Darurile lui Sânt Ilie

Un ghiveci primit în dar de la o famile dragă nouă, fini de cununie, ce adesea ne calcă pragul casei. Cum totul este efemer, soția a reabilitat minunatul ghiveci, florile se trecuseră, și a adăugat două soiuri de ghiețisoare, una de la pensiunea Olga, am dezvoltat subiectul, din Secuime, și alta de la o vecină. N-au trecut două săptămâni și ghețisoarele au ocupat habitatul petuniilor. Atârnă ca rochia unei mirese. 

Corcodușul (Prunus cerasifera, sinonim P. divaricata, denumit regional și zarzăr sau boambe) este o specie de plante care aparține genului Prunus, nativă din centrul și estul Europei, sud-vestul și centrul Asiei.

Hibiscus este un gen de planta cu flori care face parte din familia nalba, Malvaceae. Genul este destul de variat si cuprinde mai multe sute de specii care sunt native sa incalzeasca regiunile temperate, tropicale si subtropicale din intreaga lume. Speciile membre sunt renumite pentru florile lor mari, aspectuoase si sunt cunoscute in mod obisnuit pur si simplu ca hibiscus, sau mai putin cunoscut sub numele de nalba. Genul cuprinde atât plante erbacee anuale si perene, precum si arbusti lemnosi si copaci mici. Numele generic este derivat din cuvântul grecesc ἱβίσκος (hibískos), care i-a fost dat de catre Pedanius Dioscorides, medic, farmacolog si botanist grec care a trait la Roma in timpul imparatului Nero.

Hibiscus, la întrare în curte. 

De-a lungul timpului, ceaiul de hibiscus a fost utilizat cu diferite scopuri. Egiptenii consumau ceaiul de hibiscus pentru efectul sau diuretic, pentru prevenirea manifestarilor bolilor cardiovasculare sau pentru a scadea temperatura corpului. Mai mult decat atat, in Egipt si in Sudan ceaiul de hibiscus este consumat in mod traditional la nunti, iar Bissap (un sortiment de ceai de hibiscus) este considerat bautura nationala in Senegal.

In Africa, ceaiul de hibiscus era utilizat pentru reducerea simptomelor racelii, constipatiei, durerilor in gat si bolilor de ficat.

In medicina traditionala chineza, de exemplu, hibiscusul este utilizat ca planta medicinala pentru reducerea simptomelor afectiunii denumite Zona Zoster precum si a altor probleme ale pielii.

Castraveți la acrit și ceai de hibiscus

Castraveți acriți la soare – castraveți covăsâți, rețetă simplă pentru cea mai bună murătură posibilă! 

Nu trece o vară fără să facem castraveți murați la soare. Mi se par cea mai bună murătură posibilă. Teoretic, fermentația este responsabilă de acrirea accelerată a acestor castraveți. Practic, aș zice că face mult mai mult decât să-i acrească. Fiecare castravecior devine o bombă de fericire iar efectul asupra centrului plăcerii din creier este mai intens decât ar putea produce toate MSG-urile și E-urile posibile. Și de fapt, nu sunt decât niște castraveți murați. Conțin doar apă, sare și arome. Să nu uit să vă spun: zeama din borcanul cu castraveți chiar trebuie să se tulbure, altfel castraveții nu ar fi murați! 

Ingrediente castraveți acriți la soare – castraveți covăsâți

• 2,5 kg. castraveți de grădină proaspeți
• 1 legătură bună de bețe de mărar uscat (pentru murături)
• 1 legătură de cimbru uscat
• 4-5 căței de usturoi
• 3 ardei iuți
• 2 litri de apă
• 75 de grame de sare grunjoasă, pentru murături

La fântâna cu apă rece ca gheața. Fii-le lăudat numele vechilor proprietari, nea Ștefan, biciclistul și soția sa țața Stanca, oameni foarte gospodari. 

Leandru alb

Leandru alb

Leandrul alb se dezvoltă cel mai bine în ghiveci, în special în zone cu un climat mai rece, vasul schimbându-se la un interval de 2 ani. Preferă solurile fertile și bine drenate, iar când planta este adusă la exterior se folosește pământ proaspăt, îmbogățit cu îngrășăminte.
Este un iubitor de lumină, recomandându-se astfel locurile expuse la soare.
În ce privește irigarea, chiar dacă este o plantă rezistentă la secetă, el are nevoie de un sol umed pentru a-și continua înflorirea.

Castraveți proaspăt culeși 

Salcia pletoasă, acum numai cu doi craci, semnul Victoriei. 

Un ceai din flori de Hibiscus. Vă salută din depărtare, patronul casei! 

Ceaiul de hibiscus este consumat in intreaga lume, in special datorita proprietatilor sale terapeutice si a continutului bogat in antioxidanti, dar si pentru aroma sa speciala.

De-a lungul timpului, ceaiul de hibiscus a fost utilizat cu diferite scopuri. Egiptenii consumau ceaiul de hibiscus pentru efectul sau diuretic, pentru prevenirea manifestarilor bolilor cardiovasculare sau pentru a scadea temperatura corpului. Mai mult decat atat, in Egipt si in Sudan ceaiul de hibiscus este consumat in mod traditional la nunti, iar Bissap (un sortiment de ceai de hibiscus) este considerat bautura nationala in Senegal.

In Africa, ceaiul de hibiscus era utilizat pentru reducerea simptomelor racelii, constipatiei, durerilor in gat si bolilor de ficat.

In medicina traditionala chineza, de exemplu, hibiscusul este utilizat ca planta medicinala pentru reducerea simptomelor afectiunii denumite Zona Zoster precum si a altor probleme ale pielii.

Arborele de mătase (Albizia julibrissin) este un copac spectaculos care înfloreşte vara, din iulie până în august. A fost adus de pe continentul asiatic unde se întâlneşte din Iran până în China şi Coreea.  

Prezenţa sa într-o grădină oferă o imagine frumoasă, coroana dezvoltându-se pe orizontală, florile având culoare roz şi fiind grupate sub unor bucheţele filamentoase. De asemenea, frunzele sunt  elegante, dublu penat compuse, iar scoarţa este gri verzui închis.

Oenothera, în splendoare sau Bună dimineața 

Oenothera is a genus of about 145 species of herbaceous flowering plants native to the Americas. It is the type genus of the family Onagraceae. Common names include evening primrose, suncups, and sundrops. They are not closely related to the true primroses. Wikipedia

Mere de vară, sântile și o floare de busuioc, să vă poarte noroc. 

Plante medicinale la uscat, sunătoare, troscot, cimbru. 

Una dintre marile bucurii, oferite mie de Dumnezeu, este să am copiii și nepoții aproape. În cursul serii una dintre nurori și fiul ei ce mare, tot un Alexandru, este moștenitorul meu de nume, au sosit de la proprietatea lor, frânți de oboseală și căldura mare. La ceasurile din apropierea nopții, la masa cu bucate, intinsa sub polată, am dezbătut noile noutăți de prin lume și din viața noastră. Seara s-a mai răcorit, asa ca somnul de noapte a fost odihnitor pentru toată lumea. La ceasurile dimineții am strâns din roadele pământului, corcodușe pentru compot, hibiscus pentru ceai, mere sântile etc., ce vor fi oferite vizitatorilor noștri dragi. 

O zi bună, tuturor care au răbdare pentru parcurgerea celor scrise, fotografite, compilate de pe net.! 

Bună dimineața, prieteni! Haideți la o cafea!

O rețetă din bucataraș.ro, bună de încercat.

Nectar de corcoduse

luni, 21 iulie 

Este o bautura racoritoare care se face relativ usor, costul este foarte redus, deoarece aceste fructe se gasesc din plin pe marginile drumuri-lor si cu cat sunt mai coapte cu atat folosim mai putin zahar.

Eu am avut 8 kg fructe galbene si 2 kg fructe rosii, asa ca le-am fiert separat si am optinut doua feluri de nectar . Cantitatea rezultata 11L ,nectar galben si 3 L nectar rosu .

Timp de pregatire: 80’

Ingrediente

10 kg corcoduse coapte

2,5 kg zahar

apa

Mod de preparare

Corcodusele curatate de codite si frunze, le spalam bine cu apa rece si le punem intr-o oala mare (eu amo oala de 20L pe care am folosit-o) si golim zaharul peste ele. Daca fructele nu sunt foarte coapte, este nevoie de zahar mai mult. Adaugam apa rece peste fructe doar atat cat sa le acopere, sa treaca putin peste ele.

Le punem la fiert, la foc mic si le lasam pana fructele se inmoaie., eu le-am fiert 40’.

Scoatem fructele pe rand, cu o paleta intr-o strecuratoare si cu o lingura frecam pana isi lasa toata pulpa si raman doar semintele si eventual pielita .

Amestecam compozitia groasa cu restul de lichid ramas si umplem sticlele dinainte spalate si uscate, apoi le punem capacele si le infiletam.

Punem sticlele intr-o oala inalta (eu am folosit oala in care am fiert si inca una de 9L), in care am pus cateva ziare pe fund si adaugam apa sa ajunga pana la gatul sticlelor. Dam la foc si din momentul in care apa fierbe, lasam 30’. Dupa ce oprim focul, lasam sticlele in apa fierbinte pana ce aceasta se raceste complet.

Scoatem sticlele din apa , le stergem, le etichetam si le depozitam in camara.

Pofta buna !

Nu uitați de corcodușe!

Tocmai ce lăudăm corcodușele pe blog când și altcineva publica un articol în Libertatea în care sunt puse în evidență multiplele beneficii ale acestor fructe minunate. 

Spor la citit! 

și din nou

Poftă bună! 

"Corcodușe – ce beneficii au și cum le putem include în rețete delicioase

De Sofia Ionescu,

Luni, 26 aprilie 2021

Corcodușe sau zarzăre, indiferent după ce denumire le știm, sunt fructe dulci acrișoare care multora dintre noi ne amintesc de copilărie. Pline de vitamine, cocodușele pot fi incluse în numeroase rețete culinare.

Minunatele corcodușe sunt o sursă bună de vitamina C, dar conțin și alți nutrienți benefici pentru organism. Notă: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc sfaturile unui medic specialist.

Corcodușe – beneficii și proprietăți Valori nutriționale

Tratează constipația

Sursă de antioxidanți

Îmbunătățesc memoria

Mențin sănătatea inimii

Rețete cu corcodușe

Gem de corcodușe

Compot de corcodușe

Prăjitură cu corcodușe

Nectar de corcodușe

Corcodușul, ce are denumirea științifică de Prunus cerasifera, este o specie de plante care aparține genului Prunus, originară din centrul și estul Europei, sud-vestul și centrul Asiei. Corcodușul este unul dintre primii arbori europeni care înfloresc primăvara, adesea pe la mijlocul lunii februarie, atingând 6–15 m înălțime. Frunzele au între 4 și 6 cm lungime, florile sunt albe cu diametrul de 1.5–2 cm, având cinci petale. Fructul – corcodușe- este o drupă cu diametrul de 2–3 cm, având culoarea galben sau roșu. Minunatele corcodușe sunt comestibile și ating maturitatea începând de la mijlocul lunii august până la mijlocul lunii septembrie.

Popular, în anumite regiuni, corcodușele se mai numesc și zarzăre. Dulci acrișoare, îndrăgitele corcodușe sunt bogate în vitamine din grupul B, vitamina C, proteine, zaharuri, minerale şi o mare cantitate de acid citric. Sub formă de compot, suc sau gem, ele nu trebuie să lipsească din dieta noastră de vară. Corcoduşele conţin multă apă şi foarte puţine calorii, de aceea sunt recomandate în curele de slăbire mai ales sub formă de suc proaspăt. Corcodușe – beneficii și proprietăți Corcodușele sunt o sursă bună de vitamine din complexul de potasiu, calciu, fosfat, vitamina C și B, care au o mare importanță pentru procesul de metabolism și sănătatea sistemului nervos.

Beneficii corcodușe

Valori nutriționale O singură corcodușă coaptă conține următori nutrienți: Calorii: 30 Carbohidrati: 8 grame Fibre: 1 gram Zaharuri: 7 grame Vitamina A: 5% din DZR Vitamina C: 10% din DZR Vitamina K: 5% din DZR Potasiu: 3% din DZR Cupru: 2% din DZR Mangan: 2% din DZR

Tratează constipația

Corcodușele și sucul de corcodușe sunt bine cunoscute pentru capacitatea lor de a ameliora constipația.Acest lucru se datorează parțial cantității mari de fibre. În plus, corcodușele conțin sorbitol, care, potrivit studiilor, este un alcool de zahăr cu efecte laxative naturale. Sursă de antioxidanți Minunatele corcodușe sunt bogate în antioxidanți, care sunt de ajutor pentru reducerea inflamației și protejarea celulelor împotriva deteriorării cauzate de radicalii liberi. Acestea sunt deosebit de bogate în antioxidanți polifenolici, care au efecte pozitive asupra sănătății oaselor și pot ajuta la reducerea riscului de boli de inimă și diabet De fapt, unele studii au arătat că prunele și corcodușele conțin mai mult de două ori cantitatea de antioxidanți polifenoli decât alte fructe populare, cum ar fi nectarinele și piersicile.

Îmbunătățesc memoria

Fosforul şi magneziul din compoziţia corcoduşelor ajută la îmbunătăţirea memoriei, a funcţiilor sistemului nervos şi în acelaşi timp susţin puterea de concentrare.

Mențin sănătatea inimii

Consumul regulat de corcodușe poate avea un efect protector asupra sănătății inimii. Au fost studiați pentru potențialul lor de a reduce tensiunea arterială crescută și nivelul colesterolului, care sunt factori majori de risc pentru bolile de inimă. Într-un studiu, subiecții care au băut suc de corcodușe timp de opt săptămâni au fost comparați cu un grup care a băut doar un pahar de apă pe stomacul gol. Cei care au consumat corcodușe și suc de corcodușe au avut niveluri semnificativ mai scăzute ale tensiunii arteriale, colesterol total și colesterol LDL „rău” decât grupul care a băut apă.

Rețete cu corcodușe Corcodușele pot fi găsite spre vânzare în pieţe, dar le puteți totodată culege fiind destul de răspândite. Le găsiți în diverse culori: galbene, roşii, rose, violet. Alegeți fructele netede, fără pete sau urme de lovituri.

Citeşte întreaga ştire: Corcodușe - ce beneficii au și cum le putem include în rețete delicioase"

Dragii moșului

Vine o vreme când somnul de noapte se întrerupe instant. Bătrânețile, bate-le vina! Viata la țară curge după un program bine stabilit, armonizat cu vremea de afară . Ora șase și jumătate m-a găsit în  fața porții casei noastre la strânsul corcodușelor . Câțiva săteni treceau mirați pe lângă mine și zâmbind îmi dădeau binețe .

Vreau sa vă spun că dudele și corcodușele sunt fructele copilăriei mele. N-aveam cinci ani și îndesam în gură, în toiul verii, aceste fructe minunate, unii zic că -s de râs .

Azi o mamă grijulie și infometată sărea pe ușa casei. Venea de departe. Are trei copilași. Nu știa dacă suntem acasă. Am anunțat soția ca i-a venit o prietenă . Noi am numit-o Griuța, după culoarea blăniței sale. La orele amiezei și-a adus și copilașii. Sunt toți fericiți . Imaginile din film confirmă cele scrise.

O prietenă a bunicii soției mele zicea, uneori, pe timpul iernii:- Nu vine ea vara că o să fac compot de corcodușe și o să am și la iarnă. Venea vara dar femeia uita să își prepare compotul de corcodușe. Așa treceau anii și în camara ei nu găseai compotul de corcodușe.

Așa că, dragii moșului nu uitați de corcodușe! E vremea lor. Compotul este ușor de făcut :

Eu zilnic prepar această licoare care bate la fund orice delicatesă, importată pe bani grei de comercianții autohtoni.

Rețetă este simplă :

O găletușă de corcodușe( 5l) se pun întro oală mare. Peste aceste corcodușe se adaugă apă ce depășește nivelul fructelor cu un lat de palmă .  După gust se adaugă zahăr . Eu pun 7-8 linguri de zahăr . Compoziția se fierbe în clocot câteva minute. 

Băutura verii, dulce acrișor, este gata. Se poate servi cu cuburi de gheață sau răcită la frigider . 

Atenție, corcodușele nu trebuie sa fie foarte coapte!

Poftă bună !

Prunus cerasifera is a species of plum known by the common names cherry plum and myrobalan plum. It is native to Southeast Europe and Western Asia, and is naturalised in the British Isles and scattered locations in North America. Also naturalized in parts of SE Australia where it is considered to be a mildly invasive weed of bushland near urban centers.

Stăpânul casei ce o să zică când va vedea că i- au sosit vizitatori și concurenți? 

Zone din România sunt poli de atracție pentru străini. Mulțumesc Doamne că am trăit să o văd și pe asta!

Remetea, august 2018

Salina Turda, august 2018

De câțiva anii ne petrecem vacanțele prin ținuturile noastre.

Am fotografiat, am scris, am descris frumusețile naturale românești, poveștile unor oameni, discuțiile cu români din țară sau străini în vizită la noi.

Îmi aduc aminte de o familie de olandezi, familie de tineri cu o fetiță fermecătoare, care se cazase în aceeași vilă ca și noi, chiar lângă camera noastră. Era în urmă cu trei-patru ani. Oameni de toată isprava. În țară lor muncesc din greu pentru a-și asigura traiul de zi cu zi și să aibe o locuință confortabilă. De ani de zile își fac concediile în România. Au venit de mai multe ori la aceeași pensiune, undeva din marginea Turdei, aproape de salină.

Poate mă credeți pe cuvânt. Pensiunea era de nota zece plus. Discuțiile cu patronul pensiunii m-au impresionat. Avea o afacere de familie de mai mulți ani și și - o conducea cu multă pasiune și plăcere. Așa, Da! Asta-i România în care vreau să trăiesc, nu cea descrisă de prea multe ori la posturile de televiziune unde sunt scoase în evidență tarele societății noastre, multe venite cu valul capitalist! 

Și acum o poveste de pe net.

"SATUL din România unde ZECI DE STRĂINI şi-au cumpărat case: "Am o viaţă mult mai BUNĂ aici decât în Germania!"

Un sat din România a devenit magnet pentru turişti din Germania, Franţa, Olanda, Italia sau Statele Unite.

Unii au lăsat în urmă ţările în care s-au născut şi au ales să-şi ducă traiul în bătrânul sat transilvănean Richiş. Satul sibian Richiş se ascunde într-un loc pitoresc, printre dealuri. Noii locuitori îl consideră un loc fermecător, care le aminteşte de copilărie. Richiş este un sat de viticultori, vechi de peste 700 de ani.

Soţii Schmid sunt din Munchen, iar acum cativa ani, fiul lor i-a îndemnat să viziteze satul, denumit pe vremuri satul celor bogaţi. Aşa este şi în prezent, după ce străinii s-au îndrăgostit iremediabil de acest loc şi au fost atenţi să dezvolte aici o comunitate strânsă şi puternică. “Richiş e a două casă pentru mine. Am o viaţă bună aici cu soţia mea, mult mai bună decât în Germania", a declarat Heribert Schmid.

Eleine şi Martin sunt primii olandezi care s-au mutat la Richis. În anii ’90, au vizitat satul cu nişte prieteni şi au rămas fermecaţi de tot ce au descoperit. “Tot ceea ce ne înconjoară, atmosfera, uitaţi-va la dealurile din jur! Natură! Şi să nu uităm ce le spunem mereu românilor: Fiţi mândri cu propria ţară! Sunt atâtea naţionalităţi care au ales să-şi ia o casă aici. Trebuie să fie ceva special la locul asta!" Cei doi soţi au cumpărat o casă veche de la saşi. Au investit mulţi bani în ea, pentru reparaţii, dar nu au aruncat nimic, nici măcar războiul de ţesut. Două vecine au învăţat-o pe Eleine cum să lucreze la el", a declarat Martin Engbrenghof.

Străinii deveniţi localnici au deschis mai multe magazine, dar şi un centru infoturistic. Organizează vara şi primăvară brunch-uri cu produse tradiţionale şi un festival de literatură. Pe lângă români şi câteva familii de saşi, la Richiş trăiesc zeci de nemţi, francezi, olandezi, italieni, elveţieni, lituanieni şi americani."

Zilnic și în liniște România se schimbă în bine. Păcat că  o bună parte din forța de muncă înalt - calificată slujește interesele altor țări. Văd că anual crește fluxul de imigranți, muncitori în special, în diversele sectoare economice, construcții, HORECA, agricultură etc. Aștept ziua când vor veni muncitori la porțile noastre și vor solicita să li se da de muncă. Nu- i departe vremea! Atenție celor care-și pierd timpul prin birturi și refuză să muncească, flagel în diminuare, dar încă existent în satele românești! 

România bucolică

Mă amuz copios.

Temperaturile sunt aproape ecuatoriale. Mirosul fânului proaspăt tăiat pătrunde prin geamurile casei.  Motanul nostru își face prezența printr-un mieunat specific. Parcă ar spune: - Sunt și eu aici. Fă-mi o fotografie!

Ies în stradă. Asfaltul s-a încins. Un câine se îndreaptă spre râu. Se duce la scăldat. Pe vremuri auzeam glasurile cristaline ale copiilor. Se duceau sau veneau de la scăldat. Trenul șerpuiește leneș. Câteva autoturisme trec pe lângă mine ca stafiile. O căruță plină ochi cu fân, bine îndesat pe o înălțime de peste doi metri, exact ca pe vremea copilăriei mele, vine din zona râului. Căruțasul aproape nu se vedea din fân. Doar hățurile se mișcau alene. Cei doi cai înhămați la căruță trăgeau din greu. La iarnă or să aibe ce mânca. 

M-am retras la umbră. Citesc diverse mesaje. Mă amuz. Sunt semnate: Gl. Bg., Gl. Corp de armată, pensionați cu gradul de colonel dar azi s-au ajuns. Au făcut pe dracul în patru să-și umple umărul cu steluțe pe timpul pensionării. 

Eu, țăranul din mine nu a putut lasa corcodușele să fiarbă la soare. Am cules câteva găleți. E buna țuiculița pe vreme răcoroasă, lângă o slană bine făcută, tipic ardelenească și o ceapă spartă cu pumnul și bine sărată. Darurile Domnului nu trebuie refuzate!

Culegeam cu acribie corcodușele. O mașină s-a oprit lângă mine. Era preotul. M-a salutat. Ii face plăcere să conversăm. Un preot cu har și omenie, parca ar veni din altă lume. Ce făcea? Se plimba prin sat, sa-și vadă enoriașii din parohia sa. 

Ce-am constatat : toți consătenii care au trecut pe lângă mine mi-au dat binețe. E de bine! Satul românesc nu moare, moravurile bune se perpetuează. 

Bucuria asasinilor economici. Romania la mezat. Mulți idioți pe metru pătrat. Trădătorii României jubilează.

 Nici nu vreau să le scriu numele trădătorilor români și asasinilor economici care au ras fosta industrie românească, zic unii tâmpiți, "comunistă ". 

Cât de spălați la creier sunteți tovarăși!

" Fosta fabrică de diamante RAMI Dacia, construită cu spionii români ai lui Pacepa - demolată. Terenul, vândut pentru un proiect rezidențial cu peste 1.300 de apartamente.

Fosta fabrică de diamante sintetice RAMI Dacia, indicată public ca fiind construită în anii `70 cu tehnologie obținută de spionii români coordonați de Ion Mihai Pacepa, urmează a fi demolată, iar terenul acesteia va fi vândut cu circa 15,7 milioane euro dezvoltatorului imobiliar Eden Capital Development, pentru a construi un ansamblu rezidențial cu peste 1.300 de apartamente, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro"

Citește mai mult la: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/real-estate-constructii/exclusiv-foto-fosta-fabrica-diamante-rami-dacia-construita-spionii-romani-pacepa-demolata-terenul-vandut-proiect-rezidential-peste-1-300-apartamente-ceausescu-mi-ordonat-construiesc-tabrica-20284298

Articol din profit.ro.

Doamne ce țară verde și frumoasă avem și mulți concetățeni se înghesuie în purgatoriul bucureștean!

Bucureștiul, capitala europeană cu cea mai mică suprafață de spațiu verde pe cap de locuitor

13 Iulie 2021, 07:45
(actualizat 13 Iulie 2021, 08:13)

Bucureștiul este capitala europeană cu cea mai mică suprafață de spațiu verde pe cap de locuitor- 7,1 mp. Cifrele rezultă dintr-un studiu european în care Sofia şi Budapesta sunt peste Capitală României, iar Stockholm are 41 de metri pătraţi de spaţiu verde pentru fiecare locuitor. Bucureştiul nu are nici măcar un index al spaţiilor verzi.

Supafata verde a Capitalei a tot scăzut până la doar 7,1 metri pătraţi de spaţiu verde pentru fiecare locuitor. Alte capitale sunt cu mult mai prietenoase cu mediul: Sofia are peste 14 metri pătraţi de spaţiu verde pentru un locuitor, iar Budapesta, peste 16. Recordul dește deţinut de Stockholm: 41,6 mp pe cap de locuitor.

Situaţia din București încalcă grav și legislația Româniai care prevede cel puțîn 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Este şi cu mult sub limita setată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

”Dacă vorbim de suprafață, pentru București nu mai este nimic de făcut în momentul de față pentru că teritoriul nu mai permite. Singură soluție ar fi că Bucureștiul și județul Ilfov să devină o singură unitate administrativ teritorială. Dar așa cum am mai spus spus, suprafață nu este atât de relevanță. Este relevanță calitatea spațiului verde și accesibilitatea să, spune Alexandru Pânișoară, președinte al Asociației Pentru Dreptul Urbanismului.

Într-un răspuns pentru Știrile TVR, Primăria Capitalei precizează că a prevăzut în bugetul din acest an peste 12,6 milioane de lei pentru a realiza un nou registru al spațiilor verzi. Şi are în vederea crearea unor noi spații verzi cu ajutorul PNRR.

”m avut după 1989, în jur de 3.500 de hectare de spațiu verde. În general erau cu acces public nelimitat, acum ajuns undeva la 1.000 de hectare cu acces public nelimitat și se văd aceste pierderi în tot ce înseamnă poluarea din București și starea de sănătate a populației”, spune la rândul său Daniel Trifu, vicepreședintele Eco-Civica.

În urmă cu un an, Primăria Capitalei a fost amendată de Garda de Mediu cu 100.000 de lei pentru lipsa Registrului Spaţiilor Verzi, care este obligatoriu.

Sursa:TVR