Mânăstirea Câmpulung, cunoscută acum sub numele de Mânăstirea „Negru – Vodă”, a fost reconstruită de Matei Basarab pe locul unde s-a aflat reşedinţa primilor domni ai Ţării Româneşti. Din anul 1330, după victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, la Câmpulung îşi stabileşte reşedinţa de scaun Basarab I, primul domnitor al statului român feudal independent al Ţării Româneşti. A fost urmat de Nicolae Alexandru Basarab, care a domnit între 1352-1364 şi care a rămas cunoscut în cronica Ţării Româneşti sub numele de Câmpulungeanul. El a fost urmat de fiul său Vladislav I Vlaicu, apoi Radu I, care a fost tatăl lui Mircea cel Bătrân. Astfel, Câmpulungul devine – pentru aproape patru decenii – centrul politic şi administrativ al statului, până la 1369, când domnitorul Vladislav I, fiul şi urmaşul la tron al lui Nicolae Alexandru Voievod – fiul marelui Basarab – mută capitala ţării la Curtea de Argeş. Atât Basarab I, cât şi fiul şi urmaşul său la tron, Nicolae Alexandru, au fost înmormântaţi la Câmpulung. Basarab I, întemeietorul Ţării Româneşti, moare în 1352, iar evenimentul este consemnat de un meşter care, în acel moment, lucra la ridicarea bisericii voievodale de la Curtea de Argeş şi care a înscris în tencuiala umedă cuvintele: “A murit marele Basarab I şi a fost înmormântat la Câmpulung”. Însă locul exact al mormântului său nu este cunoscut; în 1924, cu primele săpături arheologice desfăşurate la “Negru – Vodă”, a fost dezvelit un mormânt presupus a fi fost foarte bogat, de rangul unui domnitor, dar care fusese jefuit, argumente care au determinat arheologii să-l atribuie lui Basarab I. Piatra tombală a voievodului Nicolae Alexandru Basarab se păstrează şi astăzi în Biserica Mănăstirii Complexului Voievodal Negru Vodă. Textul săpat pe lespedea funerară consemnează că „În luna noiembrie 16 zile a răposat marele şi singur stăpânitor Domn Io Nicolae Alexandru Voivod, Fiul marelui Basarab, în anul 6873 (1364), indictionul 3, veşnica lui pomenire.” Acesta este cel mai vechi document epigrafic medieval, scris în limba slavonă, cunoscut până acum în Ţara Românească. Biserica voievodală, de două ori refăcută pe vechile fundaţii (în secolul al XVII-lea şi în secolul al XIX-lea) a fost ctitorită de voievozii Basarab I, mort la Câmpulung (1351 – 1352) şi de Nicolae Alexandru Basarab. După cercetările arheologice, planul iniţial era bazilical, cu trei nave şi un pronaos. O scară aflată în colţul pronaosului conducea la un turn. Sinteză remarcabilă a unor elemente occidentale şi altora, de tradiţie bizantină, impunător, cu paramentul realizat în întregime din blocuri de piatră făţuită, monumentul apare ca unicat în Ţara Românească. El afirma prestigiul şi autoritatea domniei, într-un oraş în care existau două importante edificii de cult catolice. Afectată de cutremurul din 1628, biserica a fost în întregime refăcută intre anii 1635 – 1638, cu refolosirea materialului provenit din vechea construcţie şi suprapusă pe conturul acesteia. Noul lăcaş avea o turlă sprijinită pe patru stâlpi de zid şi două turle mai mici, deasupra compartimentelor laterale ale altarului. Scara din interior ducea la clopotniţă. Paramentul era tot din piatră făţuită, cu brâu median de piatră. Ansamblul din jurul bisericii voievodale nu mai păstrează nici una dintre construcţiile din secolul al XIV-lea. Lăcaşul era înconjurat, la 12 – 14 m distanţă, de un zid împrejmuitor din piatră. Pe întreaga latură de sud au fost descoperite urmele unui val din pământ cu pietre, întărit cu lemn în unele zone, lat de peste 8 metri. La est de biserică s-au descoperit resturile unui edificiu rectangular, măsurând cca 10 m, cu ziduri de piatră păstrând în interior urme de tencuială, pardosit în interior cu cărămizi. Se presupune că aceasta, împreună cu altele găsite mai spre sud, ar data din secolul al XIV-lea, făcând parte din construcţiile reşedinţei domneşti. Structura ansamblului din jurul curţii domneşti a fost schimbată cu totul începând din 1635 şi până în 1648, după întemeierea bisericii. Una dintre principalele clădiri ridicate aici de Matei Basarab, probabil în perioada 1635 – 1648, a fost casa de la sud-vest de biserică, numită „casa egumenească”. Ea are o pivniţă acoperită cu o boltă semicilindrică şi un gârlici boltit spre est. Deasupra pivniţei şi a unui culoar în formă de L se ridică patru încăperi, cu două mici coridoare boltite. Ansamblul este dominat, pe latura de vest, de turnul clopotniţă, înalt de peste 30 m, cu plan pătrat. Intrarea, la parter, este acoperită cu o calotă de pandantivi. Spre nord, o casă a scării asigură accesul la primele două etaje, fiind continuată de scări de lemn interioare până la camera deschisă a clopotelor. Exteriorul este decorat cu registre suprapuse de arcaturi separate de brâie şi cu bumbi de ceramică smălţuită. Decorul e completat de piese aduse de la Cloaşter: o cheie de boltă de factură gotică şi un relief reprezentând o căprioară. Probabil din secolul al XVII-lea datează şi nivelul inferior al clădirii, la nord de turn – „casa domnească” sau „arhierească”, precum şi un corp de chilii, alăturat incintei spre nord. În extremitatea de sud-est se află bolniţa, iniţial construită din lemn, pe o temelie din lespezi de piatră. A fost refăcută în anul 1718; are dimensiuni mici, cu proportii armonioase, plan dreptunghiular, cuprinzând numai altar, naos încununat de o turlă şi pridvor deschis, acoperit de o calotă şi mărginit de arcuri trilobate. În pridvor se mai păstrează puţine urme din vechea pictură în frescă, de o calitate deosebită. Interiorul a fost repictat de Gheorghe Tattarescu. Voievodul Matei Basarab a instalat la Mănăstirea Negru Vodă o tipografie unde au fost tipărite patru cărţi, care s-au răspândit în toată ţara: în 1635, «Molitvelnicul slavonesc», în 1642, «Învăţături preste toate zilele», 1642-1643, «Antologhion slavonesc» şi în anul 1650, «Psaltirea slavonească». Pentru necesităţile tipografiei, a înfiinţat o moară de hârtie pe Râul Târgului. De asemenea, Matei Basarab a mutat lângă mânăstire târgul - „zborul” – de Sfântul Ilie, ridicând un han şi prăvălii, aflate spre nord-est, la nord de curtea bolniţei. Ansamblul monastic a fost transformat în secolul al XVIII-lea, când s-a ridicat probabil şi corpul de construcţiide pe latura de sud şi curtea prăvăliilor, ultima având un turn de intrare cu foişor deschis la etaj. În prima jumătate a secolului al XX-lea, pe locul curţii hanului şi prăvăliilor a fost ridicat Liceul „Dinicu Golescu”. La construcţia lui, vestigii foarte importante ale vechii reşedinţe domneşti, ale hanului şi prăvăliilor mânăstirii au fost deteriorate.  |
Thocomerius' name is only known from a diploma issued by King Charles I of Hungary on 26 November 1332. The diploma refers to "the schismatic Basarab, son of Thocomerius, our disloyal Vlach." („Basarab, filium Thocomerii, scismaticum, infidelis Olahus Nostris”).
The Hungarian László Rásonyi derives the name from a Cuman and Tatar name, Toq-tämir (‘hardened steel’), and refers to a Chingisid prince, Toktomer, mentioned in the Russian annals in 1295 as abiding in the Crimea. According to István Vásáry, even if Basarab’s father bore a Turkic name, this person can by no means be identified with a Chingisid prince, because being descended from Genghis Khan was a matter of such significance that no one could, or would have wanted, to conceal it.
"Vila în care a locuit revoluționarul Bela Kun a fost scoasă la vânzare cu aproape 2 milioane de euro.
Vila de pe strada Emil Racoviță are 8 cakere, 6 băi, și 910 metri pătrați de teren. Construită în 1900, casa are interioare spațioase, având în total 610 mp.
Béla Kun, inițial Béla Kohn, s-a născut în 20 februarie 1886, în Cehu Silvaniei, Austro-Ungaria pe acea vreme. A fost un politician maghiar comunist de origine evreiască din partea tatălui, care a condus în anul 1919 revoluția bolșevică din Ungaria. A fost de profesie jurist, însă a activat și ca ziarist.
Béla Kun a urmat mai întâi cursurile școlii reformate, continuându-și apoi studiile la Universitatea Franz Joseph din Cluj. După absolvirea studiilor a devenit avocat, apoi a abandonat avocatura și a început cariera de ziarist. În 1906 și-a maghiarizat numele din Cohen (maghiarizat Kohn), în Kun. În 1913 s-a căsătorit cu învățătoarea Irén Gál. Înainte de a începe Primul Război Mondial, a fost ziarist la Cluj într-un grup de simpatizanți ai partidului Social Democrat Ungar. A fost de mai multe ori judecat din cauza articolelor anarhiste pe care le-a publicat. În 1907 a stat în închisoare timp de un an jumătate, s-a lăsat de jurnalism și a ales să fie mic funcționar. Kun a fost și casier al Comitetului de Asigurări Sociale al Sindicatelor din Cluj, care l-au acuzat ulterior de delapidare, scăpând de judecată doar prin fuga la Budapesta.
În luna noiembrie 1918, Kun a creat Partidul Comunist Maghiar și a devenit președintele comitetului central. Mișcarea comunistă care era îndreptată împotriva primului ministru Mihály Károlyi și a partidului Social Democrat din care înainte de război făcuse parte a agitat lumea toți cei care erau împotriva lui fiind torturați sau împușcați, iar ziariștii cenzurați, totul prin bani finanțați de Partidul Comunist Rus. Ziarul Comunist roșu din Ungaria a dus o propagandă sângeroasă, rezultată în numeroase crime, astfel că cei care făceau grevă erau împușcați.
Kun a incitat la răzvrătire și a pus stăpânire pe regimul de la Budapesta.
În aprilie 1919 Bela Kun a sprijinit insurecția anarhistă de la Viena și, prin atacarea în aceeași lună a Cehoslovaciei și României, a plănuit unirea Ungariei cu Rusia bolșevică. Pe teritoriul Transilvaniei nucleul armatei maghiare era reprezentat de Divizia Secuiască formată din 3 brigăzi la care se adăugau detașamentele de represiune formate din jandarmerie, oameni din administrația nobiliară și aventurieri dornici de căpătuială.
Pregătirile de război ale Ungariei au îngrijorat Antanta care a trimis în zonă pe 4 aprilie 1919 pe generalul sud-african Jan Smuts. La 16 aprilie Bela Kun declară război României și declanșează ostilitățile pe tot frontul românesc. Fără să mai aștepte consimțământul aliaților, armata română declanșează contraofensiva cu două divizii de infanterie și două de vânători de munte și după o învăluire, obligă divizia secuiască să capituleze privând armata ungară de unitatea ei de elită. Armata română își continuă înaintarea spre nord despresurând trupele cehoslovace încercuite de ucraineni și trupele lui Bela Kun și împiedicând joncțiunea acestora.
La 24 iulie 1919, armata română trece la ofensivă pe tot frontul la vest de Tisa. Mareșalul francez Luis Franchet îi scrie o scrisoare lui Ferdinand Foch în care îi împărtășește că este convins că armata lui Kun va fi înfrântă. Generalul Fertianus, îi răspunde: ”Noi nu avem nimic împotriva armatei ungare, în două săptămâni nu mai va exista regimul Kun”.
La 3 august întreaga armată ungară este scoasă din luptă, iar la 4 august 1919 este ocupată Budapesta. Bela Kun a evitat capturarea fugind în după-amiaza zilei de 2 august la Viena cu un tren blindat împreună cu colaboratorii săi. Au fost arestați și ținuți într-un lagăr până în iulie 1920 când a făcut obiectul unui schimb de prizonieri între Austria și Rusia permițând refugierea unui număr de 415 comuniști.
Kun s-a refugiat la Moscova, dar a fost numit în conducerea Cominternului. După eșecul puciului din 27 martie 1921 pentru minerii din centrul Germaniei, Lenin l-a acuzat de iresponsabilitate politică.
Kun și familia lui au fost trimiși în gulag, unde el a fost împușcat."
De remarcat originea acestui antiromân. Să nu-mi aud vorbe!
Campaniile de vaccinare declanșate în toate țările lumii afectate de pandemia de coronavirus se desfășoară într-un ritm alert, însă specialiștii avertizează că din ce în mai multe persoane ar trebui vaccinate. Apariția noii tulpini Delta a coronavirusului a dus la foarte multe cazuri de infectare, chiar și la persoane vaccinate, însă vaccinarea rămâne cea mai bună soluție în lupta împotriva COVID-19, spun specialiștii, cei infectați având, de regulă, forme mai ușoare ale bolii.
Există, încă, în toate țările lumii, un segment al scepticilor în legătură cu beneficiile vaccinării anti-COVID, iar autoritățile din țările afectate de pandemia de coronavirus încearcă să combată acest scepticism prin stimulente oferite persoanelor care se decid să se vaccineze.
Pe lângă bonusuri salariale, concedii și vouchere, există și recompense "speciale", în funcție de "inspirația" de care dau dovadă autoritățile. Pe o astfel de listă apar vacanțele, reducerile la impozite, loterii unde pot fi câștigate mașini, lingouri de aur și apartamente de lux, dulciuri, agrafe de aur sau blendere.
Japonezii se pot poziționa, foarte ușor, pe primele locuri ale unui astfel de clasament atipic, persoanele care se vaccinează primind apartamente de lux și chiar lingouri de aur.
Cehia oferă funcționarilor publici care se vaccinează – potrivit g4media.ro – două zile suplimentare de concediu plătit, iar propunerea a venit chiar de la prim-ministrul Andrej Babis.
Măsura este luată pentru a determina guvernele regionale și locale să se concentreze asupra bonusului "vacanţă" tocmai pentru a stimula vaccinările.
În Statele Unite ale Americii, companiile – mai mari sau mai mici – îi recompensează în numerar pe cei care se vaccinează. Lanțul alimentar Red Rooster, de pildă, oferă angajaților săi un bonus de 250 de dolari, dar și două zile de concediu plătit.
Companii mari – precum AT&T, Instacart, Target, Trader Joe’s, Chobani, Petco, Darden Restaurants, McDonald’s și Dollar General – oferă bani în plus angajaților care se imunizează. Președintele Joe Biden, la rândul său, a solicitat cerut statelor și guvernelor locale să recompenseze persoanele care se hotăresc să se vaccineze cu 100 de dolari.
Tot în SUA sunt oferite recompense prin bere și popcorn, jocuri video și reduceri de până la 50% la restaurante. În New Jersey, guvernatorul Phil Murphy a lansat formula „Shot and a Beer", adică berea și vaccinul gratuit, pentru rezidenții cu vârste de peste 21 de ani.
“Pot for shot" este oferta unor dispensare medicale, chiar și în capitala SUA, care distribuie… canabis celor vaccinați.
Mai aproape de România, în Grecia, autoritățile încearcă să îi determine pe tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani să se vaccineze înainte de sărbători. Este vorba despre aproape un milion de tineri, iar cei care vor lua decizia de a se imuniza vor prim 150 de euro.
În Serbia, acest "bonus financiar" este mult mai redus, suma oferită ca recompensă pentru persoanele care se decid să se vaccineze fiind de doar 25 de euro (3.000 de dinari). Pe de altă parte, angajații publici care nu au fost vaccinați nu vor beneficia de concedii plătite dacă se vor infecta cu COVID-19.
O companie textilă din zona Pesaro, Noctis di Pergola – cu 150 de angajați – a introdus un bonus unic de 50 de euro în salariile lucrătorilor care au finalizat ciclul de vaccinare, potrivit sursei citate mai sus. Se dorește o acoperire de 100% la nivel de companie în ceea ce privește persoanele vaccinate. Tot în Italia, Barberino – start-up din Milano, Torino și Roma -, a lansat „bonusul vaccinal". Nu există obligația vaccinării, dar cei care finalizează ciclul de vaccinare primesc un premiu în numerar de 100 de euro net în salariu, la care se adaugă și o vacanță bonus.
La Rajkot (India), aurarii produc agrafe de aur pe care le dăruiesc femeilor care sunt vaccinate. Bărbaților vaccinați primesc un blender manual.
În ceea ce privește alte stimulente acordate de autoritățile indiene, se oferă celor care se vaccinează gustări, papetărie, dulciuri, feluri de pui, tipicul orez condimentat biryani și reduceri la reparațiile auto sau o reducere de 5% a impozitului.
În Emiratele Arabe, în Dubai, există restaurante care aplică o reducere de 10% celor care au primit deja prima doză și 20% după a doua. În Israel, la Tel Aviv, locuitorii vaccinați au fost recompensați cu un concert în aer liber și cu redeschiderea sectorului cultural. De asemenea, israelienilor vaccinați li s-a oferit o cutie de Coca-Cola, bere alcoolică sau nealcoolică, o pâine de Challah, pizza, produse de patiserie sau colent, o tocană consumată în mod tradițional sâmbăta.
În Mexico City, stimulentul pentru vaccinare constă într-o experiență colectivă, respectiv posibilitatea de a dansa gratuitpe muzica unei formații.
Nici în Federația Rusă nu sunt neglijate recompensele care ar putea fi acordate persoanelor decise să se imunizeze. Rusia se confruntă cu un val de infectări, în ultima perioadă, dar și cu ritmul lent al campaniei de vaccinare. Primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, a lansat "Loteria anti-COVID" pentru cei care vor fi vaccinați.
Din data de 14 iunie – în fiecare săptămână până la 11 iulie – au fost puse în joc cinci mașini, în valoare de aproximativ un milion de ruble fiecare (11.500 de euro fiecare). Inițiativa a fost însoțită de cinci zile de oprire a lucrului – în perioada 15-19 iunie – pentru toate activitățile neesențiale.
În același timp, Federația Rusă oferă posibilitatea străinilor rezidenți – dar şi celor aflaţi în vacanță – de a fi vaccinați cu vaccinul Sputnik. Vor primi, în schimb, un certificat de vaccinare ștampilat şi un con frumos de înghețată.
Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a declarat că a înaintat Guvernului o serie de propuneri care să ducă la accelerarea procesului de vaccinare anti-COVID în România, printre acestea numărându-se și acordarea de tichete de masă sau vouchere de vacanță, dar și organizarea de loterii cu premii în bani pentru persoanele care se decid să se vaccineze.
Ioana Mihăilă a mai declarat există și un proiect de lege în sensul obligativităţii testării pentru personalul medico-sanitar nevaccinat şi, totodată, au existat discuţii şi despre măsura interzicerii accesului persoanelor nevaccinate, în weekend, în spaţiile publice neesenţiale.
"Deocamdată, avem în lucru o propunere pentru acordarea unor bonuri de masă, pentru cei care se vor vaccina de acum înainte, şi suntem în discuţii, încă nu avem o formă finală, a unor loterii la care să participe toate persoanele vaccinate care doresc acest lucru.
Cam acestea sunt măsurile pe care le avem agreate în acest moment, urmând să vedem dacă considerăm oportun, fie ca ele să fie extinse, dacă sunt de succes, fie să fie înlocuite cu alte măsuri dacă se consideră necesare", a precizat ministrul Sănătății.
România mizează, totuși, și pe un bonus culinar, oferindu-le persoanelor care se vaccinează chiftele condimentate cu pâine și muștar.
