Vizionează „Primele secunde din 2024, Poienarii Rali” pe YouTube

A fi patriot, naționalist, suvernist ești catalogat de extremă dreapta. Hai mă!

Instagram si TikTok, principalele vehicule de propagandă în alegerile din 2024

Mesajele cu tentă extremistă din România au câteva surse clare și o țintă și mai precisă în acest an cu patru tipuri de alegeri: tinerii. Este concluzia unui nou studiu cu privire la comportamentul tinerilor între 18 și 35 de ani pe rețelele sociale.

Atunci când Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a intrat în Parlament, în urmă cu patru ani, 40% dintre alegătorii partidului aveau sub 35 de ani.

Partidul a luat 9% dintre voturile totale, iar de atunci s-au desprins alte formațiuni.

Principalul vector de imagine a rămas Alianța pentru Unirea Românilor, dar a apărut și partidul S.O.S. al senatoarei Dianei Șoșoacă.

Pe lângă aceasta, alți foști membri ai AUR au fondat partide noi sau câștigă susținători pe rețelele sociale de pe urma mesajelor extremiste.

-Unul dintre partidele născute din AUR este LUP - Liga pentru Unificarea Patrioților.

-Un altul este PPR - Partidul Patrioții Români. Mihai Lască, ales în Parlament pe listele AUR, se lăuda cu invitațiile de la Ambasada Rusiei pentru a crește vizibilitatea acestei formațiuni.

-Un al treilea partid este POT - Partidul Oamenilor Tineri - al cărui principal promotor este Anamaria Gavrilă care este una dintre cele mai populare femei politician din România de pe TikTok.

În ciuda acestor scindări, sondajele de opinie din ultimele luni arată că șansele acestor formațiuni de a fi votate sunt triple față de alegerile din 2020.

Creșterea TikTok și înmulțirea mesajelor extremiste

TikTok este principala rampă de lansare a mesajelor extremei drepte și platforma cu cea mai mare ascensiune printre utilizatorii de social media din România.

Înaintea ultimelor alegeri, în februarie 2019, în România existau 175.000 de utilizatori de TikTok cu vârste între 14 și 65 de ani.

Doi ani mai târziu, numărul acestor utilizatori a ajuns la 5,3 milioane și a depășit Instagram, care avea un pic peste 5 milioane.

La finalul 2023, rețeaua de socializare chineză a crescut la 7,58 de milioane de utilizatori, cu peste 1,2 milioane față de anul precedent.

Tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani reprezintă majoritatea utilizatorilor de TikTok din România, adică peste 95%, arată raportul think-tank-ului românesc Global Focus, care a studiat impactul mesajelor politice pe rețelele sociale.

Același segment de vârstă reprezintă aproape 63% dintre utilizatorii Instagram, rețea socială deținută de compania Meta/Facebook.

Facebook - rețeaua socială cu cei mai mulți utilizatori din România, 9,5 milioane - are doar 40% dintre utilizatori cu aceste vârste, arată Statista.

Cum își promovează Rusia mesajele prin urmașii antisovieticilor

Majoritatea românilor nu simpatizează cu Rusia, percepută prin prisma moștenirii sovietice.

Conform sondajelor de opinie, încrederea românilor în Rusia și în Vladimir Putin a ajuns în ianuarie 2024 la aproximativ 7% .

Cu toate acestea, politicieni de extrema dreaptă reușesc să ajungă la electorat cu discursuri care preiau teme ale Moscovei și fac scoruri bune pe rețelele sociale.

Se întâmplă asta, spune un raport al think-tankului românesc Global Focus, din cauza unui paradox: promotorii acestor mesaje sunt asociați în mentalul public cu mitul care înconjoară originile extremei drepte românești și care are ca fundament mișcarea fascistă interbelică Garda de Fier, una puternic antisovietică.

O poziționare fățișă pro-Rusia ar reprezenta un risc. De aceea, cu mici excepții, toți aceștia evită să comenteze deciziile Moscovei. Susțin în schimb interesele Kremlinului prin atacarea Ucrainei și a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„Narativele împotriva regimului de la Kiev au găsit un pământ fertil în mentalul românesc.

Românii erau deja predispuși la un anumit grad de suspiciune în privința tratamentului discriminatoriu aplicat de autoritățile ucrainene etnicilor români din sudul Ucrainei. Pe acest fond, mesajele anti-Ucraina au avut impactul dorit” - arată raportul Global Focus.

Iar o parte dintre politicienii care tradițional se afișau la evenimentele de la Ambasada Rusiei au evitat să o facă la începutul lui 2024.

Cauzele radicalizării tinerilor

Raportul think-tank-ului românesc Global Focus arată cauzele sociologice ale succesului mesajelor extremiste pe rețelele sociale.

-Nereprezentarea. „Simțindu-se nereprezentați și rupți de discursul politic, tinerii români se află la un risc semnificativ de radicalizare, fiind deosebit de vulnerabili la vocile extremiste care urmăresc să capitalizeze pe seama frustrărilor și dezangajării lor, exploatând în același timp canalele lor preferate de informare și comunicare cu o eficiență din ce în ce mai mare”, spune analiza.

-Educația. Nivelurile scăzute de educație, coroborate cu dificultățile economice și lipsa oportunităților profesionale sau educaționale - în special în zonele rurale defavorizate sau în zonele urbane mai mici - sunt alte câteva criterii de radicalizare. În acest context, influencerii online care au o agendă anti-UE, anti-NATO, anti-Ucraina, pro-Rusia reușesc ușor să-i manipuleze.

Pe lângă narațiunile extremiste transmise prin intermediul rețelelor de socializare, mesajele ajung la destinatari și prin intermediul presei tradiționale, al demonstrațiilor publice, al activităților de networking, al trainingurilor și al campaniilor de recrutare.

-Percepția & încrederea. Aproape două treimi dintre români cred că direcția în care merge țara este greșită, iar încrederea în politicieni și în instituții este pe un trend descrescător, arată un sondaj INSCOP din ianuarie 2024.

-Dezinteresul. Cei mai mulți tineri români, spune Global Focus, nu sunt interesați de politică și nu se implică în activități politice, iar părerea lor despre democrație este predominant negativă. În plus, România are una dintre cele mai scăzute rate de opinii pozitive despre democrație din Uniunea Europeană - aproximativ 20% dintre intervievați consideră că „democrația nu este o formă bună de guvernare” și peste 23% sunt de acord că „în anumite circumstanțe, dictatura este mai bună decât democrația”.

Totul se suprapune pe absența unor modalități eficiente pentru ca tinerii să participe la luarea deciziilor din societate.

Deși există inițiative și programe menite să încurajeze participarea tinerilor în viața politică, legislația actuală nu oferă modalități clare și eficiente pentru ca aceștia să fie implicați în procesul decizional, cred experții think-tank-ului.

Ignorate sunt și preocupările și propunerile politice ale asociațiilor de tineri din România. În plus departamentele de tineret ale partidelor politice au o activitate limitată, concentrându-se mai mult pe aspecte precum crearea de rețele și recrutare.

Cum au acoperit politicieni din zona AUR nevoia resimțită de tineri

În august 2021, AUR a lansat organizația de tineret sub numele de TAUR. Aceasta avea ca principale obiective promovarea conservatorismului, a patriotismului, a credinței creștine și a familiei tradiționale, alături de libertate, în rândul tinerilor.

TAUR a pus bazele Consiliului Național de Tineret și și-a extins rețeaua prin filiale locale în toată țara, organizând programe de internship, evenimente publice, proteste și campanii de recrutare, inclusiv inițiative caritabile și întâlniri informale. O strategie eficientă a fost menținerea unei prezențe constante pe social media, în special pe Facebook, Instagram și TikTok.

În octombrie 2023, sub sloganul „Vin patrioții - 2024”, membrii TAUR au participat la Școala Politică „Tinerii pentru România”, unde au abordat teme controversate precum educație versus școală, patriotism versus globalism sau familia tradițională versus LGBTQ+.

Au participat la cursuri de oratorie, drept și economie și au ascultat vorbitori precum Gheorghe Piperea, un avocat și politician de extremă dreapta.

Înaintea alegerilor din 2024, TAUR a lansat campania națională de recrutare „Fii vocea generației tale” și a încercat să-și extindă baza de susținători dincolo de profilul tipic al partidului.

Această strategie a inclus proteste, precum cel organizat la ceremonia de deschidere a anului universitar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București, în octombrie 2023.

În același timp, organizația a fost implicată în incidente controversate, cum ar fi încercarea fostei sale președinte de a intra în clădirea Parlamentului cu patru gloanțe în geantă.

În primăvara anului 2023, deputata independentă Anamaria Gavrilă a fondat Partidul Tinerilor (POT), o nouă formațiune politică naționalistă și tradiționalistă, axată pe ideea de a salva identitatea și viitorul națiunii române.

În același timp, alte organizații de extremă dreapta, cum ar fi Neamunit, Noi Românii și Casus Belli - care au gravitat în jurul lui George Simion, președintele AUR - își concentrează acțiunile pe recrutarea și formarea tinerilor.

Organizațiile își folosesc prezența pe rețelele de socializare pentru a răspândi mesaje mobilizatoare și pentru a organiza tabere de pregătire și școli de vară.

De exemplu, Casus Belli organizează tabere naționaliste, unde tinerii sunt instruiți în diverse activități, de la sporturi de luptă la practici religioase, sub sloganul luptei împotriva progresismului și a imigranților care sunt percepuți ca o amenințare la adresa națiunii, arată raportul Global Focus.

Aceste organizații tind să utilizeze și activități caritabile pentru a-și legitima acțiunile și pentru a dilua conținutul extremist al mesajelor lor pe rețelele de socializare.

Studii de caz: politicienii George Simion & Diana Șoșoacă și influencerița Dana Budeanu

La fel ca în media clasică, politicienii și vedetele sunt cele mai bune vehicule de promovare a mesajelor. La asta, se adaugă apartenența dinainte de implicare politică la grupuri nișate și extrem de omogene.

Daniela Burciu, expert al think-tankului Global Focus, spune că a identificat o serie de mesaje și teme comune în rândul celor monitorizați, deși uneori par a fi pe poziții antagonice.

„În general sunt ideologic similari, iar agenda lor este mai mult sau mai puțin aliniată celei de la Moscova și cuprinde narative îndeosebi îndreptate împotriva sprijinului acordat Ucrainei, inclusiv din perspectiva tratamentului «discriminatoriu» al autorităților de la Kiev față de românii din Cernăuți, ori împotriva NATO, UE sau SUA”, explică Burciu.

Președintele partidului AUR, George Simion, provine din comunitatea ultrașilor de fotbal și ulterior a obținut sprijin politic din activismul său unionist și din campaniile antiestablishment.

„În calitate de președinte al AUR, George Simion s-a prezentat ca un lider politic naționalist de extremă dreapta, populist din punct de vedere economic, antielită, antiimigrație și regresiv social”, spune raportul Global Focus.

Potrivit acestui document, Simion se concentrează în discursul său „pe înlocuirea establishmentului politic, prioritizarea industriilor și companiilor naționale în detrimentul celor străine, drepturile minorităților românești din alte țări, relația România-Moldova, precum și pe probleme sociale legate de protecția familiei tradiționale, în special printr-o agendă înrădăcinată în Biserica Ortodoxă și îndreptată în special împotriva comunității LGBTQ+”.

Printre temele extremei drepte abordate de Simion, mai spune raportul, se numără și cea conform căreia România este în pragul distrugerii din cauza unor factori interni și externi și că tinerii sunt singura generație care o mai pot salva pentru că sunt singurii necompromiși de sistem, iar asta le-ar legitima preluarea puterii, inclusiv prin violență.

Aceleași teme de discurs se regăsesc întocmai și la Diana Șoșoacă, lidera partidului S.O.S. România.

Stilul lui George Simion de a se adresa publicului tânăr reiese din discursul de la organizația de tineret a AUR, când trece de la retorica fricii la cea a responsabilizării.

„Veți descoperi, dacă nu ați descoperit deja, că sunteți puțini în cercul vostru de prieteni, puțini care gândiți, puțini care sunteți interesați de istorie, de politică, de ceea ce se întâmplă în societate. Nu vă lăsați descurajați de asta. [...] În ritmul actual, în 15, 20, 25 de ani România nu va mai exista. [...] Dacă ați ales AUR, atunci trebuie să știți că sunteți probabil ultima șansă pe care o mai are națiunea noastră de a se opune curentului care ne distruge națiunea.”

În acest fel, îi face pe tineri să se simtă valorizați pentru că „doar” noile generații - despre care se presupune că nu sunt încă corupte de sistem - pot interveni și salva țara de la dispariție. În acest fel, George Simion susține că este liderul care s-ar ridica din rândurile lor și le-ar acoperi interesele.

Personalizarea ofertei politice este o altă metodă de a atrage tinerii. În august 2023, el a promis că, dacă partidul său va ajunge la guvernare, tinerii din diaspora vor primi case gratuite dacă aleg să se întoarcă în România.

Studiul impactului politicienilor a fost făcut pe TikTok și Instagram, platformele unde tinerii sunt cel mai bine reprezentați, platforme mai puțin la îndemâna politicienilor main-stream.

Un hashtag cu sute de milioane de vizualizări

Experta Daniela Burciu spune, pentru Europa Liberă, că, la finalul lunii ianuarie, doar hashtagul #danabudeanu de pe TikTok adunase peste 790 de milioane de vizualizări. Diana Șoșoacă și George Simion aveau și ei peste 270 de milioane de vizualizări fiecare.

„Din analiza mea a rezultat că nu este suficient să te uiți la cifrele aferente paginilor oficiale (impresii, urmăritori, etc.) ale acestor persoane publice pentru a le evalua impactul pe rețelele sociale, întrucât cele mai multe se bucură de distribuirea conținutului pe un număr dificil de estimat de alte conturi, pagini sau grupuri, care le preiau și amplifică mesajele”, explică Daniela Burciu.

Cel mai la îndemână proces de distribuire suplimentară este cel de „memeificare” - transformarea unui discurs toxic în conținut umoristic, cum s-a întâmplat în cazul discursurilor lui Dana Budeanu, Corneliu Vadim Tudor sau Diana Șoșoacă.

„În opinia mea, un astfel de proces contribuie la normalizarea unor idei și comportamente extremiste, în special în rândul tinerilor care încă se află în proces de descoperire a identității lor, inclusiv a celei politice”, explică Burciu.

„Rupeți-le! Veniți cu mine și vă voi învăța cum să conduceți țara”, este discursul cu care Diana Iovanovici-Șoșoacă îi atrage, la rândul său, pe tineri.

Susținătoare asumată a Kremlinului, ea s-a poziționat ferm împotriva guvernului ucrainean după invazia pe scară largă a Rusiei și a fost unul dintre puținii parlamentari care au vizitat Ambasada Rusiei la București după escaladarea conflictului.

Lidera S.O.S. a acuzat, în repetate rânduri, cu Ucraina „fură” teritoriul românesc și a răspândit dezinformări despre discriminarea minorității românești din Ucraina.

Prezența în social media înseamnă și „responsabilizarea” tinerilor. La o petrecere rave în aer liber din București, liderul S.O.S. apare într-o serie de videoclipuri online cu tineri influenceri TikTok, adresându-se publicului lor: „Șoșo aici! Spargeți-i! E viața voastră, e țara voastră, e viitorul vostru, veniți cu noi și hai să conducem România! Pentru că voi veți fi cei care o veți face, iar eu vă voi învăța cum!”.

Un alt influencer face apel la violență împotriva actualilor lideri - „o să le dăm un șut în gură” - cu râsul de aprobare tacită al lui Șoșoacă.

În octombrie 2023, Șoșoacă a vorbit în Parlament despre lipsa oportunităților de implicare a tinerilor în politică și a introdus un proiect de modificare a Legii Tineretului, cu responsabilități sporite pentru autorități în ceea ce privește tinerii și participarea acestora la procesele decizionale, la nivel local și național.

„Lovește-o și instaurează teroarea, o faci pentru binele comunității și devii eroul grupului” - mesajul îi aparține Danei Budeanu, un creator de modă.

Experții spun că este unul dintre cei mai prolifici transmițători ai mesajelor extremei drepte, culminând cu mesajul că „interviul cu Putin reprezintă o lecție de istorie și naționalism”.

Extremism și alegeri

Experții spun că impactul mesajelor de extremă dreapta se va vedea cel mai bine la finalul lui 2024, când se vor fi încheiat toate rundele de alegeri din acest an. Riscul creșterii extremei drepte este însă doar o componentă a acestei acțiuni de îndoctrinare online.

„Formarea identităților lor și căutarea unui sens al scopului în timpul unei perioade de tulburări internaționale, provocări economice și polarizare socială, poate duce spre frustrare și nemulțumire față de instituțiile politice, care pot fi ușor învinuite și care, adesea, par să le ignore cu totul nevoile și interesele”, se arată în raport.

Europa Liberă a cerut puncte de vedere de la cei trei actanți nominalizați în acest articol. Până la momentul publicării, niciunul nu a răspuns demersurilor noastre.

preluare Europa Liberă via Rador Radio România

Europa Liberă este săgeata CIA?

Locul în care Iisus Hristos i-a învățat pe ucenici să rosteascăTatăl Nostru. Rugăciunea este rostită în 132 de limbi

Rugăciunea „Tatăl nostru” este rostită în mai mult de 132 de limbi într-o biserică specială, unde oamenii se adună pentru a-și aminti învățăturile pe care Iisus Hristos le-a dat pe pământ. Limba română este foarte asemănătoare cu una dintre ele.

La Biserica Pater Noster de pe Muntele Măslinilor, creștinii își amintesc de învățăturile pe care Iisus Hristos le-a dat pe pământ, inclusiv rugăciunea către Dumnezeu și rugăciunea pe care i-a învățat pe ucenicii săi să o rostească. Este un loc cu totul special, conform Playtech.

Pentru că Iisus Hristos i-a învățat pe ucenicii săi cum să se roage, pereții bisericii Pater Noster din Ierusalim și boltele mănăstirii conțin traduceri în 132 de limbi pe plăci ceramice colorate.

Într-un magazin situat în apropierea bisericii Pater Noster, cărțile poștale cu rugăciunea „Tatăl nostru” traduse în peste 1.440 de limbi și dialecte sunt disponibile pentru cumpărare, conform informațiilor furnizate de reprezentanții obiectivului religios și cultural.

Locul în care Iisus Hristos i-a învățat pe ucenicii săi să rostească „Rugăciunea Domnului” sau „Rugăciunea TatălNostru”

Conform unei tradiții vechi, Iisus Hristos i-a învățat pe ucenicii săi să facă această rugăciune în peștera care formează grota de sub biserică. În secolul al XII-lea, cruciații au construit o biserică aici și au numit-o Pater Noster (în latină, „Tatăl nostru”.)

Pelerinii din acea vreme au spus că au văzut cuvintele rugăciunii pe care Iisus Hristos le-a învățat în limbile ebraică și greacă scrise pe plăci de marmură. O versiune latină a rugăciunii a fost dezvăluită prin săpături.

Limba care seamănă foarte mult cu româna

Rugăciunile sunt scrise în 132 de limbi pe plăci ceramice colorate, există una care seamănă foarte mult cu limba română. Textul beas este scris deasupra plăcii de ceramică. Cu toate acestea, puțini oameni înțeleg ce înseamnă.

Beas este un dialect românesc arhaic vorbit de Beás sau Boyash, care sunt desemnați ca băieși sau rudari. Acesta este motivul pentru care rugăciunile sunt atât de asemănătoare cu cele rostite în limba română. Fenomenul a rămas uimitor pentru utilizatorii care folosesc internetul.

Paradox în unul dintre cele mai dens populate orașe din lume: zone imense sunt înghițite din nou de natură

Rădăcini groase au acoperit o casă dărăpănată, iar trunchiurile șerpuite ale unui arbore banyan încadrează locul unde se afla cândva ușa de la intrare. Zidurile au fost găurite de zeci de ani de taifunuri, musoni și umezeală de vară, iar acum nu mai sunt decât pietre dezlipite, acoperite de mușchi și praf de mortar. Vița de vie se strecoară prin crăpăturile din fundație, iar frunzele căzute murdăresc podelele putrezite.

Această scenă nu ar părea de nelalocul ei în adâncul pădurii tropicale din Malaezia sau la poalele înverzite ale Indiei. Dar fotograful Stefan Irvine a realizat aceste imagini la doar o aruncătură de băț de unul dintre cele mai dens populate orașe din lume, o metropolă globală cu zgârie-nori de oțel și trafic blocat, notează CNN.

Irvine, care locuiește în Hong Kong din 2002, a dat prima dată prin satele abandonate din oraș în 2012, în timp ce vizita un prieten în Noile Teritorii, o zonă vastă din nordul orașului. Reprezentând peste 85% din teritoriul Hong Kong-ului, districtul este caracterizat de munți abrupți, întinderi lungi de coastă accidentată și parcuri de țară acoperite de copaci.

"M-a făcut să mă întreb: "De ce (erau) atât de multe dintre aceste locuri libere într-un loc ca Hong Kong, unde prețurile proprietăților sunt cele mai mari din lume?", și-a amintit Irvine. În următorii 12 ani, fotograful de origine londoneză a explorat mai multe dintre aceste sate abandonate, documentând ceea ce avea să devină subiectul noii sale cărți, "Abandoned Villages of Hong Kong".

"Mi-a deschis ochii asupra unui alt aspect al Hong Kong-ului", a declarat Irvine. "Asta sper ca proiectul să facă și pentru alți oameni".

Schimbarea agriculturii cu fabricile

Deși Irvine a realizat prima imagine pentru proiect - o casă abandonată cu plante care se revarsă pe drum prin cadrul galben al ușii - în 2012, abia în 2019 a început să vâneze în mod activ locații pe care să le fotografieze.

"Aceste sate există în Hong Kong de sute de ani, cu mult înainte de perioada colonială", a explicat Irvine. În anii '50 și '60, pe măsură ce Hong Kong a crescut ca centru industrial, mulți oameni au migrat către centrele urbane în expansiune rapidă pentru oportunități de muncă mai bune. "Este greu să cultivi și să pescuiești în aceste zone îndepărtate, așa că mulți oameni s-au mutat la oraș pentru a lucra în fabrici", a adăugat el.

Prin cercetări în bibliotecă, fotograful în vârstă de 48 de ani a găsit oameni care au crescut în sate sau care aveau rude care locuiau acolo. În carte, el a inclus eseuri de la două femei care au legătură cu satul: una al cărei tată a crescut în satul Wong Chuk Shan, acum complet invadat de vegetație, și o alta care și-a petrecut câțiva ani din copilărie în satul Lai Chi Wo, pe coasta de nord-est a Hong Kong-ului, în anii 1970.

"Acum locuiește în Marea Britanie cu propria familie, dar se întoarce să viziteze HK la fiecare câțiva ani și încă simte un sentiment profund de legătură cu Lai Chi Wo", a spus Irvine despre cea din urmă femeie, adăugând: "Se poate spune că simte o legătură intensă cu strămoșii lor și cu satul în sine".

În timp ce multe dintre sate s-au golit încet, de-a lungul deceniilor, Irvine a găsit unele case care păreau să fi fost "abandonate destul de rapid", cu obiecte personale și mobilă lăsate în urmă.

"Erau calendare pe perete, certificate școlare în sertare - este destul de emoționant", a spus Irvine.

"Cred că mulți oameni au plecat cu intenția de a se întoarce într-o zi, sau poate de a se retrage înapoi în sat. Dar dacă nu întreții aceste proprietăți, în cele din urmă vor ceda în fața naturii. Termitele vor începe să își croiască drum în grinzile de lemn. Dacă una dintre acestea se prăbușește, atunci pot cădea semințele de la copaci și plante, iar apoi acestea pun cu adevărat stăpânire pe ele."

Scândurile putrezite și zidăria instabilă au făcut ca o parte din clădire să fie periculoasă pentru explorare. Pentru Irvine, cel mai mare risc a fost reprezentat de câinii teritoriali din sat, care deveneau adesea agresivi în timp ce mergea prin zonele îndepărtate. "Am început să am obiceiul de a purta biscuiți pentru câini în geanta pentru aparatul foto atunci când mergeam în aceste locuri", a spus el.

Proiectul l-a dus pe Irvine în cele mai îndepărtate zone ale orașului, folosind microbuze și feriboturi pentru a avea acces la orașe și insule izolate. Într-o aventură, Irvine s-a îmbarcat într-o călătorie de șase ore dus-întors spre Tung Ping Chau, o insulă îndepărtată, mai aproape de China continentală decât de Hong Kong. Cândva o comunitate înfloritoare de pescari și agricultori, majoritatea locuitorilor au părăsit insula în anii 1960 pentru a-și câștiga existența în oraș. Irvine a sfârșit prin a folosi doar o singură imagine din călătorie în cartea sa - dar călătoria "a meritat din plin", a spus el.

Valoarea patrimonială

Deși majoritatea satelor fotografiate de Irvine sunt abandonate, a fost surprins să descopere că nu toate erau abandonate.

"Mergeam cam o oră în sălbăticie pentru a găsi un sat vechi și frumos și presupuneam că nu va fi nimeni acolo - și apoi, după colț, apărea cineva cu o roabă în drum spre a planta legume sau ceva de genul acesta. Așa că a fost un mic șoc", a spus el.

Două dintre locațiile sale preferate pentru filmări - Luk Keng, o zonă de coastă în apropiere de granița cu Shenzhen, în China continentală, și Lai Chi Wo, un sat Hakka izolat, vechi de 400 de ani, accesibil doar cu barca sau printr-o drumeție de două ore prin pădure - sunt încă locuințe ale unor mici comunități.

"Oamenii iau un mic sampan (o barcă cu fundul plat) peste apă, este la 15 minute distanță (de coastă) și pot interacționa cu aceste instalații de artă care folosesc unele dintre locurile abandonate cu mare efect", a spus Irvine.

Irvine crede că există un sentimentalism și o nostalgie în creștere în rândul locuitorilor din Hong Kong "de a salva și de a savura patrimoniul lor construit". Aceste situri rurale sunt o parte esențială a acestui lucru, a spus el, adăugând: "Cred că este de mare valoare pentru oameni și pentru sentimentul lor de identitate".

Cartea fotografului, publicată în această lună, împreună cu o expoziție care o însoțește în Hong Kong, își propune să "păstreze pentru posteritate" acest patrimoniu construit. Și, deși fotografiile lui Irvine vorbesc despre pierderea comunității, el le vede și ca pe o "celebrare" a naturii.

Hong Kong este unul dintre cele mai bogate în biodiversitate orașe din lume, iar satele sale, care au fost adesea construite în jurul elementelor naturale și care se bazau pe pământ, sunt un microcosmos al acestui lucru. Îngropat între munți și mare, satul Hakka din Lai Chi Wo, de exemplu, are păduri mature, cursuri de apă dulce, zone umede agricole, bălți și mangrove.

"În cele din urmă, natura va prelua controlul", a spus Irvine. "Este un memento al impermanenței pe care o experimentăm cu toții: Lucrurile vin și pleacă, nimic nu rezistă cu adevărat."

Stiripesurse.ro 

Razi cât mai ai voie!

Salarii, pensii, multe pe datorie.

Am trecut astăzi printr-un  magazin cu "de toate". Patronul este un domn de naționalitate siriană. Am cumpărat o galetușă de inox, chinezească.

Am avut o lungă  discuție cu sirianul. Am abordat diverse teme, economice, politice, militare, relațiie bilaterale romano-siriene. Opiniile noastre erau convergente. Parcă  eram amândoi  două babe la colț de stradă.  Mi-am confirmat că ideile mele au corespondență pe o suprafață  mare din Terra unde jaful de orice, în special resurse naturale, profit externalizat etc., războaiele, sunt provocate cu scop precis, spolierea economiilor nationale, de state asa zise eliberatoare, furnizoare de orice numai de pace nu. Nu dau exemple că sunt bine cunoscute.

Ceva vreau sa vă spun: Ceea ce au construit românii  in Siria , pe vremea lui Ceaușescu, funcționează și astăzi.  Combinate chimice, fabrici de ciment, rafinării etc. De ce, am întrebat eu? Sunt și au fost apărate, cu "sfințenie" de armata siriană. Nici Frații  musulmani, Isis, nu au reușit să  le distrugă.

Prin comparație, poporul nostru, condus de alogeni, români hoți, bandiți, au ras peste 4000 de unități industriale, așa  zise comuniste. Ce ziceți? Suntem idioți?

Am aflat că multi generalii din fruntea armatei siriene, doi cunoscuți de mine direct la sediul Statului Major , Damasc 1994, au murit în timpul războiului fratricid, nici azi terminat. Odihnește-te în pace , Eid!

La plecare sirianul, ca să  mă acrească și  mai tare, mi -a zis ca 99 la suta din mărfurile vândute de el, și avea mii, sunt din import. Bravo vouă, CONDUCĂTORI români!

Și  acum articolul:

Datoria externă a României a crescut în 2023 cu 25 de miliarde de euro!

Acum 4 minute 

Datoria externă a României a crescut cu 24,93 miliarde de euro în perioada ianuarie-decembrie 2023, ceea ce reprezintă a creștere anuală cu 17%.

Principala creștere este consemnată în dreptul datoriei externe pe termen lung, care în prezent reprezintă peste 71% din totalul datoriei externe.

Pe fondul diminuării semnificative a deficitului balanței comerciale, deficitul de cont curent a înregistrat în 2023 o reducere de peste 3,3 miliarde de euro.

Crește datoria pe termen lung

Potrivit datelor publicate marți de Banca Națională, în perioada ianuarie - decembrie 2023 datoria externă totală a României a crescut cu 24.926 milioane euro, până la 168.812 milioane euro.

Soldul datoriei externe la finele lui 2022 a fost de 143.886 milioane de euro, prin urmare avansul îndatorării României către creditori externi a fost anul trecut de 17%.

În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 121.162 milioane euro la 31 decembrie 2023 (71,8% din totalul datoriei externe), în creștere cu 22,8% față de 31 decembrie 2022.

Iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2023 nivelul de 47.650 milioane euro (28,2% din totalul datoriei externe), în creștere cu 5,3% față de 31 decembrie 2022.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,4% în perioada ianuarie - decembrie 2023, comparativ cu 17,9% în anul 2022.

De precizat că rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 decembrie 2023 a fost de 5,6 luni, în comparație cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.

Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2023 a fost de 97,4%, comparativ cu 82,4% la 31 decembrie 2022.

Deficitul de cont curent, în scădere

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2023 un deficit de 22,69 miliarde euro, comparativ cu 26,04 miliarde euro în perioada ianuarie - decembrie 2022.

În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 2,99 miliarde euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 204 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 9 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 143 milioane euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 6,59 miliarde euro (comparativ cu 10,04 miliarde euro în perioada ianuarie - decembrie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6,55 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 39 milioane euro.

Articol realizat in colaborare cu Risco.ro

Atenție mare pe cine puneți  ștampila la alegerile din acest an! 

Eu sunt, acum, un suveranist convins. Votez orice român patriot, cinstit, cu multă carte, bun manager etc,

DNA, așa DA!

Percheziții la Direcția Regională Vamală București, într-un dosar de luare de mită - surse / Descinderi și la Vama Nădlac. 47 de angajați ai CNAIR, suspectați că luau mită

Procurorii DNA fac percheziții, marți dimineață, la peste 20 de adrese din Capitală și din trei județe, între care și sediul Direcției Regionale Vamale București, într-un dosar în care mai mulți vameși sunt suspectați de luare de mită, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare. În paralel, au loc și descinderi ale Direcției Generale Anticorupție la Agenția de Control și Încasare Nădlac II, procurorii anunând că 47 de angajați ai Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere sunt suspectați de luare de mită.

DNA a anunțat, printr-un comunicat de presă, că procurorii fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni de corupție săvârșite în perioada 2021 - 2024 de către funcționari publici în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu.

În acest dosar, marți dimineață au loc percheziții în 20 de locații din București și din județele Ilfov, Dâmbovița și Giurgiu, din care una este la sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice și sediile unor firme.

Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că instituția publică la care sunt percheziții este Direcția Regionala Vamală București, ancheta vizând funcționarii vamali suspectați că luau mită de la șoferi pentru a permite intrarea în țară a unor bunuri fără documente sau contrafăcute.

h2: Descinderi și la Vama Nădlac

În paralel, Direcția Generale Anticorupție a făcut percheziții, marți, la Agenția de Control și Încasare Nădlac II, ancheta vizând angajați ai Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Timișoara, aflată în subordinea CNAIR, suspectați de luare de mită.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a transmis, print-un comunicat de presă, că verificările privind activitatea mai multor angajați ai Agenției de Control și Încasare Nădlac 2 au fost declanșate de DGA Arad ca urmare a unor sesizări ale CNAIR, prin DRDP Timișoara.

• "Persoanele în cauză, care au fost conduse la sediul DGA Arad, sunt suspectate de săvârșirea unor acțiuni asimilate faptelor de corupție, situații descoperite în urma mai multor verificări derulate de structurile de control ale CNAIR.
• Elementele constatate astfel au fost înaintate, cu celeritate, instituțiilor abilitate ale statului, în vederea demarării cercetărilor.
• Aceste acțiuni de control sunt dispuse permanent de conducerea CNAIR. Atunci când sunt identificate abateri de natură penală, concluziile sunt transmise către organele de cercetare abilitate.
• Controalele și măsurile luate se înscriu în decizia conducerii CNAIR privind toleranță zero cu privire la actele de corupție", a transmis CNAIR.

Parchetul Tribunalului Arad a transmis că face cercetări în cazul a 47 de suspecţi, angajaţi ai Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pentru luare de mită în formă continuată.

Marţi au fost făcute percheziţii imobiliare la două locaţii din cadrul Agenţiei de Control şi Încasare Nădlac 2 - Toneta nr. 1 şi 2, arată un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad.

Când mă trezesc deschid ușa la baie, lumina, tableta. De ce?

Toni, de ce te scoli dimineata? Eu știu.

 

Vine primăvara!