fi efectuată chiar și de experţi independenţi autorizaţi din ţară sau din străinătate. Iar în domeniile strict specializate, „dacă pentru înţelegerea probelor sunt necesare anumite cunoştinţe specifice sau alte asemenea cunoştinţe, instanţa sau organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialişti."
Cele două poziții sunt complementare: Colegiul Medicilor ne spune: „avem nevoie de părerea unui specialist", iar Șerban Bubenek vine cu poziția expertului: „doctorițele au avut o atitudine corectă". Caz închis.
Ceea ce nu s-a prezentat foarte clar în aceste zile de când a apărut ancheta de la Sfântul Pantelimon este faptul că concluziile procurorilor au fost bazate o expertiză medico-legală, iar această expertiză medico-legală - prezentă în referatul de arestare preventivă - conține și explicațiile șefei de la ATI de la Pantelimon, Pompilian Florina, care a fost audiată ca martor. Iar declarațiile lui Pompilian le contrazic pe cele ale lui Bubenek.
Cazul de omor de la Sfântul Pantelimon depinde de următoarea împrejurare: scăderea dozei de noradrenalină de la 15 ml/oră - 20 de ml/oră la 1 ml/oră reprezintă sau nu un comportament criminal?
Din expertiza IML, solicitată de procurori răspunsul este clar: da.
Procurorii au cerut medicilor legiști să răspundă la trei întrebări:
1.Se impuneau terapeutic reducerile ratei de noradrenalină la pacientul Militaru Marian, raportat la starea sa de sănătate?
2. Scăderea ratei de noradrenalină din data de 26 martie 2024, de la valoarea de 15 ml/h, la valoarea 1 ml/h era de natură să producă decesul pacientului Militaru Marian? Aici precizăm că procurorii susțin că au existat două încercări de a suprima viața pacientului: în 26 martie, când acesta a supraviețuit, și în 4 aprilie, când s-a produs decesul.
3.Există legătură de cauzalitate între scăderea ratei de noradrenalină din data de 4 aprilie, ora 13.17, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea 1 ml/h, și decesul pacientului Militaru Marian, instalat la ora 15.00?
Colegiul Medicilor sugerează că experții de la IML nu cunosc noțiuni de Terapie Intensivă și nu pot să emită o părere.
Însă, în acest caz, IML își bazează răspunsurile pe declarațiile martorei Pompilian Florina, medic șef secție ATI în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon" din București.
La întrebarea nr. 1, IML susține că reducerea dozei de adrenalină la pacient a fost o greșeală:
„Din declarația medicului șef ATI, reținem că noradrenalina se administrează pentru a menține o tensiune arterială medie de 60-65 mmHg.
Având în vedere faptul că pacientul era instabil hemodinamic chiar și sub suport vasopresor, apreciem că nu se impunea scăderea bruscă a dozei de noradrenalină, de la valori de 15ml/h la 1 ml/h în data de 26 martie și, respectiv de la 20 ml/h la 1 ml/h în data de 4 aprilie 2024, fapt ce constituie deficiențe în acordarea asistentei medicale".
Simplu spus, la tensiunea pe care o avea pacientul, o scădere a dozei de noradrenalină a fost o greșeală.
La întrebarea nr. 2, IML răspunde că „scăderea bruscă a dozei de noradrenalină nu era indicată, punând în pericol viața pacientului, reprezentând o deficiență în acordarea asistenței medicale."
IML vine și cu o precizare care explică de ce totuși pacientul nu a murit, în ciuda scăderii bruște a dozei de noradrenalină:
„Din declarațiile asistentelor avute la dispoziție, reiese faptul că atunci când sesizau că sunt modificate ratele de administrare ale noradrenalinei, acestea suplimentau medicamentul administrându-l în perfuzie".
Simplu spus, pacientul a fost salvat de asistentele care au păstrat concentrația de noradrenalină.
La întrebarea nr. 3, care este esențială în economia dosarului, procurorii au vrut să știe dacă scăderea bruscă a dozei de noradrenalină la pacient a cauzat decesul acestuia.
Pe de o parte, IML arată că „scăderea bruscă a dozei de noradrenalinei din data de 4 aprilie reprezintă o deficiență în acordarea asistenței medicale".
Această constatare are la bază chiar declarațiile de martor ale medicului-șef secție ATI în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon" din București, Pompilian Florina:
„Scăderea (dozei de noradrenalin-nr) se face progresiv începând cu o rata de 0,5 ml/oră, 1 ml/oră, iar daca tensiunea este în continuare bună, se poate scădea doza cu mai mulți ml/h, chiar și cu 10 ml/hm, însă înainte de această scădere mare se practică scăderea progresivă".
Aici a fost greșeala medicului acuzat de omor: a scăzut doza de noradrenalină brusc și nu progresiv.
Medicii de la IML au precizat că evoluția în timp a pacientului este relevantă: la 13.17 i s-a scăzut brusc valoarea de noradrenalină, iar la 14.15 a survenit stopul cardio-respirator. Manevrele de resuscitare nu au avut succes, astfel că decesul a fost declarat la ora 15.00.
Concluzia IML a fost: „apreciem că între aceste deficiențe în acordarea îngrijirilor medicale (scădere bruscă a dozei de noradrenalinei) și deces există legătură de cauzalitate".
Aici observăm o contradicție între declarațiile șefei ATI de la „Sf. Pantelimon" și cele ale lui Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă.
Astfel, medicul-șef secție ATI în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon", Pompilian Florina susține că scăderea dozei de noradrenalină se face brusc doar dacă „este necesar din cauza apariției efectelor adverse". Iar aceste efecte adverse, spune șefa ATI, trebuie notate pe foaia de observație a pacientului. În realitate, pe foaia de observație nu erau trecute nici existența unor efecte adverse și nici chiar modificarea dozei de noradrenalină.
Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, a susținut în schimb că scăderea noradrenalinei de la 15 ml/oră, 20 de ml/oră la 1 ml/oră este „o atitudine corectă".
Răspunsul lui Bubenek este totuși deschis la interpretări: el a precizat că o scădere a noradrenalinei de la 15 ml/oră, 20 de ml/oră la 1 ml/oră este „o atitudine corectă", însă nu a precizat dacă rămâne o „atitudine corectă" în situația în care este făcută brusc. El se poate preleva de faptul că nu a știut detaliile din dosar, conform cărora, scăderea s-a făcut brusc.
Fiind întrebată de către organul de cercetare penală: ce efecte provoacă o scădere bruscă, nejustificată a dozei optime de noradrenalină cu o rată mai mare de 10 ml/h, 15 ml/h?, Pompilian Florina a precizat:
„O reducere nejustificată a dozei optime de noradrenalină poate scădea tensiunea arterială sub limita necesară de 65. Scăzând tensiunea apare hipoperfuzia organelor, aceasta grăbind evoluția către deces a pacientului."
Cu alte cuvinte, specialistul care știe toate detaliile cazului, medicului-șef secție ATI în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon" din București, Pompilian Florina, a declarat că scăderea bruscă a dozei de noradrenalină grăbește decesul pacientului.
