Natura dezlănțuită! Ploaie de vară, curățarea aerului, mult zgomot, tunete puternice, viață de provincial, liniștea camerei de la stradă a fost bulversată. Stropii ploii lovesc puternic în geam. Mă întrerup din crochiul meu și ies afară. Filmez pentru cititorii mei.
Am zăbovit azi la tăiatul și legatul viei. Citisem ca pe seară va veni ploaia. Dumnezeu are grijă de noi. Strugurii s-au format pe vițe. Ciorchini stau grămadă. Asteaptau darul naturii, ploaia.
Tărâmurile Elveției și natura platoului Capitalei acesteia m-au obișnuit cu schimbările dese de vreme.
Mi-s dragi fenomenele naturii, cele normale, ploile, zăpezile, vânturile, căldura soarelui și câte mai sunt!
Viața noastră de zi cu zi.
Ploaia a trecut. O liniște deplină, ca într-o biserică de unde enoriașii au fugit cu larma și șușotelille lor, preotul s-a retras la casa lui. Zornăitul cadelniței a disparut. Un singur gângurit de gugusștiuc se mai aude undeva în desiușurile luncii Ialomiței.
Ploaie de vară. Ploaie de vară.
Dau o fugă pe la bucătăria de vară. O jimblă este la cuptor. Un miros puternic de pâine coaptă îmi ațâță papilele gustative. Încă mai aștept să rup un colț din ea. Tot în așteptare este și patiserul-bucatar, soția. Vom întinde niște icre pe un coltuc, o ceapă, două ce vor fi scoase din răzor, un pahar de vin de buturugă, că doar am muncit și anul trecut la vie.
Încă o zi a trecut. Mulțumim Doamne!
Am părăsit lumea orașului pentru liniștea relativă a satului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu