Lista risipei de bani publici. Ce cheltuieli ar putea tăia Guvernul pentru a majora salariile profesorilor
Guvernul spune că nu are „un sac de bani" pentru a majora salariile profesorilor, însă numeroase exemple relatate de-a lungul timpului de Economedia și G4Media arată că Executivul poate găsi bani rapid doar dacă reduce din risipa banilor publici. Economedia a identificat câteva soluții imediate, dincolo de măsurile care pot fi luate pe termen lung, respectiv: tăierea pensiilor speciale, interdicția cumulului pensiei cu salariul, tăierea primelor acordate nejustificat de către companiile de stat chiar și atunci când au pierderi, reducerea armatei de funcționari publici, scăderea lefurilor de mii de euro din companiile de stat, desființarea tuturor comitetelor și agențiilor ale căror membri au salarii de mii de euro, reducerea armatelor de șoferi și a parcurilor auto ale ministerelor, instituțiilor și companiilor de stat, eliminarea excepțiilor fiscale, reducerea sau tăierea subvențiilor de zeci de milioane de euro date partidelor, care ajung să bage acești bani în presă.
Un profesor debutant are un salariu de 2.400 lei, iar un profesor cu 40 de ani vechime câștigă 4.100-4.200 de lei. Ministerul Educației a afirmat, inițial, că va păstra salarizarea cadrelor didactice în proiectul legii, ceea ce ar fi adus o creștere cu circa 60% a salariilor debutanților. Impactul financial al măsurii era estimat la circa 8 miliarde de lei pe an, potrivit EduPedu. Ulterior, la numai 20 de zile după, ministrul Educației Ligia Deca a scos salariile profesorilor din proiectul legii Educației. Profesorii au intrat, așadar, în prima grevă generală din ultimii 18 ani.
Guvernul spune, însă, că nu are „un sac de bani" să le ofere, iar secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, a mințit inclusiv că PNRR nu permite creșteri de salarii sau sporuri la profesori. Drept compensație, Guvernul le-a oferit, joi, profesorilor, prime cuprinse între 1.000 la 2.500 lei ca să înceteze greva. Sindicatele au respins însă oferta.
Guvernul mai spune că nu are bani în ciuda avansului puternic al economiei românești și al creșterii puternice a veniturilor la buget, anul trecut, pe seama inflației și inflației energetice care a virat mai mult TVA și dividende mai mari de la companiile din energie în cuferele statului.
Deși anul acesta a început cu o creștere economică la jumătate față de anul trecut și cu încasări puternic sub program, Guvernul a anunțat măsuri firave de reducere a cheltuielilor, de numai 5 miliarde lei.
Parlamentul a votat recent mai mulți angajați și salarii cu până la 50% mai mari la Administrația Fondului pentru Mediu, în plină grevă a profesorilor care cer majorări de lefuri și după ce Guvernul a adoptat reduceri de cheltuieli. Costul cu cele aproape 100 de posturi în plus și creșterea cu 50% a salariilor este de peste 15 milioane de lei pe an, estima recent USR.
Se pregătesc totodată creșteri de salarii la CFR și Metrorex. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu spunea chiar luna aceasta că „vom găsi o soluție pentru aplicarea Statutului Personalului Feroviar" și că „e nevoie de salarii decente pentru feroviari".
Pentru majorarea salariilor și la CFR Infrastructură, companie cu 25.000 angajați, impactul bugetar este 590 de milioane de lei pentru aplicarea statutului personalului feroviar.
Salariile la CFR Călători sunt prevăzute să crească de la 1 iulie. Directorul Companiei anunță că va cere 660 de milioane de lei la rectificarea bugetară pentru a acoperi majorările salariale din „Statutul Personalului Feroviar".
În martie, președintele Klaus Iohannis a promulgat majorarea cu 50% a salariilor pentru primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de Consilii Județene implicați în proiecte cu fonduri europene.
Economedia va prezenta, în rândurile următoare, măsuri pe care Guvernul ar putea să le ia pentru a reduce risipa banilor publici și pentru a găsi bani pentru majorările salariale ale profesorilor.
- Eliminarea pensiilor speciale
Pensiile speciale costă România 12 miliarde lei anual. În ciuda faptului că reforma pensiilor speciale se regăsește în PNRR, Guvernul pare că face tot posibilul pentru a evita eliminarea lor. Cea mai recentă discuție a fost că se elimină „anumite" pensii speciale.
Din contră, am văzut cum autoritățile extind beneficiarii de pensii speciale. Recent, Camera Deputaților a decis că și magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituțională vor beneficia de pensii speciale.
- Interdicția cumulului pensiei cu salariul
Guvernul a evitat să ia această măsură, în contextul în care însuși premierul Nicolae Ciucă primește atât salariu ca premier, cât și pensie specială ca militar. Ca alt exemplu de notorietate, și guvernatorul BNR Mugur Isărescu încasează simultan pensie și salariu.
- Tăierea primelor nejustificate
Cel mai elocvent exemplu este dat de primele impresionante primite de angajații Transelectrica, unde acționar majoritar este statul român, prin Secretariatul General al Guvernului. Unii șefi au încasat prime de 16.000 de lei. Însă până și șoferii au fost recompensați, nu știm pe ce criterii, cu prime de 10.000 de lei, adică două salarii medii de bucureștean. Într-adevăr, Transelectrica și-a mărit de cinci ori profitul față de anul precedent, însă această creștere nu a avut loc pe seama unei performanțe extraordinare a companiei, ci datorită scumpirii energiei electrice. Mai precis, banii au venit din buzunarele consumatorilor de energie electrică.
Totodată, numeroase companii de stat au acordat, de Crăciun, prime semnificative, în ciuda faptului că unele dintre ele nu aveau performanțe. Doar câteva exemple: CFR SA – 15 milioane lei, Poșta Română – 9,4 milioane lei, Societatea Națională a Sării – 6,4 milioane lei, Societatea de Transport București – circa 5 milioane lei. Niciuna dintre aceste companii nu ne-a explicat motivele pentru a acorda aceste prime, decât cu explicații seci că așa este stipulat în Contractul Colectiv de Muncă. Toți angajații au primit aceste prime, indiferent de performanța personală, indiferent de perfomanța companiei. Să ne amintim că unele dintre aceste companii de stat se regăsesc în situații financiare destul de precare, cu pierderi de sute de milioane de lei anual.
- Tăierea salariilor de mii de euro la comitete obscure
Statul român cheltuie peste 3-4.000 de euro lunar plătind membri de comitet la băncile de stat care nu au niciun fel de experiență directă în sistemul bancar. Este situația Comitetului Interministerial pentru Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA) din cadrul Eximbank, care are 15 membri, printre care se numără o serie de reprezentați ai Executivului – după președinte și vicepreședinți, lista de membri se deschide chiar cu Secretarul General al Guvernului. În ciuda faptului că sunt plătiți cu mii de euro din bani publici, statul român a refuzat să ne furnizeze numele acestor membri de comitet și să ne explice de ce sunt calificați pentru a ocupa posturi decizionale în cadrul unei bănci de importanță strategică, fără a avea experiență relevantă în acest domeniu.
- Reducerea armatelor de șoferi și a parcurilor auto ale ministerelor și instituțiilor
Statul român cheltuie milioane de euro pe achiziții de mii de mașini destinate mai multor instituții subordonate Ministerului de Interne. Justificarea este că „situaţia actuală a înzestrării cu mijloace tehnice a structurilor Ministerului Afacerilor Interne este grevată de o serie de neajunsuri generate de deficitele înregistrate la mai multe categorii de autovehicule. Având în vedere faptul că mijloacele de mobilitate terestră aflate în dotare sunt supuse permanent unei intense uzuri fizice şi morale, măsurile practicate privind realizarea înzestrării, au asigurat parţial necesarul de mijloace al unităţilor, deficitele înregistrate perpetuându-se de la un an la altul. Reamintim că MAI a refuzat, anterior, într-o documentare Economedia despre flota ministerelor, să ne dea detalii despre aceste neajunsuri și nu ne-a spus nici măcar câte mașini deține, deoarece informația este „clasificată". Documentarea arăta că ministerele au deja flote impresionante de autoturisme, care presupun costuri semnificative lunare și anuale cu întreținerea.
G4Media a scris, în toamna anului trecut, că Inspectoratul general al Poliției Române (IGPR) va cumpăra 600 de mașini BMW de la Automobile Bavaria SRL, firmă condusă de Michael Schmidt (foto dreapta), prietenul președintelui Klaus Iohannis. Contractul este în valoare de 98 de milioane de lei, iar Sindicatul Europol acuză ministerul că a organizat o licitație cu dedicație, deoarece doar modele BMW s-ar fi putut califica după criteriile stabilite în caietul de sarcini, a informat Europa Liberă. Conducerea Automobile Bavaria a transmis G4Media că întregul proces al licitației a fost public și că nu se poate vorbi de o o "dedicație". Potrivit portalului achizițiilor publice, o singură ofertă a fost depusă. Câștigătorul, Automobile Bavaria SRL, va primi pentru aceste mașini, în total, 98.006.046 de lei, preț fără TVA, iar durata contractului este de doi ani. Jumătate din achiziție este finanțată din bani europeni, prin Programul Operațional Infrastructura Mare (P.O.I.M.) axa 2.5, iar prețul per bucată ajunge la 163.343,41 lei (aproximativ 33.200 euro).
Ca ironie, un echipaj de poliție care a condus coloana de profesori protestatari la greva de joi a folosit unul dintre noile BMW-uri cumpărate de Poliția Română de la firma fondată de Michael Schmidt, prietenul președintelui Klaus Iohannis.
- Evitarea plății de despăgubiri uriașe pentru angajați ai unor companii de stat
Companiile de stat te pot îmbogăți instant, dacă ești dat afară. Este cazul unor foşti membri ai Consiliului de Supraveghere ai Transelectrica, pe care justiția i-a îndreptățit cu compensaţii de peste 150.000 de euro, după ce au fost revocați. Recent, alți doi foști angajați ai Transelectrica au dat în judecată compania și au cerut despăgubiri de 2,2 milioane de lei după ce au fost revocați.
- Reducerea armatei de funcționari
Numărul de angajați din instituţiile şi autorităţile publice a crescut cu 470 în martie, la 1,27 milioane de posturi, arată cele mai recente date al Ministerului Finanțelor. Până în decembrie 2022, media lunară a guvernului Ciucă la creșterea numărului de bugetari a fost de 1.529 pentru cele 13 luni pentru care avem date, peste guvernele Cîțu, Orban I și II, Grindeanu, Tudose și Dăncilă.
Economedia a scris cum Curtea de Conturi are aproape 70 de consilieri personali, care pot beneficia de pensie specială, iar lista consilierilor este ținută la secret. Sindicatul spune că sunt angajați prin „ușa din spate", adică fără examen. Totodată, consilierii personali ai președintelui Curții de Conturi iau salarii duble față de auditori, deși nu au pregătire și atribuții de control.
Inclusiv un consilier de stat la cancelaria premierului Nicolae Ciucă, Mădălina Turza, a afirmat că nu cuantumul salariilor la stat este problema, ci căpușarea sistemului public cu oameni care nu au ce să caute pe funcții publice de specialiști și pe care nu îi poți concedia, din cauza prevederilor legale.
- Concedierea bugetarilor angajați pe criterii politice și din nepotism
De exemplu, ministrul PSD al Agriculturii, Petre Daea, unul dintre cei mai populari membri ai Guvernului, îi are subordonați la instituții din coordonarea ministerului pe care îl conduce pe mai mulți membri ai familiei: fiica, ginerele, nora și soția. Cel mai recent, a intrat în acest „club" nora ministrului, Antonia Luchian (32 de ani), angajată în 2020 drept consilier la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Anterior, aceasta lucra la propria firmă de "cursuri de dans" și "dansatori evenimente". Antonia Luchian a încasat de la APIA, în 2021, circa 6.000 de lei lunar net. (Detalii, AICI)
Un alt exemplu este Mihai Neacșu, fratele baronului PSD Marian Neacșu, care este și secretar general al guvernului. El a fost desemnat membru al consiliului de administrație al Autorității Aeronautice Civile pentru patru ani, potrivit contractului de mandat postat pe site-ul instituției. (Detalii, AICI)
Ion Simu, director general interimar la CFR Infrastructură, a câștigat concursul pentru un mandat de 4 ani la conducerea companiei care administrează rețeaua feroviară din România, potrivit surselor Economedia. Ion Simu a venit (ca interimar) la conducerea CFR Infrastructură în mandatul lui Sorin Grindeanu și a fost protejat de Consiliul de Administrație (dominat de PSD), deși este urmărit penal de DNA în dosarul de corupție deschis de DNA Timișoara. (Detalii, AICI)
Un căpitan SRI trecută în rezervă pentru "necinste" în gestionarea informațiilor secrete, a devenit angajat la Autoritatea Electorală și Agenția Funcționarilor Publici, iar, în paralel, este "holistic coach". (Detalii, AICI)
Fotomodelul Roxana Ilie, administratorul unei firme prin care PSD-ul lui Marcel Ciolacu distribuie bani la presă, a primit un bonus: job bun la stat / Este angajată la ANRE, instituție condusă de un pesedist, celebră pentru sinecurile pe linie de partid. (Detalii, AICI)
Camelia Pricopie, fostă chimistă la o unitate SRI, actuală angajată la BNR, a fost numită ca vicepreședinte al Autorității de Audit din Curtea de Conturi. Este soția lui Remus Pricopie, propus de PSD premier în 2020. (Detalii, AICI)
- Reglarea salariilor uriașe din autorități și companii de stat
Salariile din autoritățile și companiile de stat pot ajunge la mii de euro lunar.
De exemplu, directoarea generală a Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Ioana Timofte, este nepoata fostului director SRI Radu Timofte, declara un salariu anual de peste 260.000 de lei, adică în jur de 22.000 de lei pe lună. Ea a fost recent reținută de procurorii DIICOT pentru 24 de ore, pentru delapidare, constituire de grup infracţional organizat și spălare de bani, au declarat surse judiciare pentru G4Media.ro. (Detalii, AICI)
Președintele ASF a primit, în 2022, trei salarii suplimentare de câte 12.500 de euro, din care unul pentru performanța activității în anul în care City Insurance a intrat în insolvență.
- Tăierea subvențiilor pentru partide, care ajung majoritar la presă
Un raport ExpertForum arată că partidele politice din România au cheltuit cel mai mult, în 2022, pentru presă și propagandă, aproape dublu față de anul precedent. Mai exact, a fost cheltuită suma de 101 milioane de lei, față de 63 de milioane de lei în 2021. PSD a cheltuit 54 de milioane de lei (58% din cheltuieli), PNL 39 milioane de lei (70% din cheltuieli), iar USR doar 5 milioane de lei (18% din cheltuieli).
Digi24, postul care a primit bani de la PNL, a titrat miercuri despre greva profesorilor „Cum fac liderii de sindicat jocul Rusiei". (Detalii
AICI)
- Eliminarea excepțiilor fiscale
Majoritatea instituțiilor financiare internaționale recomandă României să reducă excepțiile fiscale și scutirile de impozit, pentru a ajunge la o taxare mai corectă și mai echitabilă. În schimb, Guvernul a făcut exact pe jos și a extins scutirea de impozit aplicată inițial IT-iștilor și către agricultură și construcții.
Economedia a subliniat în repetate rânduri că risipa de bani publici este o problemă sistemică în România, iar Guvernul are datoria să ia câteva măsuri punctuale:
Să elimine funcțiile politice din companiile de stat, să realizeze reforma privind guvernanța corporativă, așa cum și-a asumat prin PNRR.
Să condiționeze acordarea de prime de performanța companiei, de performanța angajaților – de ce merită toată lumea prime, dacă nu performează?
Să transparentizeze funcțiile, salariile și responsabilitățile. Vedem zilnic, ca jurnaliști, cum GDPR este utilizat abuziv de către stat ca să ascundă informații de interes public.
Economedia va urmări programatic această temă a modului în care sunt cheltuiți banii publici în companii de stat.
