Brâncuși

Tot comuniștii  or fi la putere în  România?

Citește și  dă mai departe!

Această poveste s-a aflat de la un doctor, care acum este mort (a murit in 1999) si care a locuit lângă Tg.Jiu. 

Parintii sai au fost directori la școlile din Tg Jiu: cea de băieți si cea de fete.

Tatăl sau, Matei Stoicoiu, a cumpărat o casa chiar în Tg. Jiu ca să fie aproape de școală. Într-o vară, când se plimba prin parcul de la Tg. Jiu l-a întâlnit pe Brâncuși în parc. Ei se cunoșteau, deoarece fuseseră colegi în clasele primare.

L-a întrebat de ce a venit, iar el a spus ca a venit ca să cerceteze locul în parc, unde să amplaseze niște monumente, care au fost comandate în memoria eroilor din primul război mondial. Apoi Matei i-a spus că o să-i facă cunoștință cu fiul sau, doctorul de care v-am spus, Traian Stoicoiu. Astfel că atunci când Traian l-a cunoscut pe Brâncuși, a rămas impresionat.

Traian era supărat când îmi povestea că comuniștii au schimbat adevăratele nume ale operelor lui Brâncuși și anume:

- Nu se chema “Coloana infinitului”, ci “Coloana sacrificiului infinit” dat de eroii noștri. Pe de alta parte, dacă numărați modulele din care este alcătuită coloana, veți obține un număr care reprezintă anul când a fost primul război mondial și se termină cu o jumătate din modul, adică reprezintă jumătatea anului respectiv.

- Al doilea monument, așa cum l-a conceput Brâncuși, este o masă înconjurată de 12 scaune. Deci nu “Masa tăcerii”, ci “Masa apostolilor neamului”, iar în mijloc s-ar afla Iisus Christos.

- Al treilea monument arată ca o poarta, dar nici pe departe nu este poarta. Deci, nu se numește “Poarta sărutului”, deoarece nu are legătură cu memoria eroilor, ci monumentul “Întregirii neamului”, deoarece fiecare stâlp este alcătuit din 4 stâlpi uniți sus cu o grindă. Deci acestea reprezintă 8 regiuni care trebuiau să se alipească patriei mame, România.

Trebuie să știe lumea ca Brâncuși a fost un sculptor simbolist. Comuniștilor nu le-au plăcut numele date de Brâncuși, operelor lui.

De atunci a rămas așa, iar romanii parcă sunt drogați, nu vor să schimbe nimic.

Doctorul înainte de a muri, a spus să transmit în țară aceste lucruri pe care el le știa perfect.

Acordurile din 1990 de la Jeleznovodsk (Crimeea) și Geneva dintre cancelarul german Helmut Kohl și liderul sovietic Mihail Gorbaciov, în urma cărora i se permitea Ungariei alipirea Transilvaniei

https://wp.me/pLHR0-KW1

Liderul sovietic Mihail Gorbaciov (stânga) și cancelarul german Helmut Kohl 

La 16 iulie 1990,cancelarul Republicii Federale Germania, Helmuth Kohl şi Mihail Gorbaciov, preşedintele U.R.S.S., s-au întâlnit în Jeleznovodsk, o localitate balneară din peninsula Crimeea, Atunci s-a acceptat de către U.R.S.S. unificarea RFG şi RDG, în conformitate cu prevederile Actului Final al CSCE de la Helsinki (1975), şi integrarea noului stat german în NATO.

Acordul încheiat între cei doi lideri a bulversat opinia publică internaţională, cancelariile diplomatice şi ierarhia politico-militară de la Moscova.

Întâlnirea dintre cei doi politicieni a fost reeditată în acelaşi an la Geneva, în luna septembrie, când s-au stabilit sferele de influenţă din Europa de Est şi Balcani, sovieticii împreună cu germanii căzând de acord asupra următoarelor chestiuni legate de delimitarea sferelor de influență în Europa de est și Balcani. după cum urmează:

„1) URSS să nu se opună divizării Cehoslovaciei;

2) Republica Cehă va deveni parte a sferei de influenţă economică a Germaniei, cu scopul posibil de încorporare politică a regiunii în următorii 12-15 ani în Germania;

3) Germania va compensa Rusia pentru daunele economice suferite prin pierderea influenţei în Europa de Est;

4) Ungariei i se va permite urmărirea scopului de a-şi recâştiga teritoriile pierdute după Primul Război Mondial prin Tratatul de la Trianon (1920);

5) Germania va spori ajutorul economic acordat Ungariei pentru a asigura acolo un standard al vieţii mai ridicat decât cel din Slovacia, făcând astfel mai atractivă ideea unificării Slovaciei cu Ungaria;

6) URSS să nu ridice obiecţii la divizarea Iugoslaviei şi să fie de acord cu intrarea Croaţiei şi Sloveniei în sfera de interese economice a Germaniei, precum şi să susţină unirea Ucrainei Transcarpatice cu Ungaria, dacă naţionaliştii Ucrainei ar desfăşura «activităţi distructive»;

7) În afară de compensaţia economică pentru pierderile suferite, Germania se angajează să «nu fie activă» în chestiuni privind Ucraina şi statele baltice şi să nu le considere parte a sferei de influenţă economică a Germaniei”.

Un prim efect a fost războiul din Iugoslavia şi, ulterior, dezmembrarea acesteia.

După fărâmiţarea Iugoslaviei, a venit rândul Cehoslovaciei să fie ruptă în două.

Demn de remarcat este faptul că după căderea „Cortinei de Fier”, doar Germania s-a unificat, deşi se creaseră premisele aparent optime şi pentru reunificarea României cu Basarabia – zisă Republica Moldova.

Transilvania intra, conform pactului secret dintre cei doi conducători, în sfera de influenţă a Germaniei, redevenită principala putere din Europa, fiind destinată Ungariei.

Astfel, nemţii au dorit să-i răsplătească pe unguri, care nu încetaseră nici un moment să revendice Ardealul.

Pentru materializarea planurilor germane, cancelarul Helmuth Kohl s-a deplasat în Ungaria, în perioada 23-25 august 1989 şi a încheiat Acordul Bonn-Budapesta privitor la angajamentele de sprijin al Ungariei pentru reunificarea Germaniei şi al guvernului de la Bonn pentru unificarea Ungariei cu Transilvania. Anterior, cele două țări purtaseră discuţii  intense, încheiate în jurul lui 19 august 1989.

Prin acordul încheiat, Ungaria se angaja să deschidă graniţa cu Austria, permiţând est-germanilor, care intrau cu zecile de mii ca turişti în Ungaria, să treacă în vest.

În schimb, Germania s-a angajat să sprijine Ungaria în eforturile ei de a recupera Transilvania.

Încurajarea germană şi siguranţa guvernului maghiar legată de interesul Uniunii Sovietice pentru destabilizarea României, a determinat Budapesta să se implice din plin în acţiunile din România, din decembrie 1989, alături de serviciile secrete ale altor state.

De altfel, Uniunea Sovietică demarase cu decenii în urmă, din 1969, pregătirile în vederea schimbării regimului ceauşist de la Bucureşti, aşteptând doar condiţii prielnice şi motivaţii solide.

Printr-un document al serviciului vest-german de informaţii, B.N.D., emis în anul 1973, guvernul de la Bonn era informat că ministrul sovietic al Apărării, mareşalul Andrei Greciko a afirmat într-o convorbire cu Erich Honeker că „într-o perspectivă mai lungă, lucrurile nu mai pot continua astfel cu România”.

Serviciile sovietice de securitate şi informaţii creaseră o unitate specială care sprijinea din umbră organizaţiile revizioniste maghiare din emigraţie, care revendicau Transilvania cu glas tare. De asemenea, sovieticii au catalizat revendicările bulgarilor faţă de Dobrogea.

În iunie 1971, cu ocazia vizitei în China, Nicolae Ceauşescu a fost informat de preşedintele Mao şi de premierul Ciu En Lai că Moscova acţionează împotriva României mai ales prin agentura compusă din personalităţile politice, informative şi militare care făcuseră studiile în U.R.S.S. şi slujeau în continuare internaţionalismul comunist, în general şi Uniunea Sovietică, în special.

În cursul revoltei populare şi al loviturii de stat din România (decembrie 1989), Ungaria a fost implicată direct în destabilizarea României, iar acţiunile diversioniste s-au desfăşurat în formele cele mai violente în Transilvania, mai ales de-a lungul unui aliniament de frontieră a provinciei istorice (Timişoara, Arad, Cugir, Sibiu, Braşov, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc şi altele).

Reamintim că, în 1989, anul prăbuşirii blocului comunist european, primii aşa-zişi „oameni de afaceri germani”, de fapt foşti agenţi STASI (Securitatea est-germană), sosiţi în România imediat după evenimentele din decembrie 1989, deţineau hărţi în care Uniunea Europeană era trasată până la Arcul Carpatic, doar Transilvania fiind luată în calcul, în timp ce Muntenia şi Moldova rămâneau pe dinafară.

Din perspectiva compromisurilor puse la cale în 1990 la Jeleznovodsk, în Crimeea și la Geneva, ar putea fi înţelese şi interpretate evoluţiile din arena relaţiilor internaţionale de la sfârşitul secolului XX şi nu numai, precum şi această…eternă, dar şi discretă, alianţă ruso-germană.  

 Surse:

• Prof. univ. dr. Corvin Lupu (Preluare din articolul Preliminarii la avenimentele de la Târgu-Mureș, 1990, în „Vitralii-lumini şi umbre”– Revista veteranilor din serviciile române de informații,Anul IV, nr. 10/2012, pp. 23-30).
• Cristian Troncotă, Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informaţii şi Securitate ale regimului comunist din România, Editura Elion, Bucureşti,2003.

• adevărul.ro/pbfs6r
• https://www.justitiarul.ro/uneltirile-germaniei-din-1989-si-1990-pentru-dezmembrarea-romaniei

Iubesc natura, iubesc oameni

Natura dezlănțuită! Ploaie de vară, curățarea  aerului, mult zgomot, tunete puternice, viață  de provincial, liniștea camerei de la stradă  a fost bulversată. Stropii ploii lovesc puternic în geam. Mă  întrerup din crochiul meu și ies afară. Filmez pentru cititorii mei.

Am zăbovit azi la tăiatul și  legatul viei.  Citisem ca pe seară va veni ploaia. Dumnezeu are grijă  de noi. Strugurii s-au format pe vițe. Ciorchini stau grămadă. Asteaptau darul naturii, ploaia.

Tărâmurile Elveției și  natura platoului Capitalei acesteia m-au obișnuit  cu schimbările dese de vreme. 

Mi-s dragi fenomenele naturii, cele normale, ploile, zăpezile,  vânturile,  căldura soarelui și câte mai sunt!

Viața  noastră  de zi cu zi.

Ploaia a trecut. O liniște deplină, ca într-o biserică de unde enoriașii au fugit cu larma și șușotelille lor, preotul s-a retras la casa lui.  Zornăitul cadelniței a disparut. Un singur gângurit de gugusștiuc se mai aude undeva în desiușurile luncii Ialomiței. 

Ploaie de vară. Ploaie de vară. 

Dau o fugă pe la bucătăria de vară.  O jimblă este la cuptor. Un miros puternic de pâine coaptă îmi ațâță papilele gustative. Încă  mai aștept să  rup un colț din ea. Tot în așteptare este și patiserul-bucatar, soția.  Vom întinde niște icre pe un coltuc, o ceapă, două ce vor fi scoase din răzor, un pahar de vin de buturugă, că doar am muncit și  anul trecut la vie.

Încă  o zi a trecut. Mulțumim  Doamne!

Am părăsit  lumea orașului pentru liniștea relativă  a satului.

Nopțiile patriarhului, Tatiana Niculescu

Tatiana Niculescu, un scriitor de excepție.  Imaginile pe care le-a zugrăvit în  romanele sale mă uimesc prin finețea analizelor perioadelor istorice din vechime sau din cea recentă.   

În Nopțile Patriarhului am identificat personajele. O mostră este pagina de mai sus despre actualul patriarh, trimis la studii în Elveția. Practicile serviciilor de informații nu se schimbă cu ușurință. Trecutul nu le dezminte. Nimic nu e nou sub soare!

Întâmplarea a făcut să îmi  întrepătrund drumurile vieții cu mulți ierarhi, să primesc binecuvântarea lor, chiar de la Teoctist, eroul din Nopțile Patriarhului, în unele situații sa fiu ajutat, în altele să-i ajut, să  citesc și să  ascult multe povești din istoria bisericii noastre, piatră  de temelie a neamului nostru.

Nopțile  Patriarhului ca și multele romane ale Tatianei Niculescu sunt bine venite pe noptiera dumneavoastră în serile și nopțile lungi de vară.  Spor la citit!

10 țări inexpunabile

Lecție pentru ofițerii de intelligence: Cum să ajungi la pensie milionar în euro. O glumă!

Doi ofițeri SRI o dovedesc din plin prin vânzarea în mod legal de informații confidențiale.

Articol publicat în G4media.ro

Rețetă pentru a ajunge miliardar în România. O glumă!

Cum a ajuns însă Ioan Nicuale miliardar?

Articol din Business MAGAZIN

Potrivit informaţiilor anterioare ale Business MAGAZIN, el şi-ar fi început afacerile imediat dupa 1990 in domeniul agricol, infiintand o firma care se ocupa cu comertul de produse petroliere si chimice si prin care s-a impus in comertul exterior.

Din 1997 afacerile sale incep sa se diversifice, prin achizitia rafinariei Astra, a doua combinate chimice si a catorva fabrici de productie din industria alimentara, dar si prin preluarea pachetului de control la Asirom. In 2000, Ioan Niculae a devenit primul patron al fostei Societati Nationale Tutunul Romanesc (SNTR), dupa ce a castigat licitatia de privatizare a firmei de stat. In paralel, omul de afaceri a cumparat si a concesionat terenuri, devenind unul dintre cei mai mari agricultori din Romania, cu o suprafata cultivata in 2009 de 50.000 de hectare. Cele mai mari afaceri ale lui Niculae nu sunt numai in agricultura, ci si in combinate chimice - Interagro controleaza acum sase combinate chimice: Amonil Slobozia, Viromet Victoria, Nitroporos Fagaras, Sofert Amurco Bacau, Azochim Savinesti si Donawchem Turnu Magurele, care asigura 50% din cifra de afaceri a grupului.Din 2009, Ioan Niculae a inaugurat la Zimnicea prima fabrica de bioetanol din Romania, cu o investitie de 100 de milioane de euro. Fabrica reprezenta o noua etapa in afacerile lui Niculae: nu era vorba doar de integrarea pe orizontala a afacerilor (materia prima, porumbul, este produsa si de terenurile Interagro), ci si de dezvoltarea lor, omul de afaceri avand planuri pentru dezvoltarea unei retele de retail de carburanti cu procent mare de bioetanol.

Unul dintre cei mai bogaţi oameni din România, Ioan Niculae, patronul holdingului Interagro şi al echipei de fotbal Astra Giurgiu a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare. Decizia a fost dată de Curtea de Apel Bucureşti, Niculae fiind acuzat de corupţie în dosarul Interagro. Tribunalul Bucureşti îl condamnase pe omul de afaceri în vârstă de 66 ani la 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru instigare la evaziune fiscală, instigare la spălarea banilor şi cumpărare de influenţă. Ioan Niculae a mai stat 6 luni în închisoare, din aprilie 2015 până în octombrie 2015, într-un dosar cunoscut drept "Mită pentru PSD." El fusese condamnat la 2 ani şi jumătate. El este unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din România, cunoscut drept „miliardarul de la Zimnicea”. De mai mult timp însă este caracterizat şi ca fiind un om de afaceri controversat, pe fondul mai multor dispute in care a fost implicat de cand a intrat in afaceri (in special legate de companiile privatizate, cum ar fi SNTR sau Rafinaria Astra).

Grup infracțional. Îl cunoașteți pe acest mafiot? Miliardar de carton. De-a lungul timpului a fost consiliat și susținut de colonei și generali din fosta Securitate. Erau plătiți regește de infractor.

Articol din Ziare.com:

Cum s-a „ars” Ioan Niculae după ce a bătut palma cu Statul. Patronul Interagro, audiat în Dosarul Romgaz

Ioan Niculae – patronul Interagro și co-inculpat cu Adriean Videanu în dosarul gazelor date „de pomană" de Romgaz în mandatul acestuia din urmă – susține că și-a plătit cu vârf și îndesat datoriile către stat, iar în final a primit o cantitate de gaze naturale cu 70% mai mică decât cea prevăzută în contract. Asta în condițiile în care – spune Niculae – rețeaua de gaze naturale stătea să „bubuie" în 2009, pentru că nu exista consum.

Ioan Niculae a fost audiat în calitate de inculpat în Dosarul Romgaz-Interagro, în care DIICOT îl acuză pe el și pe fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, de constituire de grup infracțional organizat și delapidare.

Prezent la Înalta Curte la scurt timp după ce a ieșit din pușcărie, mai exact după ce a executat 11 luni din pedeapsa de 5 ani la care a fost condamnat într-un alt dosar, Ioan Niculae a vorbit despre condițiile în care Interagro a beneficiat de reduceri substanțiale la gaze naturale în 2009, pe vremea când ministru era Videanu. Acesta din urmă a fost audiat pe data de 3 iunie, iar acum a venit rândul lui Ioan Niculae.

„S-a pus problema opririi activității pentru că nu mai era spațiu de depozitare pentru îngrășămintele chimice care nu au putut fi comercializate, nici pe piața internă și nici pe piața externă. În luna aprilie (2009) am fost convocați la Ministerul Economiei, toți marii consumatori de gaze naturale, pentru că exista o stare de pericol iminent, deoarece nu se mai consumau gaze naturale. Rețeaua naționale de gaze s-a confruntat cu cel mai mic consum de gaze doin istorie. Starea de pericol era mai accentuată în zona Olteniei, Târgu Jiu, în general în zonele în care se extrăgeau gaze naturale. Și atunci a apărut pentru prima dată ideea ca marii consumatori de gaze naturale să consumăm doar gaze din producție internă, ca să se prevină această stare de pericol, ca să nu fie oprite sondele de extracție. Într-o conductă în care tot bagi și nu consumi există pericolul de explozie. Dacă scoți din sondă, trebuie să bagi în conductă, dar dacă nu scoți din conductă, presiunea crește și există riscul de explozie", a declarat Ioan Niculae.

Patronul Interagro a explicat că principalul aport de gaze era din producția internă, 80 la sută, iar singura industrie care mergea în perioada de vară la fel ca în perioada de iarnă era industria chimică.

„Ne-au întrebat de ce oprim fabricile, am spus că suntem cu 2 fabrici oprite că ne-am blocat cu depozitarea. S-a luat decizia la vreo 2 săptămâni prin OUG să putem folosi gaze din intern. Este vorba de OUG 54/2009. Prevedea posibilitatea achiziționării de gaze din producție internă de către consumatorii intreruptibili. Ulterior, situația pe piața externă a început să se amelioreze. Noi începusem vindem din stoc îngrășăminte chimice către India, China și America și să ne plătim datoriile la Romgaz. Noi nu îndeplinea condițiile pentru discount, pentru că era un ordin din 2009 care condiționa acordarea reducerilor de inexistența datoriilor către Romgaz. Atunci am vorbit cu Romgaz pentru eșalonarea datoriilor. Interagro nu a beneficiat de discounturi în ianuarie-august 2009, pentru că avea datorii către Romgaz. Negocierile au fost pornite din inițiativa celor două părți: Romgaz avea interesul să își recupereze datoriile, iar Interagro să beneficieze de reduceri comerciale. La baza acestor negocieri nu a stat vreun act al guvernului, ci a reprezentat inițiativa celor două părți implicate. La momentul respectiv, în contextul crizei economice, nu cred că existau societăți comarciale care să nu aibă datorii la stat" a spus Ioan Niculae.

Patronul Interagro a relatat că a plătit cu vârf și îndesat datoriile pentru a putea beneficia de reduceri. În final, susține Ioan Niculae, Romgaz a livrat către Interagro o cantitate de gaze cu 70% mai mică decât se obligase prin contract.

„În cazul nostru erau două facturi din 2008 și două din 2009. Datoria era de vreo 210 milioane de lei, la care s-au adăugat dobânzi și suma s-a ridicat la 251 milioane de lei. În 14.07.2009 Interagro a încheiat cu Romgaz convenție de reeșalonare a datoriei plus dobânzi, penalități și majorări. În rechizitoriu se face o gravă eroare când se spune că Interagro a fost iertată de plata penalităților din moment ce acestea au fost cuprinse în convenția de reeșalonare", a spus Ioan Niculae.

Președintele completului de judecată a insistat să afle dacă Ioan Niculae și-a plătit, într-adevăr, datoriile la stat. Iată cum a decurs dialogul din sala de judecată.

Judecător: Au fost cuprinse, dar au fost plătite?

Ioan Niculae: Suma de 251 de milioane de lei era împărțită în 44 de rate lunare, dar la fiecare rată lunară se mai aplica o majorare formată din dobânda comercială a BNR, majorată cu 4 procente. După plata a celor 44 de rate urma ca Interagro să plătească penalitățile de întârziere.

Judecător: S-au plătit aceste sume?

Ioan Niculae: Concomitent cu această convenție de reeșalonare s-a încheiat și un contract de livrare gaze, urmare a unui plan de afaceri și a Cash Flow-ului depus de Interagro. Cred că a fost unicul contract la nivel european prin care furnizorul de gaze a impus o marja de +/-50% din cantitatea contractată. Adică putea prin contract de a ne livreze o cantitate cu 50 % mai mare sau mai mică decât cea contractată. În baza acestui contract Romgaz a livrat Interagro cantitate cu 70% mai mică decât cea contractată, destulă doar pentru funcționarea a 2 combinate. Apoi a sistat definitiv livrarea către Interagro ca urmare a deschiderii acestui dosar. Referitor la convenția de reeșalonare menționez că până în septembrie 2013 Interagro a achitat integral suma de bază - 251 milioane lei și dobânzile la dobânzi (60 milioane lei) așa că în 2013 am ajuns la peste 300 milioane de lei.

Adrian Videanu, fost ministru al Economiei, a susținut vineri, 3 iunie, că a aprobat în 2009 vânzarea de gaze ieftine de la Romgaz către compania Interagro deținută de Ioan Niculae, deoarece avea în plan contracararea efectelor crizei economice pe de-o parte, precum și a crizei gazelor naturale, pe de altă parte. „Fiecare metru cub de gaz vândut de Romgaz a fost vândut pe profit, indiferent dacă era sau nu cu reducere", a susținut Adrian Videanu.

Pe scurt, Videanu susține că, din contră, Romgaz a făcut profit vânzând gaze ieftine către firmele lui Ioan Niculae. El a explicat că în contextul crizei economice din 2008-2009, consumul de gaze a scăzut, urmare a problemelor cu care se confruntau consumatorii industriali. Urmare a crizei financiare a fost criza gazelor naturale, deoarece producția depășea consumul, iar rețeaua risca să se blocheze.

Conform DIICOT, membrii grupului au aplicat o strategie pe termen lung pentru a obţine o cantitate de gaze naturale de la Romgaz, fără ca acestea în fapt să fie plătite, sub disimularea că pentru gazele livrate au fost acordate discounturi.

„S-a reţinut că scopul asumat al grupării infracţionale iniţiate, constituite şi coordonate de către Ioan Niculae, reprezentant al persoanei juridice inculpate SC Interagro SA, a fost obţinerea ilegală a unor mari cantităţi de gaze naturale, cu precădere din producţia internă la preţuri cu mult mai mici decât cele practicate de SNGN Romgaz SA cu ceilalţi parteneri de afaceri, delapidând Romgaz SA prin însuşirea pentru SC Interagro SA a unei cantităţi de gaze echivalente a valorilor totale a discounturilor acordate", mai spun procurorii.

DIICOT mai arată că grupul constituit şi condus de Ioan Niculae, ca reprezentant al SC Interagro SA, ar fi avut ca scop obţinerea de gaze naturale aproape în mod exclusiv din producţia internă, care se comercializează la preţuri de aproximativ patru ori mai mici decât gazele naturale din import (în perioada analizată preţul fiind de aproximativ 120 dolari pe 1.000 mc de gaze din producţia internă şi aproximativ 500 dolari pe 1.000 mc gaze naturale din import), eludând reglementările legale care obligau la comercializarea gazelor naturale în amestec (gaze naturale din producţia internă şi gaze naturale din import, la un preţ mediu).

Anchetatorii explică faptul că Ioan Niculae ar fi efectuat demersuri la nivelul conducerii Ministerului Economiei, acţionar majoritar la Romgaz SA, pentru a obţine ordine şi memorandumuri în încercarea de a se crea o aparenţă de legalitate.

„Prin emiterea ordinelor de ministru şi prin elaborarea de memorandumuri s-a încercat crearea unei aparenţe de legalitate a faptului că reducerile comerciale se acordă în mod egal şi nediscriminatoriu tuturor marilor consumatori de gaze naturale din România. În realitate aceste prevederi din ordine, memorandumuri, au fost emise pentru a susţine realizarea scopului pentru care grupul infracţional organizat a fost constituit. Dovada faptului că aceste facilităţi au fost acordate exclusiv pentru susţinerea interesului SC Interagro SA, facilităţi care s-au întemeiat pe influenţele inculpatului Ioan Niculae în rândul funcţionarilor guvernamentali, rezultă şi din împrejurarea că ceilalţi doi consumatori industriali similari, respectiv Azomureş SA Târgu Mureş şi Electrocentrale-ELCEN-Bucureşti SA, nu au beneficiat, necondiţionat, de reduceri de preţ în aceeaşi perioadă, deşi datoriile restante ale acestora erau cu mult mai reduse decât ale SC Interagro SA", mai arată DIICOT.

Anchetatorii subliniază faptul că în domeniul gazelor naturale, în perioada în care Adrian Videanu a fost ministru al Economiei (decembrie 2008 - octombrie 2010), a fost iniţiată şi aprobată în Guvern OUG 54/2009, aprobată ulterior prin Legea nr. 332/2009, prin care s-a dispus ca livrarea gazelor naturale către consumatorii întreruptibili să se facă exclusiv din gazele naturale provenite din producţie internă, al căror cost era cuprins între 1/4 şi 1/3 din preţul gazelor naturale din import.

„Prin actele emise (ordine, memorandumuri), sub aparenţa legalităţii şi opozabilităţii erga omnes, s-au creat modalităţi de realizare a scopului infracţional, acordându-se reduceri comerciale, precum şi posibilitatea/dreptul de achiziţionare de gaze naturale doar din producţia internă la care a avut acces SC Interagro SA, aproape în mod necondiţionat, fără îndeplinirea cumulativă şi efectivă a condiţiilor prevăzute în acestea", mai precizează DIICOT. Potrivit anchetatorilor, prejudiciul adus Romgaz se ridică la suma de 282.630.330 lei.

Citeste si:

Adrian Videanu, fost ministru al Economiei, a susținut vineri, 3 iunie, că a aprobat în 2009 vânzarea de gaze ieftine de la Romgaz către compania Interagro deținută de Ioan Niculae, deoarece...

Deputatul PNL Gheorghe Pecingină a anunțat miercuri, 8 iunie, că subiectul privind intoducerea unei taxe de solidaritate a fost închis în coaliție. "Nu va exista taxă de solidaritate...

Zăpăciții din fruntea statului cred că poporul e fericit cu inflația.

Afirmație  general valabilă.  Este dedicata, în special, mafiotului dr. OPRESCU.

Câți m.c. de lemne de foc puteți cumpăra cu 800 RON în 2022? Dar în urmă cu cinci ani?

Pensiile militarilor nu a fost actualizate din 2017. Îl doare în poponeață pe ÎÎÎ...., prim-ministru și general de armată. Profesorului de fizică din fruntea statului i se umple teșchereaua cu chiriile, majorate an de an, de la casele cumpărate cu meditații neimpozitate. 

Fir-ați ai naibii de ipocriți!

Imagini concludente pentru ipocriții nostri:

Iarna 2016-2017

În sudul ţării, de unde am preluat date, era 400-450 de lei metrul cub dus acasă în mediul rural, spunea directorul Romsilva.

Pentru iarna 2022- 2023 prețul unui m.c. de lemn de foc  este dublu 800 - 1000 lei ( o sacoșă  de lemne!)

V- ați împrumutat zeci de miliarde de euro să  susțineți  industria de armament americană și a vesticilor!

Ați pus căpăstru poporului român!

Pretinii americani vor strânge  și ei rău din cur la cheresteaua pentru construcția caselor:

Flori