Supărarea unui român plecat la cules căpșuni în Spania în urmă cu 20 de ani și care acum are spanioli care lucrează pentru el: „Toţi colegii mei puteam să ridicăm România, să fie peste ei”. Ce ne-a lipsit

Unii dintre au cumpărat fermele unde munceau din greu acum 20 de ani. Alţii au luat bani europeni şi au făcut cu ei afaceri de succes. Este exemplul mai multor români plecați în Spania prezentați într–un reportaj difuzat de site-ul Observator.

Căpşunarii de ieri sunt patronii de azi. Sorin este unul dintre miile de români care a ajuns în Spania în 2004, imediat ce a terminat liceul. A lucrat pentru spanioli, în condiţii grele, la cules de căpşuni. Azi, după 20 de ani, spaniolii lucrează pentru el. În urmă cu opt ani, a devenit stăpân pe plantaţiile de căpşuni, scrie site-ul Observator.

5 milioane de tone de căpşuni pleacă anual în toată Europa, din zona Lepe. Un oraş din sudul Spaniei unde trăiesc şi muncesc mii de români, iar fructele pe care le culeg azi vor ajunge până mâine dimineaţă în Franţa.

Sunt sute de sere la marginea orașului. Iar aici lucrează în continuare mulți români, chiar dacă unii dintre ei au devenit patroni. Mulți nu-și mai văd viitorul acasă, în România, se arată în reportaj.

"Noi am învăţat bine. Toţi colegii mei puteam să ridicăm România, să fie peste ei. Că noi la muncă suntem mai buni şi mai deştepţi şi mai inteligenţi. Ce ne-a lipsit a fost o strategie naţională prin care să dezvoltăm agricultura cu bani de la UE şi să ne ţinem oamenii în ţară. Aşa cum visa tot românul acum două decenii", spune Sorin.

Le français

Câți bani trebuie să scoți din buzunar pentru a cumpăra o casă în Târgoviște

Claudia Şoiogea

18.05.2024 | 07:00

Trimite pe:

Orașul din România care a început să atragă tinerii ca un magnet. Sursa foto: freepik.com

"Târgoviște este un oraș care poate ajunge imediat la inima oricui. Așezarea urbană are o istorie impresionantă, iar monumentele sale vorbesc cu mândrie despre vremurile de odinioară.

Unul dintre punctele turistice impresionante din Târgoviște este Turnul Chindiei. În timpul domniei lui Vlad Țepes, scopul lui a fost acela de a apăra Curtea Domnească. Nu doar Turnul Chindiei merită admirat în Târgoviște, ci și Mitropolia, Palatul Poștei, dar și alte monumente cu o istorie aparte.

În Târgoviște, trebuie să știe că prețul caselor este pentru toate buzunarele. De exemplu, potrivit site-urilor de anunțuri imobiliare, o casă de 200 de mp costă 75.000 de euro.

Evident, există și variante mai scumpe în cartiere rezidențiale, unde un imobil ajunge și la 140.000 de euro. Unii proprietari sunt dispuși să negocieze, astfel că oricine poate obține un preț bun pentru o vilă în Târgoviște".

Adunătura infractorilor din Carpați, apărată de guralivul Rareș. Atenție, vin alegerile băieți de băieți!

HotNews.ro trage niște  concluzii binevenite:

"Sfidarea PNL în cazul investigației Recorder despre primarul din Sinaia și Bode poate afecta întreaga Coaliție

Rareș Bogdan a spus sâmbătă, la Prima TV, că problema primarului din Sinaia e aceea că nu vorbește cu presa. Dacă ar vorbi " poţi să întorci, poţi să faci jiu jitsu". A mai spus că Sinaia arată excelent. Nici una dintre teme nu răspunde întrebărilor din investigația Recorder: a abuzat primarul Vlad Oprea de funcția sa? Are bani și proprietăți acoperite de alți oameni?

Un sentiment de frustrare a cuprins o parte a societății românești, pe măsură ce oamenii au sentimentul că difuzarea investigației Recorder că nu a stârnit nicio reacție instituțională.

PNL se străduiește să treacă tema în derizoriu. Azi, Rareș Bogdan a apărut la emisiunea Insider Politic la Prima TV. Și a ținut despre primarul Vlad Oprea teoria gospodarului cu mici lipsuri, mai cunoscută sub numele de "A furat, dar a și făcut".

Dacă te uiți la investigația realizată de Ionuț Stănescu, Ovidiu Vanghele și David Munteanu ai impresia că ar trebui să se crape pământul. În schimb, politicienii ne spun că nu ar trebui să se miște nicio frunză. Ni se țin prelegeri despre artele marțiale, despre cum întorci puterea adversarului în favoarea ta și alte tactici de campanie. Subliminal, Rareș Bogdan a picurat acest sentiment, că e o chestiune de campanie electorală.

Desigur, politicianul liberal spune că el îi prețuiește enorm pe ziariști, dar și că pârtiile din Bucegi sunt o minune. N-a ezitat să-și aducă propriul copil pe cântarul argumentelor: "Şi vă spune un schior cu un copil campion la schi. Mult mai bine ca mine. Mă întrece. De doar 12 ani, campion la schi. Tată, singurul domeniu schiabil real pe care îl are România, să ne înţelegem, este Sinaia, Valea Dorului, Valea Soarelui. Degeaba mă înnebuneşti tu cu Poiana Braşov, că îţi spune un profesionist. El e profesionist. Ăsta este cel mai bun. Tot Vlad Oprea".

Dacă nu înțelegeți ce caută un copil de 12 ani și medaliile lui de la schi în discuția despre învârtelile unor politicieni, nu vă neliniștiți. Nimeni nu înțelege. E doar o diversiune.

Va trece totul? Cu machiaj, cu pudră de zăpadă, se va mușamaliza investigația doar pentru că o bună parte dintre televiziuni nu au preluat-o?

E o iluzie a PNL să creadă că societatea s-a declarat învinsă. În "Cartelul din Carpați" nu locuiește doar un cunoscut primar al partidului, ci și secretarul general, Lucian Bode. Când peste 1,3 milioane de oameni au urmărit, pe online, un film lung, nu un produs facil, ci o reconstituire cu cifre, date și personaje, te poți amăgi că va trece. Dar nu va trece.

Și dacă în DNA n-a mai rămas niciun strop de mândrie profesională, tot se va sesiza, undeva, într-o bună zi, cineva din zona forțelor de aplicare a legii.

Ideea că "dacă se acoperă cu hârtii", gata, au scăpat, produce genul de sfidare care nu are cum să funcționeze pe termen mediu. Politicienii noștri consideră că, dacă respectă vag uzanțele, ei nu forțează legea, dar, de fapt, își bat joc de toate echilibrele societății.

Paradoxal, liberalii vor pierde nu pentru că statul ar face ceva, ci dacă nu va face. Cu cât nu se întâmplă nimic în "Carpați", cu atât e mai rău pentru PNL și pentru colegii lor de la PSD, care, în acest caz, sunt percepuți, la grămadă, împreună cu liberalii. Se acumulează silă și vin alegerile."

Războiul din Ucraina

Multe nu înțeleg. Rușii înaintează. Ajutoarele  americane sunt pe drum. Românii vor decide după  9 iunie a.c. dacă dau sistemul Patriot Ucrainei. 

Să  auzim de bine!

Spre aducere aminte....tânguitorilor de pe la televiziuni, gen Chireac

Vremurile în care Armata RoZie era „unsă” de Occident

de Edward Pastia acum 3 ore (24 feb. 2024)

Este clar că singura soluție pentru noi, România, este să mergem mai departe cu UE și NATO. Nu există alternativă. Pe de altă parte, ar trebui să învățăm din greșeli, măcar în al 12-lea ceas, și să construim o alianță reală, una în care libertatea și democrația să fie cu adevărat valori intangibile. Până acum 2 ani însă, din păcate, duplicitatea Occidentului a permis Federației Ruse să-și dezvolte politicile agresive și revanșarde, încălcând aproape toate legile internaționale în vigoare.  

Franţa a fost de acord, în 2010, să vândă Rusiei două nave de război din clasa Mistral (noi-nouțe). Suma? 1,2 miliarde de euro  (companii implicate: DCNS şi Alstom).

O astfel de navă poate transporta până la 16 elicoptere, 13 tancuri și aproximativ 100 de alte vehicule. Aceasta dispune de asemenea de facilități pentru personalul de comandă și este echipată cu un spital de 69 de paturi. Afacerea a căzut după ce Putin a invadat Crimeea, la presiunile celorlalți aliați NATO. Una dintre nave era chiar pregătită pentru livrare!

Din 2008 (culmea, anul în care Georgia a fost invadată de Rusia) până în 2012, Franţa a facturat comenzi de armament către Rusia în valoare totală de aproape 1,2 miliarde de euro, având în aceşti 5 ani peste 400 de licenţe de export de armament către Rusia.

Aventura ruso-franceză nu s-a terminat aici. În perioada 2018-2019, președintele francez E. Macron ține discursuri despre „moartea cerebrală a NATO" și „necesitatea unui parteneriat UE-Rusia". În ceea ce privește Ucraina, i-a invitat la Paris pe preşedintele Zelenski, alături de preşedintele Putin, pentru a-și prezenta clar viziunea de federalizare a Ucrainei. Una peste alta, vorbea despre faptul că acel concept „occidentul transatlantic" este învechit. Soluția? Să ne integrăm în marele proiect eurasiatic. Lansat de Putin.

Nici Germania nu s-a lăsat mai prejos. În 2012 a încheiat un contract de 120 milioane de euro care viza construirea „la cheie" a unei baze militare supermoderne în regiunea Volga. (Companii implicate: nimeni alta decât Rheinmetall).Doar în 2012, Germania a avut emise 450 de licenţe de export militar către Rusia și a vândut armament ușor în valoare de 40,4 milioane de euro. În perioada 2005-2013, Germania a livrat Rusiei tehnică militară în valoare de peste jumătate de miliard de euro. Iar exporturile și colaborarea militară nu s-au oprit nici măcar după anexarea Crimeeei de către Rusia.

Un alt membru NATO care a făcut afaceri bune cu Rusia este... Turcia. Propunerea Rusiei, în 2013 (concretizată în mare parte) consta în dezvoltarea comună a unui sistem de rachete sol-aer. SAM. Sistemul era bazat pe conceptul rusesc S-300. Moscova a mai oferit sistemul de rachete sol-aer Buk, Tor și sistemul combinat de rachete și artilerie Pantsir-S1. Valoarea „colaborării" nu este cunoscută dar se estimează că Turcia a plătit Rusiei sume de ordinul sutelor de milioane de euro.

Însă cele mai profitabile relații cu Rusia, în industria de apărare (și atac, evident), le-au avut marile companii occidentale, în special americane. Exporturile de componente electronice pentru tehnică de luptă proveneau de la giganții tehnologici precum Intel, Analog Devices, Advanced Micro Devices și Texas Instruments. Afacerile însumau, înainte de invadarea Ucrainei, peste 30 de miliarde de dolari.

Momentul 24 februarie 2022 nu a însemnat încetarea acestor raporturi, doar reducerea lor. Și, evident, afacerile s-au derulat „cu perdea". Moscova a importat componente critice în valoare de peste 22 de miliarde de dolari doar între ianuarie și octombrie 2023! 

Pentru final, mai las adepților teoriei „NATO a provocat Rusia" o informație gen „știaţi că": Franţa şi Ucraina au fost statele care au criticat, alături de Rusia, amplasarea scutului antirachetă în state europene, inclusiv România. Momentul? 2011, la Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti. 

Nu în ultimul rând, investițiile occidentale din Rusia (fără legătură cu industria militară) cumulau 75% din investițiile străine directe. Mii de companii mari din toată lumea au generat 5 milioane de locuri de muncă (12% din forța de muncă din Rusia) și aproape 40% din PIB-ul țării pe care o conduce Putin. Multe state din Europa de Est nu au avut norocul să fie „atacate" cu o asemenea forță financiară. Mai multe date găsești AICI.

Referințe:

https://www.thelocal.de/20140423/germany-arms-russia-ukraine-war-

https://www.cnbc.com/2024/01/11/sanctioned-western-tech-is-still-entering-russia-and-powering-its-war.html

O istorie ....din Politica dezastrului. Mulți au vrut să se îmbogățească!

"Roșia Montană și Neagra Manipulare

Dacă este să ne referim strict la aurul, argintul și alte metale rare prezente, trebuie să știți un lucru: aproape 25 la sută din aurul extras în lume, acum, la această oră, merge în industria de înaltă tehnologie. Am ratat și asta. Nu am construit nimic, nici măcar o fabrică de imprimante 3D (vă mai aduceți aminte de ideea domnului Vosganian, de care am râs atunci??) ce să mai vorbim de semiconductori, telecomunicații sau alte... „rachete"?

Am pus însă tunurile pe Marcel Cioloș, premierul României. Ar fi manipulat bursa canadiană... Apropo de vină (sau merite, de ce nu?) haideți să luăm lucrurile în ordine cronologică. În 27 de ani de alchimie guvernamentală (din 1997 încoace) în afacerea Roșia Montană au fost implicați direct sau indirect 18 înalți demnitari. Șapte de la PDL și PNL, 3 de la UDMR, 5 de la PSD, 3 de la USR. Cinci premieri ai României și un președinte au luat decizii. Mai putem adăuga un al 19 lea personaj, unul colectiv, adică vreo 30 de organizații de mediu sau de altă natură care au influențat opinia publică.

Puțină istorie. Pe bani

6,7 miliarde de dolari, despăgubiri cerute de canadienii care au deținut licența de exploatare a aurului de la Roșia Montană. După cum știți deja, nu au obținut nimic. Dar…

... rețeta aurului de la Roșia Montană este clară: punem o parte corupţie, adăugăm două părţi de incompetenţă, un strop de dragoste din partea investitorilor, doi stropi de profit, aritmetică pură şi un catalizator bursier. Rezultă cianură, pe care o bem. În rest, ce să mai spunem? Niciuna dintre părți (autoritățile sau organizațiile civice) nu au avut drept grijă interesul public. Aurul a rămas îngropat, patrimoniul zonei, la fel. Ce să mai vorbim de sărăcia locuitorilor rămași acolo...

• Saga zăcământului de la Roșia Montană a început în 1995 șI a a avut o primă concretizare în 1999 când „Gabriel Resources" a estimat că în localitatea transilvană sunt aproximativ 250 de tone de aur șI 1.370 tone de argint.
• În anul 2000 s-a obținut concesiunea asupra terenului pe o perioadă de 20 de ani (licență transferată de la Minvest Deva)
• În 2001 s-a finalizat studiul de fezabilitate, „aprobat de Bursă șI acceptabil de bănci finanțatoare".
• Ce miniștri au fost implicați? Să începem cu domnul Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci ministrul Industriei și Comerțului, care, în 1997, comunica Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) acordul său pentru formarea companiei SC Roșia Montană Gold Corporation SA (RMGC) prin asocierea companiei canadiene Gabriel Resources (80% din acțiuni), Regia Autonomă a Cuprului (RAC) Deva (19,3%) și un grup de acționari români minoritari (0,7%). A urmat apoi Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei în Cabinetul Năstase, aprig susținător al proiectului de exploatare. A netezit drumul pentru „era modernă". Astfel că, în 2005, o nouă echipă era instalată la conducerea RMGC, echipă care flutura cu efervescență sloganul „minerit responsabil".
• S-au perindat prin proiect și oameni de înaltă calitate precum Frank Timiș, israelianul Benny Steinmetz sau George Soroș. Susținuți din plin de Guvernul României. Odată cu pătrunderea investitorului Beny Steinmetz la Roşia Montană, România a intrat în galeria statelor de pe ilustra hartă a diamantelor/minereurilor însângerate - Guineea, Congo, Angola, sau Botswana.

Reţine atenţia luna octombrie 2008 când, după o şedinţă comună a guvernelor ungar şi român, la insistenţele părţii maghiare (îngrijorată de pericolul contaminării cu cianuri) a fost amânată o decizie în privinţa exploatării.

• A venit şi decembrie 2009. Puţini îşi aduc aminte de faptul că şi guvernul Boc a inclus Roşia Montană în programul de guvernare. Prin amabilitatea domnului ministru Adriean Videanu.
• Momentul 6 iulie 2011 le-a adus canadienilor un plus de încredere: au primit aproape nesperat certificatul de descărcare arheologică. Mai rămăsese doar raportul de evaluare a impactului asupra mediului. Care nu a mai venit niciodată.
• Un pas înapoi a fost făcut și în aprilie 2012, când a fost anulată o hotărâre a Consiliului Local din Roşia Montană, legată de dezvoltarea zonei industriale.
• În ceea ce priveşte 2013, la mijlocul lunii aprilie, acţiunile Gabriel Resources au pierdut la bursa canadiană peste 40% din valoare, până la 1,30 dolari canadieni. Titlurile s-au prăbuşit din două motive - anunţul făcut de banca centrală a Canadei, de revizuire în scădere a prognozelor de creştere economică şi anunţul făcut de Guvernul României în sensul renegocierii contractului de exploatare (prin ministrul Dan Șova).

De aici până la dezastru nu a mai fost mult. Premierul Victor Ponta, susținător al proiectului, a pasat Parlamentului decizia finală (începerea exploatării). Care, sub presiunea străzii, a votat „NU". Au urmat declarații publice ale premierului și a altor miniștri (Dan Șova și Constantin Niță) legate de justețea demersului canadienilor la Curtea de arbitraj. Au fost considerate probe indubitabile pentru „partea adversă".

• În ultimele zile de mandat ale guvernului condus de Dacian Cioloș, ianuarie 2017, UNESCO a primit cererea de includere a zonei Roșia Montană în patrimoniul universal. Ministrul Culturii era Corina Șuteu.
• În anul 2020, premierul Ludovic Orban a reluat procedura la UNESCO, proces continuat în 2021 de Guvernul Cîțu și ministrul Culturii de la acea vreme, Bogdan Gheorghiu. Astfel că, în iulie 2021 „Peisajul cultural minier Roșia Montană" a intrat în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Așadar, dacă tragem linie și adunăm… Roșia Montană este o localitate „de ocolit", un exemplu de sărăcie, iar peste 300 de tone de aur și 1.500 de tone de argint vor rămâne de-a pururi îngropate. Nu există, și nici nu a existat, un plan alternativ. România este țara lui NU, țara în care nu există viziune la vârful piramidei, este țara în care singurele programe de guvernare sunt plângerile penale.

LISTA OFICIALILOR IMPLICAȚI ÎN AFACEREA „ROȘIA MONTANĂ"

1. Călin Popescu Tăriceanu (PNL), ministrul Economiei, 1997
2. Dan Ioan Popescu (PSD), ministrul Economiei, 2004
3. Attila Korodi (UDMR), ministrul Mediului 2007
4. Traian Băsescu (PDL), președintele României, 2009
5. Emil Boc (PDL), premier, 2009
6. Adriean Videanu (PDL), ministru, 2009
7. Laszlo Borbely (UDMR), ministrul Mediului, 2011
8. Kelemen Hunor (UDMR), ministrul Culturii, 2011
9. Ion Ariton (PSD), ministrul economiei, 2011
10. Victor Ponta (PSD), premier, 2013
11. Constantin Niță (PSD), ministrul Economiei, 2013
12. Dan Șova (PSD), ministrul Marilor Proiecte, 2013
13. Dacian Cioloș (USR), premier, 2016
14. Vlad Alexandrescu (USR), ministrul Culturii, 2016
15. Corina Șuteu (USR), ministrul Culturii, 2017
16. Ludovic Orban (PNL), premier 2020
17. Florin Cîțu (PNL), premier 2021
18. Bogdan Gheorghiu (PNL), ministrul Culturii, 2021

ROŞIA MONTANĂ, DATE GENERALE

• durată exploatare: 17 ani
• valoare aur (estimat 314 tone): 11,3 mld. euro
• valoare argint (estimat 1480 tone): 800 mil. euro
• alte metale (rare): ?
• participaţie stat la proiect 25%

AVANTAJELE EXPLOATĂRII

• s-ar fi creat 800 de locuri de muncă
• venituri: din redevenţe (6%), dividende, taxe
• total venituri: 190 mil. euro/anual

CONTROVERSELE EXPLOATĂRII

• treime din locurile de muncă erau sezoniere
• veniturile la buget, considerate prea mici (redevență subdimensionată)
• investiţiile asumate se regăseau de fapt în afara ţării (utilaje, tehnologii)
• doar 100 mil. euro garanţii de mediu

DEZAVANTAJELE EXPLOATĂRII

• riscuri mari de mediu
• exportul de resurse naturale nu dezvolta restul economiei, dimpotrivă
• este încălcat acordul de la Berlin (10 Octombrie 2001) care prevede interzicerea folosirii cianurii în exploatările miniere pe teritoriul UE

EFECTELE ANTICIPATE DUPĂ ÎNCHIDEREA PRIECTULUI „ROŞIA MONTANĂ"

• şomajul va fi uriaş în zonă (80%), va fi nevoie de programe alternative
• plata unor despăgubiri către compania canadiană, de cel puțin 2 mld. USD
• resurse importante neutilizate, statul nu poate susţine singur investiţiile"

De pe plai în vârful ierarhiei

Destinul fascinant al unei servitoare care a ajuns împărăteasă a Rusiei

Ecaterina I, soția lui Petru cel Mare și țarină a Rusiei după moartea acestuia, în 1725, a murit la 17 mai 1727. Destinul ei a fost unul fascinant.

Ecaterina I FOTO Wikipedia

Marta Skavronskaia, servitoarea prințului Bluk din Livonia suedeză, a ajuns soția lui Petru cel Mare și împărăteasă a Rusiei.

La 10 mai 1724, Ecaterina, soția țarului Petru I, căruia i se spunea deja cel Mare, a fost încoronată cu mare fast. „Înaltă, brunetă, cu obrajii fardați, părea foarte frumoasă. Contemporanii admirau la ea nasul ușor cârn, obrajii plini, ochii catifelați, când languroși, când arzători, fără a ignora, însă, talia grațioasă și formele opulente ale sânilor sau buzele apetisant colorate și privirea, deopotrivă, veselă și malițioasă“, descriau martorii scena.

Un diplomat danez, uimit și el de ceea ce vede, consemna: „Istoria nu a cunoscut până acum situația în care o femeie de o condiție atât de joasă să se ridice la o asemenea poziție“.

În trecut, Ecaterina fusese o simplă slujnică. Despre întâlnirea de taină dintre Marta Skavronska și Petru I a relatat un diplomat francez: „Suveranul a privit-o intens și lung, i-a pus întrebări, a găsit că are spirit și și-a încheiat conversația în glumă, spunându-i că ar trebui ca atunci când el va merge la culcare, ea, Marta, să-i aducă sfeșnicul în cameră. Era o hotărâre fără apel pe care o pronunțase însă amuzându-se“.

Țarul avea mai multe amante, dar, încet-încet, „acest despot cu voința de fier s-a îndrăgostit nebunește de slujnica sa“.

La scurt timp, țarul a instalat-o într-o căsuță de lemn de pe malurile Nevei, a botezat-o în credința ortodoxă, dându-i numele de Ecaterina Alekseevna și o numea, îndrăgostit până în vârful urechilor, „Katerinușca“ sau „hirzensfreudchen“ – „mica mea prietenă de suflet“.

Acolo, în căsuța de lemn de pe Neva, își petrecea nopțile Petru cel Mare. Un istoric francez de origine rusă, Henri Troyat, scria că „Ecaterina era cea mai înșelată femeie din lume - nu-i stătea în fire țarului să renunțe de tot la aventurile amoroase de ocazie - dar și cea mai iubită ființă omenească din lume“.

Petru cel Mare

La începutul lui 1711, Petru cel Mare, care ajunsese să o ia pe amantă inclusiv pe câmpul de luptă, și-a anunțat rudele apropiate că o consideră pe Ecaterina soția lui și țarină a Rusiei și, cum pleca într-o campanie, le-a anunțat că, în cazul în care nu se va întoarce, s-o considere văduva lui legitimă.

Dar s-a întors viu și s-a ținut de cuvânt. „Pe 19 februarie 1711, la ora 7 dimineața, la capela prietenului său, Menșikov - generalul care i-o dăduse țarului pe slujnica Marta Skovronska - s-a căsătorit, după datinile rusești, cu Ecaterina Alekseevna. Două fetițe superbe, de cinci și trei ani, domnișoare de onoare, au ținut trena imensă a miresei“.

Petrecerea a continuat cu un bal fastuos, în prim plan cu cadrilul occidental, cu mazurca poloneză și, mai ales, cu cazaciocul mujicilor de pe Volga și Don.

Cei doi au avut nouă copii dintre care doar două fete au ajuns la maturitate, Ana și Elisabeta. 

Petru cel Mare a murit fără să numească un succesor, așa încât Ecaterina a fost prima femeie care a condus Imperiul Rus, deschizând calea legală a celor șaptezeci de ani de domnie a femeilor în Rusia.

Adevărul.ro 

Șnapanul mafiot

INVESTIGAȚIE. Primăria condusă de Piedone: Încă 11 contracte de 1,9 milioane lei „sparte” în valori mici și atribuite în 3 ore, fără licitație, către firma de leagăne și balansoare

În 30 aprilie 2024, firma Geca Impex PM a primit de la Primăria Sectorului 5, în mai puțin de 3 ore, 11 contracte în valoare totală de aproape 1,9 milioane lei. S-au cumpărat leagăne, balansoare, mobilier urban, echipamente de fitness și lucrări de reparație la terenurile de sport.

Într-o repetare a metodei fragmentării contractelor de valoare mare în mai multe contracte care să poată fi atribuite direct, Primăria Sectorului 5 a postat pe 29 și 30 aprilie, în sistemul electronic de achiziții publice, 11 anunțuri.

Anunțurile s-au referit la cumpărarea prin achiziție directă a mai multor obiecte de mobilier urban (coșuri, bănci), aparate de fitness, porți și lucrări de reparație la terenurile de sport.

Pe 30 aprilie, între ora 9.30 și 11.52, toate cele 11 contracte, în valoare totală de 1,9 milioane lei, au fost atribuite firmei Geca Impex PM.

HotNews.ro a relatat recent că Primăria Sectorului 5 a atribuit către aceeași firmă, Geca Impex PM, în trei zile, la finalul lui februarie 2024, 12 contracte în valoare de aproape 1 milion de lei. Ele s-au referit la același gen de livrări – echipamente pentru locuri de joacă, aparate de fitness și lucrări.

h2: Geca Impex PM, contracte publice de 165 de milioane de euro în 6 ani

Geca Impex PM are în mod obișnuit contracte cu statul. Potrivit termene.ro, acționari sunt Gelu și Verona Palamaru.

Gelu și Verona Palamaru sunt nașii de cununie ai lui Gheorghe Flutur (PNL), potrivit relătărilor de presă.

Firma Geca Impex PM, a primit în perioada 2018-2024, doar prin licitație sau procedură simplificată, fără achiziții directe, 17 contracte în valoare totală de 821 milioane lei, conform centralizărilor HotNews.ro. O parte sunt acorduri-cadru, unde primăriile pot încheia în funcție de nevoi, contracte subsecvente, până la limita acordului-cadru.

h2: Ce a cumpărat exact Primăria?

Conform sistemului de achiziții publice, contractele atribuite fără licitație pe 30 aprilie de la PS5 către Geca Impex PM prevăd:

• Execuție lucrări de reparare a terenurilor de sport (1.214 mp). Valoarea: 326.566 lei. Anunțul a fost postat pe 30.04.2024, 11:21 și câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, 11:52.
• Furnizare gazon sintetic (1.214 mp). Valoarea: 269.508 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora 16:49, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 09:30.
• Furnizare mobilier urban (coșuri gradena lemn – 226 bucăți). Valoarea: 192.100 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora 16:45, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 09:55.
• Furnizare echipamente pe arc (15 bucăți). Valoarea: 97.800 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora 16:40, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 10:09.
• Furnizare leagane (7 bucăți). Valoarea: 89.920 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora 16:23, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 08:42.
• Furnizare balansoare (4 bucăți). Valoarea: 32.464 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora 16:12, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 10:22.
• Furnizare panouri multifuncționale (poartă minifotbal/handbal, panou basket, mese șah, mese ping-pong, ansamblu de obstacole pentru animale de companie) – 22 bucăți. Valoarea: 269.077 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora 16:07, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 10:33.
• Furnizare echipamente fitness în aer liber (12 bucăți). Valoarea: 95.856 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora 15:31, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 10:46.
• Furnizare tuneluri pentru trenuri de joaca (4 bucăți). Valoarea: 192.936 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora15:07, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 10:55.
• Furnizare trambuline (două bucăți). Valoare: 230.224 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora15:00, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 11:08.
• Furnizare mobilier urban (50 bănci). Valoare: 77.500 lei. Anunțul a fost postat pe 29.04.2024, ora 14:30, iar câștigătorul desemnat pe 30.04.2024, ora 11:13.

 h2: Ca să nu faci licitație, produsele și serviciile trebuie să coste mai puțin de 270.000 de lei

Potrivit articolului 7 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice: "Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 270.120 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 900.400 lei".

Valeria Tudora, expert în achiziții publice, a explicat recent pentru HotNews.ro, că instituțiile nu pot diviza contractele de achiziții publice, în mai multe contracte, dacă aceste contracte au același obiect.

"Autoritatea contractantă nu are dreptul, conform legii, să divizeze contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică. În plus, nu poate utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de lege", a spus Valeria Tudora.

h2: Valeria Tudora: S-a încălcat legea

"Cu alte cuvinte, așa cum se menționează și în Normele de aplicare a Legii 98/2016, autoritatea contractantă are obligaţia ca, la alegerea procedurii de atribuire, să se raporteze la valoarea estimată a produselor care sunt destinate unor utilizări identice sau similare şi care fac parte din categoriile de produse care sunt furnizate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv", potrivit specialistei.

Ea consideră că "spargerea contractelor" exemplificată în relația dintre PS5 și firma Geca Impex PM reprezintă o încălcare a legii.

• "Așa cum bine se poate observa, toate produsele ce fac obiectul achizițiilor directe menționate sunt destinate unor utilizări similare (mobilarii unor spații publice de recreere), toate fiind produse ce în mod curent sunt furnizate de operatori economici cu activitate în acest sector (furnizării de mobilier urban/amenajari exterioare).
• Prin urmare, achiziția acestor produse prin achizitie directa, incalca prevederile legale si reprezinta o divizare a contractului de achizitie publica", susține Valeria Tudora.

h2: Strategia codurilor CPV distincte

Experta spune că autoritățile locale folosesc coduri CPV diferite, pentru a se acoperi. Dar legea nu prevede nicăieri că alegerea unei proceduri se face în funcție de codul CPV atribuit achiziției.

"Cea mai des întâlnită explicație a autorităților publice în aceste cazuri este că s-au achiziționat produse cu coduri CPV distincte, și pentru fiecare cod CPV nu a fost depășit pragul de achizitie directa (respectiv 270.120 lei).

h2: Curtea de Conturi a semnalat exact această problemă la PS5

În auditul Curții de Conturi pe anul 2022, la Primăria Sectorului 5, aceasta este una dintre neregulile semnalate.

Articol din HotNews.ro 

"Divizarea contractelor de achiziție publică, pe parcursul anului 2022, evitându-se astfel aplicarea procedurilor concurențiale de atribuire prevăzute de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, astfel: Divizarea de către Sectorul 5 al Municipiului Bucureşti a contractelor de achiziție publică în mai multe contracte de valoare mai mica, pe parcursul anului 2022, evitându-se astfel aplicarea procedurilor concurențiale de atribuire prevăzute de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Divizarea de către D.G.A.S.P.C. Sector 5 a contractelor de achiziție publică, pe parcursul anului 2022, evitându-se astfel aplicarea procedurilor concurențiale de atribuire prevăzute de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice", se arată în raport.

Hotnews.ro a cerut Primăriei Sectorului 5 să explice procedura de achiziție publică din 30 aprilie 2024. Până la data publicării articolului nu am primit un răspuns.

România. Politici economice dezastruoase.

România are cea mai ridicată inflație din UE, a patra lună la rând. Cifre îngrijorătoare

În luna aprilie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Danemarca (0,5%) şi Finlanda (0,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,2%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,7%).

Comparativ cu luna martie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România de la 6,7%, până la 6,2%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în opt state membre.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă la 2,4% în luna aprilie. În schimb, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 2,8% în aprilie, de la 3,1% în martie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,7%, de la 2,9%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna aprilie 2024 până la 5,9%, de la 6,61% în martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,05%.

Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,36%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,3%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.