miercuri, 8 iunie 2022

Grup infracțional. Îl cunoașteți pe acest mafiot? Miliardar de carton. De-a lungul timpului a fost consiliat și susținut de colonei și generali din fosta Securitate. Erau plătiți regește de infractor.


Articol din Ziare.com:

Cum s-a „ars” Ioan Niculae după ce a bătut palma cu Statul. Patronul Interagro, audiat în Dosarul Romgaz

Ioan Niculae – patronul Interagro și co-inculpat cu Adriean Videanu în dosarul gazelor date „de pomană" de Romgaz în mandatul acestuia din urmă – susține că și-a plătit cu vârf și îndesat datoriile către stat, iar în final a primit o cantitate de gaze naturale cu 70% mai mică decât cea prevăzută în contract. Asta în condițiile în care – spune Niculae – rețeaua de gaze naturale stătea să „bubuie" în 2009, pentru că nu exista consum.

Ioan Niculae a fost audiat în calitate de inculpat în Dosarul Romgaz-Interagro, în care DIICOT îl acuză pe el și pe fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, de constituire de grup infracțional organizat și delapidare.

Prezent la Înalta Curte la scurt timp după ce a ieșit din pușcărie, mai exact după ce a executat 11 luni din pedeapsa de 5 ani la care a fost condamnat într-un alt dosar, Ioan Niculae a vorbit despre condițiile în care Interagro a beneficiat de reduceri substanțiale la gaze naturale în 2009, pe vremea când ministru era Videanu. Acesta din urmă a fost audiat pe data de 3 iunie, iar acum a venit rândul lui Ioan Niculae.

„S-a pus problema opririi activității pentru că nu mai era spațiu de depozitare pentru îngrășămintele chimice care nu au putut fi comercializate, nici pe piața internă și nici pe piața externă. În luna aprilie (2009) am fost convocați la Ministerul Economiei, toți marii consumatori de gaze naturale, pentru că exista o stare de pericol iminent, deoarece nu se mai consumau gaze naturale. Rețeaua naționale de gaze s-a confruntat cu cel mai mic consum de gaze doin istorie. Starea de pericol era mai accentuată în zona Olteniei, Târgu Jiu, în general în zonele în care se extrăgeau gaze naturale. Și atunci a apărut pentru prima dată ideea ca marii consumatori de gaze naturale să consumăm doar gaze din producție internă, ca să se prevină această stare de pericol, ca să nu fie oprite sondele de extracție. Într-o conductă în care tot bagi și nu consumi există pericolul de explozie. Dacă scoți din sondă, trebuie să bagi în conductă, dar dacă nu scoți din conductă, presiunea crește și există riscul de explozie", a declarat Ioan Niculae.

Patronul Interagro a explicat că principalul aport de gaze era din producția internă, 80 la sută, iar singura industrie care mergea în perioada de vară la fel ca în perioada de iarnă era industria chimică.

„Ne-au întrebat de ce oprim fabricile, am spus că suntem cu 2 fabrici oprite că ne-am blocat cu depozitarea. S-a luat decizia la vreo 2 săptămâni prin OUG să putem folosi gaze din intern. Este vorba de OUG 54/2009. Prevedea posibilitatea achiziționării de gaze din producție internă de către consumatorii intreruptibili. Ulterior, situația pe piața externă a început să se amelioreze. Noi începusem vindem din stoc îngrășăminte chimice către India, China și America și să ne plătim datoriile la Romgaz. Noi nu îndeplinea condițiile pentru discount, pentru că era un ordin din 2009 care condiționa acordarea reducerilor de inexistența datoriilor către Romgaz. Atunci am vorbit cu Romgaz pentru eșalonarea datoriilor. Interagro nu a beneficiat de discounturi în ianuarie-august 2009, pentru că avea datorii către Romgaz. Negocierile au fost pornite din inițiativa celor două părți: Romgaz avea interesul să își recupereze datoriile, iar Interagro să beneficieze de reduceri comerciale. La baza acestor negocieri nu a stat vreun act al guvernului, ci a reprezentat inițiativa celor două părți implicate. La momentul respectiv, în contextul crizei economice, nu cred că existau societăți comarciale care să nu aibă datorii la stat" a spus Ioan Niculae.

Patronul Interagro a relatat că a plătit cu vârf și îndesat datoriile pentru a putea beneficia de reduceri. În final, susține Ioan Niculae, Romgaz a livrat către Interagro o cantitate de gaze cu 70% mai mică decât se obligase prin contract.

„În cazul nostru erau două facturi din 2008 și două din 2009. Datoria era de vreo 210 milioane de lei, la care s-au adăugat dobânzi și suma s-a ridicat la 251 milioane de lei. În 14.07.2009 Interagro a încheiat cu Romgaz convenție de reeșalonare a datoriei plus dobânzi, penalități și majorări. În rechizitoriu se face o gravă eroare când se spune că Interagro a fost iertată de plata penalităților din moment ce acestea au fost cuprinse în convenția de reeșalonare", a spus Ioan Niculae.

Președintele completului de judecată a insistat să afle dacă Ioan Niculae și-a plătit, într-adevăr, datoriile la stat. Iată cum a decurs dialogul din sala de judecată.

Judecător: Au fost cuprinse, dar au fost plătite?

Ioan Niculae: Suma de 251 de milioane de lei era împărțită în 44 de rate lunare, dar la fiecare rată lunară se mai aplica o majorare formată din dobânda comercială a BNR, majorată cu 4 procente. După plata a celor 44 de rate urma ca Interagro să plătească penalitățile de întârziere.

Judecător: S-au plătit aceste sume?

Ioan Niculae: Concomitent cu această convenție de reeșalonare s-a încheiat și un contract de livrare gaze, urmare a unui plan de afaceri și a Cash Flow-ului depus de Interagro. Cred că a fost unicul contract la nivel european prin care furnizorul de gaze a impus o marja de +/-50% din cantitatea contractată. Adică putea prin contract de a ne livreze o cantitate cu 50 % mai mare sau mai mică decât cea contractată. În baza acestui contract Romgaz a livrat Interagro cantitate cu 70% mai mică decât cea contractată, destulă doar pentru funcționarea a 2 combinate. Apoi a sistat definitiv livrarea către Interagro ca urmare a deschiderii acestui dosar. Referitor la convenția de reeșalonare menționez că până în septembrie 2013 Interagro a achitat integral suma de bază - 251 milioane lei și dobânzile la dobânzi (60 milioane lei) așa că în 2013 am ajuns la peste 300 milioane de lei.

Adrian Videanu, fost ministru al Economiei, a susținut vineri, 3 iunie, că a aprobat în 2009 vânzarea de gaze ieftine de la Romgaz către compania Interagro deținută de Ioan Niculae, deoarece avea în plan contracararea efectelor crizei economice pe de-o parte, precum și a crizei gazelor naturale, pe de altă parte. „Fiecare metru cub de gaz vândut de Romgaz a fost vândut pe profit, indiferent dacă era sau nu cu reducere", a susținut Adrian Videanu.

Pe scurt, Videanu susține că, din contră, Romgaz a făcut profit vânzând gaze ieftine către firmele lui Ioan Niculae. El a explicat că în contextul crizei economice din 2008-2009, consumul de gaze a scăzut, urmare a problemelor cu care se confruntau consumatorii industriali. Urmare a crizei financiare a fost criza gazelor naturale, deoarece producția depășea consumul, iar rețeaua risca să se blocheze.

Conform DIICOT, membrii grupului au aplicat o strategie pe termen lung pentru a obţine o cantitate de gaze naturale de la Romgaz, fără ca acestea în fapt să fie plătite, sub disimularea că pentru gazele livrate au fost acordate discounturi.

„S-a reţinut că scopul asumat al grupării infracţionale iniţiate, constituite şi coordonate de către Ioan Niculae, reprezentant al persoanei juridice inculpate SC Interagro SA, a fost obţinerea ilegală a unor mari cantităţi de gaze naturale, cu precădere din producţia internă la preţuri cu mult mai mici decât cele practicate de SNGN Romgaz SA cu ceilalţi parteneri de afaceri, delapidând Romgaz SA prin însuşirea pentru SC Interagro SA a unei cantităţi de gaze echivalente a valorilor totale a discounturilor acordate", mai spun procurorii.

DIICOT mai arată că grupul constituit şi condus de Ioan Niculae, ca reprezentant al SC Interagro SA, ar fi avut ca scop obţinerea de gaze naturale aproape în mod exclusiv din producţia internă, care se comercializează la preţuri de aproximativ patru ori mai mici decât gazele naturale din import (în perioada analizată preţul fiind de aproximativ 120 dolari pe 1.000 mc de gaze din producţia internă şi aproximativ 500 dolari pe 1.000 mc gaze naturale din import), eludând reglementările legale care obligau la comercializarea gazelor naturale în amestec (gaze naturale din producţia internă şi gaze naturale din import, la un preţ mediu).

Anchetatorii explică faptul că Ioan Niculae ar fi efectuat demersuri la nivelul conducerii Ministerului Economiei, acţionar majoritar la Romgaz SA, pentru a obţine ordine şi memorandumuri în încercarea de a se crea o aparenţă de legalitate.

„Prin emiterea ordinelor de ministru şi prin elaborarea de memorandumuri s-a încercat crearea unei aparenţe de legalitate a faptului că reducerile comerciale se acordă în mod egal şi nediscriminatoriu tuturor marilor consumatori de gaze naturale din România. În realitate aceste prevederi din ordine, memorandumuri, au fost emise pentru a susţine realizarea scopului pentru care grupul infracţional organizat a fost constituit. Dovada faptului că aceste facilităţi au fost acordate exclusiv pentru susţinerea interesului SC Interagro SA, facilităţi care s-au întemeiat pe influenţele inculpatului Ioan Niculae în rândul funcţionarilor guvernamentali, rezultă şi din împrejurarea că ceilalţi doi consumatori industriali similari, respectiv Azomureş SA Târgu Mureş şi Electrocentrale-ELCEN-Bucureşti SA, nu au beneficiat, necondiţionat, de reduceri de preţ în aceeaşi perioadă, deşi datoriile restante ale acestora erau cu mult mai reduse decât ale SC Interagro SA", mai arată DIICOT.

Anchetatorii subliniază faptul că în domeniul gazelor naturale, în perioada în care Adrian Videanu a fost ministru al Economiei (decembrie 2008 - octombrie 2010), a fost iniţiată şi aprobată în Guvern OUG 54/2009, aprobată ulterior prin Legea nr. 332/2009, prin care s-a dispus ca livrarea gazelor naturale către consumatorii întreruptibili să se facă exclusiv din gazele naturale provenite din producţie internă, al căror cost era cuprins între 1/4 şi 1/3 din preţul gazelor naturale din import.

„Prin actele emise (ordine, memorandumuri), sub aparenţa legalităţii şi opozabilităţii erga omnes, s-au creat modalităţi de realizare a scopului infracţional, acordându-se reduceri comerciale, precum şi posibilitatea/dreptul de achiziţionare de gaze naturale doar din producţia internă la care a avut acces SC Interagro SA, aproape în mod necondiţionat, fără îndeplinirea cumulativă şi efectivă a condiţiilor prevăzute în acestea", mai precizează DIICOT. Potrivit anchetatorilor, prejudiciul adus Romgaz se ridică la suma de 282.630.330 lei.

Citeste si:

Adrian Videanu, fost ministru al Economiei, a susținut vineri, 3 iunie, că a aprobat în 2009 vânzarea de gaze ieftine de la Romgaz către compania Interagro deținută de Ioan Niculae, deoarece...

Deputatul PNL Gheorghe Pecingină a anunțat miercuri, 8 iunie, că subiectul privind intoducerea unei taxe de solidaritate a fost închis în coaliție. "Nu va exista taxă de solidaritate...

Zăpăciții din fruntea statului cred că poporul e fericit cu inflația.


Afirmație  general valabilă.  Este dedicata, în special, mafiotului dr. OPRESCU.

Câți m.c. de lemne de foc puteți cumpăra cu 800 RON în 2022? Dar în urmă cu cinci ani?

Pensiile militarilor nu a fost actualizate din 2017. Îl doare în poponeață pe ÎÎÎ...., prim-ministru și general de armată. Profesorului de fizică din fruntea statului i se umple teșchereaua cu chiriile, majorate an de an, de la casele cumpărate cu meditații neimpozitate. 

Fir-ați ai naibii de ipocriți!

Imagini concludente pentru ipocriții nostri:

Iarna 2016-2017


În sudul ţării, de unde am preluat date, era 400-450 de lei metrul cub dus acasă în mediul rural, spunea directorul Romsilva.

Pentru iarna 2022- 2023 prețul unui m.c. de lemn de foc  este dublu 800 - 1000 lei ( o sacoșă  de lemne!)







V- ați împrumutat zeci de miliarde de euro să  susțineți  industria de armament americană și a vesticilor!

Ați pus căpăstru poporului român!


Pretinii americani vor strânge  și ei rău din cur la cheresteaua pentru construcția caselor:



Flori










duminică, 5 iunie 2022

Lianele care apară casa de arșiță

Mult case din satele românești  sunt înconjurate de vegetație luxuriantă.

Am păstrat  una din plantele care îmbrățișa casa în  urma cu mulți ani. Este vorba despre:

Parthenocissus quinquefolia, known as Virginia creeperVictoria creeperfive-leaved ivy, or five-finger, is a species of flowering vine in the grape family, Vitaceae. It is native to eastern and central North America, from southeastern Canada and the eastern United States west to Manitoba and Utah, and south to eastern Mexico and Guatemala.

Virginia creeper
Virginia creeper Parthenocissus quinquifolia 169.JPG



Lângă  ea sunt două  clematite. Urmează o viță  de vie Sauvignon bulgăresc,  un hamei, o tufă de trandafiri și ultima în colțul prispei o tufă de Mâna Maicii Domnului. 









Vara, oricât  ar fi de cald afară,  temperatura în casă  nu depășește 23-24 ° C.  E ora 7.52, temperatura în dormitoare cu geamurile deschise este 21- 22 ° C. Am eliminat efectul de seră.  Și  încă  altceva, la 4- 5 m de casă  tronează  o livadă de pomi,  înconjurată de arbori înalți  care păzesc locuința de intemperiile naturii, temperaturile sufocante ale verilor călduroase. Curtea are un aspect de pădure.

Recomand tunderea ierbii, gazonului, în timpul verii la 5-6 cm. Se păstrează temperatura joasă a solului când afara sunt și  40°C. În același context recomand eliminarea perdelelor clasice de la geamuri. Lumina soarelui pătrunde direct în casă.  Am eliminat orice urmă  de igrasie.

Sa fiți  iubiți!

Ucraina

Ucraina: Răni vizibile și invizibile 
https://p.dw.com/p/4C64M

„Sectorul 3, cei mai buni”. Cât e adevăr și cât e PR și cum se va locui în următorii ani în cel mai populat sector al capitalei

„Sectorul 3, cei mai buni”. Cât e adevăr și cât e PR și cum se va locui în următorii ani în cel mai populat sector al capitalei https://pressone.ro/sectorul-3-cei-mai-buni-cat-e-adevar-si-cat-e-pr-si-cum-se-va-locui-in-urmatorii-ani-in-cel-mai-populat-sector-al-capitalei.

Dezvoltare urbanistică, între jaf, promisiuni și laude. Cine nu a auzit de Robert Negoiță, un pleșcar cu multe fațete?


Pentru deliciul cititorului:

https://amateescu.blogspot.com/2020/01/tineretul-pesediste-comunist-in-actiune.html


Renașterea celor mai vechi case de la țară. PRESSONE







Foto 1






foto 2,3,4

16 sate din mai multe județe din țară au șansa unei relansări pe harta turismului, după ce au fost selectate într-un program guvernamental cu fonduri nerambursabile prin PNRR, de restaurare a gospodăriilor tradiționale. 

Primarii localităților în care casele vechi au supraviețuit au acum și unelte juridice și mecanisme de finanțare care să le asigure supraviețuirea și o imagine coerentă a satelor cu valoare arhitecturală.

Rareori, însă, se folosesc de ele, spune unul din arhitecții-șef de județ, intervievat de PressOne. Piedicile anti-kitsch sunt driblate tot din rațiuni politice: aleșii locali nu vor să se pună rău cu potențialul electorat. 

Actul care anunță finalizarea procedurilor de selecție sună birocratic, dar ascunde ceea ce ar putea fi poezia contemporană a satelor românești, care au potențial turistic și atrag vizitatori din toată lumea.

Vine de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și se numește „Ordinul privind aprobarea listei obiectivelor care îndeplinesc criteriile necesare includerii în cadrul rutelor turistice/culturale în vederea promovării acestora". A fost publicat la sfârșit de aprilie. Una dintre direcțiile finanțate este Ruta Satelor cu Arhitectură Tradițională. 

Au fost selectate, în prima etapă, comunele Rimetea și Roșia Montană (Județul Alba), comuna Prejmer (județul Brașov), comuna Izvorul Crișului (județul Cluj), comuna Ozun (județul Covasna), comunele Atid și Ciucsângeorgiu (județul Harghita), comunele Leleșe și Bunilă (județul Hunedoara), comuna Saschiz (județul Mureș), comunele Biertan și Arpașu de Jos (județul Sibiu), comunele Ciocănești și Brodina (județul Suceava) și comunele Cerna și Peceneaga (județul Tulcea). 

Cele mai multe din aceste localități sunt deja cunoscute și sunt o destinație de excursie pentru mulți dintre români, dar și pentru străinii care caută autenticul, într-un peisaj de altfel pestriț, cum e ruralul românesc. 

Odată încheiate listele cu aprobarea MIPE, primăriile beneficiare urmează să organizeze licitații de lucrări, sub supervizarea unei comisii județene din care fac parte arhitectul-șef și reprezentanți locali ai muzeelor etnografice și direcțiilor de cultură. Finanțarea se acordă pentru 8 gospodării în fiecare localitate selectată și este în valoare nerambursabilă de 60.000 de euro. Proprietarul se obligă să nu intervină asupra construcției reabilitate în următorii 10 ani și să nu desfășoare activități economice în incintă. 

În total, se are în vedere reabilitarea a 150 de case tradiționale din toată România și a infrastructurii specifice, valoarea proiectului fiind estimată la 9 milioane de euro. Pentru marcarea, semnalizarea și marketizarea obiectivelor incluse în cadrul rutei a mai fost prevăzută o sumă adițională de 600.000 euro. 

Foto: Claudiu Salanță (1)

Unul dintre satele pe cale să primească acest face-lift e Izvorul Crișului. Se află în județul Cluj, e străbătut de E60 și, pentru toți cei care trec prin zonă, e satul acela unde la fiecare poartă de la șosea fâlfâie covorașe și preșuri împletite din ratan sau salcie, sunt coșuri și ulcele pictate și de toate cele pentru grădini și case. 

Călătorului din România care s-a aventurat cel puțin o dată să urce pe jos scările spre Citadela de pe dealul Gellert din Budapesta îi va fi dat să afle cu stupoare că printre primii care se vor fi oferit să îi vândă o ulcică de apă sau un suvenir în trei culori roșu-alb-verde e un negustor conațional din Izvorul Crișului.

Comuna e parte dintr-o microregiune etnografică de mare interes pentru maghiari și care se numește Țara Călatei (Kalotaszeg). Un fel de Maramureș al ungurilor, cu porturi și mâncare specifice, muzică și lăutari, carnaval Farșang în februarie și o întreagă mitologie pastorală și de cioplitori în lemn.  

Pentru cei care asociază Transilvania mai curând cu sate din zona Sibiului și Podișul Hârtibaciului cel foarte lăudat de Prințul Charles, Țara Călatei s-ar putea să fie o surpriză plăcută, la umbra Munților Apuseni. 

Deunăzi am dat, răsfoind Instagramul, peste o imagine din Țara Călatei, făcută la început de secol XX de un fotograf clujean, Csizhegyi Sandor. A publicat-o pagina Transylvania Heritage și e portretul unei fete frumoase, în costum popular. 

Spre deosebire de multe alte imagini de acest fel, care înfățișează personaje anonime din niște epoci cu care nu mai simțim nicio legătură afectivă, portretul acesta mi-a atras atenția fiindcă are un nume. E o fată din Huedin, localitate lipită, practic, de Izvorul Crișului, și o cheamă Tamás Kata. Și nu numai că știm cu o cheamă, îi putem și asculta vocea, înregistrată acum 120 de ani, de folcloristul Béla Vikár, unul dintre primii care au ajuns în această parte a lumii și i-a descoperit secretele. 

Tamás Kata zice un cântec popular, rulat de cilindrii unui fonograf, și a fost ascultată la Cluj în Teatrul Uránia, la Budapesta și chiar la Expoziția Mondială de la Paris. Îl puteți asculta aici

Am vorbit despre proiect cu Claudiu Salanță, care e arhitectul-șef al județului Cluj și a făcut parte din comisia care a trimis la MIPE propunerile de case tradiționale din Izvorul Crișului.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Lista inițială a cuprins 30 de case, însă din ele vor fi selectate numai 8, care urmează să fie restaurate. Cel puțin în teorie, lista poate fi folosită în continuare de Primăria beneficiară, dacă va dori să își respecte specificul și să ducă și mai departe cosmetizarea satului. 

Programul PNRR a fost destul de inspirat la acel moment încât să cuprindă și această rută a satelor cu gospodării tradiționale. Pentru mine această dimensiune a fost mai atractivă, fiindcă e mai aproape de ce mă doare pe mine, respectiv arhitectura din mediul rural și cum să reușim să o îmbunătățim și să salvăm, pe cât posibil, gospodăriile tradiționale. 

Noi am parcurs satele eligibile din comuna Izvorul Crișului, străduță cu străduță, ca să identificăm casele care sunt valoroase. Și am făcut o listă cu aproape 30 de construcții care am considerat că sunt valoroase, prezintă elemente de decor pe fațadă. În zona Izvorului Crișului și Nearșova sunt multe construcții cu acea arhitectură tipic maghiară, cu tot felul de traforuri sau încrustări, și pe poartă și pe frontonul clădirii. 

Pe urmă le-am identificat pe cele mai vechi, am găsit și case din 1890, care reprezintă o perioadă istorică de dinainte de modernizarea comunei, care s-a petrecut în perioada interbelică. Sunt două-trei în tot satul, care sunt mărturia unui moment istoric despre care nu mai avem informații aproape deloc, și atunci le-am pus pe lista de restaurare. Fiecare casă a primit o fișă, pe baza unui îndrumar primit de la Minister", spune Salanță.  

O parte dintre gospodăriile identificate sunt locuite. O altă parte, în stare mai avansată de delăsare, nu mai adăpostesc pe nimeni deocamdată. Dar, spune arhitectul, aceasta poate fi șansa lor de a primi o nouă viață. 

Ideea a pornit, probabil, de la Rimetea, unde s-a văzut exact cum se poate exploata patrimoniul cu o investiție a statului, e drept că nu a statului român, ci a statului maghiar, dar a arătat că satul poate să își păstreze arhitectura tradițională și poate să trăiască economic păstrând-o și poate câștiga mai mult dacă o păstrează", adaugă Salanță. 

Salut Izvorul Crișului în anii ’40. Foto: Muzeul Etnografic din Budapesta(3)

„Va trebui să-i lămurim pe cei care vor să facă investiţii în zona montană că trebuie să respecte anumite reguli. Şi că terasa de pe acoperiş pe care au visat-o, culorile stridente şi pagodele chinezeşti nu dau bine cu zona montană a judeţului."

Ilie Bolojan, președintele Consiliului județean Bihor, ianuarie 2021

Declarația lui Ilie Bolojan nu spune ceva nou. Marchează, însă, un soi de campanie de conștientizare din partea administratorilor publici a importanței coerenței în felul în care sunt întreținute satele cu potențial turistic din țară. Preşedintele CJ Bihor a cerut în urmă cu un an un regulament special care să amendeze stilul „haotic, dezordonat, fără o direcţie clară" și care a „siluit urbanistic" satele. 

În județul Cluj, de exemplu, un ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul zonei există deja de patru ani. Construcțiile care ajung pe mâna arhitecților pentru autorizare primesc undă verde dacă respectă mai multe cerințe. Printre ele, nu se mai acceptă acoperitoare din tablă, nici culorile tari. Problematice rămân însă construcțiile fără autorizație, de multe ori cu destinație turistică și pentru ridicarea cărora primăriile închid ochii din oportunism. Nu vor să se pună rău cu alegătorii sau cu „investitorii" comunei. 

Salut Izvorul Crișului în anii ’40. Foto: Muzeul Etnografic din Budapesta (4)

La nivel de CJ avem ghiduri făcute ilustrate, de la ce țiglă să pui pe casă, până la ce culoare a tâmplăriei să ai, sunt făcute toate. Problema majoră este că nu avem atât de mulți oameni încât să fim în toate cotloanele județului, avem 60 de comune și la autorizări urbanism sunt șapte oameni. 

Autoritățile locale, care sunt cel mai aproape de cetățean… acolo trebuie să se înțeleagă! Noi aproape numai prin excepție emitem autorizații cu tablă pe casă. Suntem unul dintre singurele județe unde respingem autorizații pentru că acele case, o spun așa, direct, sunt urâte. Nu scriu asta formal în adresa de respingere, ci că nu se încadrează în specificul arhitectural local. Și de vreo patru ani de zile solicităm în certificatele de urbanism studiu de integrare în specificul arhitectural local, în care le cerem proiectanților să aibă măcar o stradă desfășurată, să arate care e construcția din stânga/dreapta, cum se încadrează în context, materiale, raport plin-gol. Problema majoră, însă, rămâne a caselor realizate fără autorizație. 

Dacă merge omul la Primărie și primarul îi spune «Du-te și fă-o!», na, găsește-o, Salanță, în vârful muntelui, dacă poți!", arată Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj, pentru PressOne. 

În plus, spune el, există în vigoare o lege privind protecția arhitecturală ambientală, care dă posibilitatea primăriilor să finanțeze reabilitarea caselor tradiționale valoroase.

Dacă constați că există o casă roz bombon cu picățele în centrul satului, îi poți face o notificare acelei persoane, îi poți spune că acea construcție nu este din filmul satului, îi dai 30-60-90 de zile, un an, să facă lucrările necesare încât să revină la ce ar trebui să fie și asta implică de la zugrăveli, la schimbări de acoperișuri și îl poți și ajuta, scutindu-l de impozite sau finanțându-l, dacă e dispus să se conformeze. Și altfel să îl sancționezi.

Dar pentru asta e nevoie de voință politică și conștientizare din partea primarilor. Și, așa cum se întâmplă deja de mulți ani în România, administrația și nivelul său de alfabetizare în cotidian este cu mult în urma cererii cetățenilor. 

Dacă ar fi să rezumăm cerințele arhitecților cu privire la dezvoltarea rurală acestea ar fi: intervențiile cele mai simple și mai puțin încărcate înseamnă mai valoros.  

Vă dau exemplu un sat, Aiton", spune Salanță. „Au venit acum vreo trei ani cu o documentație că vor să facă o parcelare pentru a concesiona niște terenuri unor tineri, 78 de parcele, 500 mp de parcelă, patru drumuri paralele. N-avea nicio noimă cu satul. I-am propus primarului să regândim această extensie ca pe un sat, nu ca pe o parcelare făcută de un dezvoltator pus pe căpătuială. A acceptat. Am ajuns la 40 și ceva de parcele, de 900 mp, un parc de peste 3.000 mp pentru comunitate și le-au scos la concesiune, unde voiau să obțină 10 euro/mp. Au reușit să concesioneze cu 34 euro/mp.

Apoi am fost contactat de primarul de la Săndulești, care mi-a spus: «Vreau să fac și eu ce-a făcut Aitonul, dar nu pe 4 hectare, că eu am 10 hectare.» Am făcut la fel, cu PUZ, acolo inclusiv cu proiecte de case. Am mai făcut – de data asta fără costuri pentru Primărie, ci prin Consiliul Județean – unul la Vultureni, Mociu, urmează la Mica, la Petreștii de Jos, practic un exemplu a început să meargă mai departe. Asta sper că se va întâmpla și cu proiectul-pilot de la Izvorul Crișului."  

Salut Izvorul Crișului în anii ’40. Foto: Muzeul Etnografic din Budapesta

Legătura românilor cu lumea satului e complicată și trece prin multe puțuri de nostalgie și frustrare, în doze succesive, ca dușurile reci de după un hamam. România e o țară modernizată cu forța de comuniști, dar cu vise despre satul acela arhetip, cu ii și căsuțe de bârne. A trecut repede, după 1989, la ceea ce deja se numește „mândrie și beton" (după proiectul Ioanei Hodoiu și al lui Ionuț Călinescu) și a pus în ramă, lângă icoane, asfaltul cel de toate zilele, care alege și realege orice primar. 

Imaginea idealizată a satului românesc e hrănită de politicienii conservatori, care încă citează din poeziile lui Goga, dar și de pasiunea prințului Charles și a lui Charlie Ottley, care „preferă lemnul și spațiile mici".

În anii din urmă, ai pandemiei de Sars-CoV-2, când fiecare din noi s-a izolat cât mai departe de lumea dezlănțuită, casele de la țară au căpătat aproape o aură mitică. Iar munca de la distanță, pe care o parte din lumea bună a pieței muncii și-a permis-o, a ridicat așteptările cu privire la cum trebuie să arate și să fie o proprietate din mediul rural. Boho chic, minimalist, cu obiecte vechi restaurate, dar funcțională din punctul de vedere al utilităților și cu acces la internet. Mai mult cu mai puțin, asta ne spun specialiștii în arhitectură rurală. 

Febra restaurărilor pare că a convins chiar și administratorii locali cei mai sceptici. Spre exemplu, la Roșia Montană, Alba, unde primăria a fost unul dintre cei mai aprigi oponenți ai campaniei pentru includerea siturilor romane în patrimoniul UNESCO, se află pe lista MIPE.

În plus, 10 case parohiale și proprietari privați din localitate au primit și o finanțare prin timbrul monumentelor, cu sume de până la 100.000 lei pentru a interveni asupra gospodăriilor lor, construite în stil. Chiar și vechiul căminul cultural și vechea galerie romană din Roșia Montană, deținute de Primărie, respectiv de Deva-RoșiaMin, filiala Minvest, se vor cosmetiza cu acești bani.

Mândrelor, pupa-v-aș gura! Fuguța, vă așteaptă democrația americană!



CNC -Centrul Nervos Enteric, nervul vag, creier

Omul este cea mai performantă  mașinărie,. CNC de peste 600 milioane de neuroni este localizat sub buric și este încorporat în  pereții inte...