Eu cu cine votez?

Cine sunt cei 85 de candidați la primăriile de sector din București

Sursa: Agerpres25.09.2020, ora 14:23

54321

 4.5 (2 voturi)

 Foto: SpotMedia.ro

85 de candidați s-au înscris oficial în cursa pentru primăriile de sector din Capitală.

Cei mai mulți candidați sunt la Sectorul 1, care este și cel mai bogat din București.

Mascarada listelor de semnături depuse de candidați continuă și la aceste alegeri locale: De ce nu sunt prinși și pedepsiți falsificatorii? – Interviu

20 de candidaţi vor Primăria Sectorului 1

Douăzeci de candidaţi au intrat în cursa electorală pentru funcţia de primar al Sectorului 1 al Capitalei.

În competiţia electorală pentru Primăria Sectorului 1 s-au înscris ingineri, medici, avocaţi, jurişti, jurnalişti, parlamentari.

Cei care îşi vor disputa funcţia de primar, la alegerile locale din 27 septembrie, sunt:

1. Ioana-Felicia Constantin (PMP) – economist
2. Clotilde-Marie-Brigitte Armand (Alianţa USR PLUS) – inginer, în prezent europarlamentar
3. Daniel Tudorache (PSD) – inginer, actual primar
4. Adina-Magdalena Alberts (Alianţa Pro Bucureşti 2020) – medic
5. Amalia Nenovici (Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor) – jurist
6. Andrei-Dominic Gerea (Partidul Puterii Umaniste – Social-Liberal) – economist, deputat
7. Crina-Veronica Mechno (Partidul Verde) – economist
8. Mădălina-Andreea Mustăreaţă (Partidul Social Democrat Independent) – avocat
9. Adriana-Cristina Bahmuţeanu (Partidul Ecologist Român) – jurnalist
10. Gabriel-Ciprian Ciceu (Partidul RE:START România) – manager
11. Jaqueline-Marilena Lazăr Şerbănescu (Partidul României Europene) – economist
12. Remus Bogdan Mamoc (Partidul România Mare) – referent specialitate
13. Emanuel Onoriu (Mişcarea Patrioţilor Români) – teolog (Uniunea Naţională Creştină a Romilor din România)
14. Marian Orlando Culea (ADER) – avocat
15. Andrei Emil Dîrlău (Alianţa pentru Unirea Românilor) – economist
16. Mioara Sabina Ciulu (Partidul Forţa Identităţii Naţionale) – specialist în relaţii internaţionale
17. Florin Toader (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională) – director de imagine
18. Elena Curic (Partidul Naţiunea Română) – jurist
19. Daniel Bucura (independent) – economist
20. Tudor-Helmut Schinagel-Costea (independent) – arhitect

Alianță istorică a partidelor de dreapta pentru București: Cine nu susţine această echipă o susţine pe Firea

Au depus liste pentru Consiliul Local al Sectorului 1 următoarele formaţiuni politice: PMP, Alianţa USR PLUS, PSD, Alianţa Pro Bucureşti 2020, ALDE, PPU (social-liberal), PNL, Partidul Verde, Partidul Social Democrat Independent, Partidul Ecologist Român, Partidul RE:START România, Partidul României Europene, PRM, Partidul Patrioţilor Români, ADER, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul Forţa Identităţii Naţionale, Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională, Blocul Unităţii Naţionale, Partidul Naţiunea Română.

De asemenea, s-au înscris pentru un loc în Consiliul Local şi 4 independenţi.

Cum au fost aleși candidații antiPSD pentru Capitală și de ce a rămas PMP afară. Riscul să se amâne alegerile: 50% – Interviu video cu Dragoș Tudorache

16 candidaţi pentru funcţia de primar al Sectorului 2

Şaisprezece candidaţi s-au înscris pentru a-şi disputa fotoliul de primar în Sectorul 2 al Capitalei la alegerile din 27 septembrie.

În competiţia electorală au intrat:

1. Marian Cătălin Militaru (PMP) – jurist
2. Dan Cristian Popescu (PSD) – matematician, actual viceprimar al Sectorului 2
3. Radu Nicolae Mihaiu (Alianţa USR PLUS) – programator
4. Ramona Ioana Mezei (ALDE) – jurnalist
5. Neculai Onţanu (Alianţa Electorală ADER-PPU social-liberal) – sociolog
6. Marius Cosmescu (Partidul Alianţa pentru Educaţie şi Reformă) – administrator firmă
7. Cătălin Bogdan Faust (Partidul României Europene) – psiholog
8. Cătălin Iordache (Partidul RE:START România) – jurist
9. Florin Manea (Alianţa Pro Bucureşti 2020) – inginer
10. Mihai Datcu (Partidul Oamenilor Credincioşi) – şofer
11. Petre Spîrleanu (PRM) – ofiţer în rezervă
12. Corina Pînzaru (Mişcarea Patrioţilor Români) – inginer
13. Constantin Gabriel Ureche (PER) – antrenor
14. Niculae Pupăză (Partidul Social Democrat Independent) – jurist
15. Daniel Scurtu (Partidul Forţa Identităţii Naţionale) – economist
16. Ana-Maria Mihai (Alianţa pentru Unirea Românilor) – medic stomatolog

Nicușor are prima șansă, Firea a renăscut de Covid, iar Băsescu poate ”șterge pe jos” cu toți, dacă vrea – Alegerile din Capitală, comentate de Alfred Bulai

Pentru Consiliul Local al Sectorului 2 au depus liste de candidaţi PMP, PSD, Alianţa USR PLUS, PNL (lista este deschisă de actriţa Magda Catone), PRM, ALDE, Partidul Social Democrat Independent, Partidul Forţa Identităţii Naţionale, Alianţa pentru Unirea Românilor, PER, Mişcarea Patrioţilor Români, Alianţa Pro Bucureşti 2020, Alianţa Electorală ADER-PPU (social-liberal), Partidul Alianţa pentru Educaţie şi Reformă, Partidul României Europene, Partidul RE:START România şi Partidul Oamenilor Credincioşi.

Cititor Spot – Decât să pierdem alegerile locale, mai bine le amânăm

13 candidați la Sectorul 3

Treisprezece candidaţi au intrat în cursa electorală pentru fotoliul de primar în Sectorul 3 al Capitalei.

Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 3 a constatat rămânerea definitivă a candidaturilor la funcţia de primar.

Nicuşor Dan spune că în campania electorală va fi o luptă între comunism şi anti-comunism

Printre candidaţii intraţi în cursa electorală se află actualul primar, Robert Negoiţă, dar şi viceprimarul general Aurelian Bădulescu sau directorul Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru.

Cei care îşi vor disputa funcţia de primar la sectorul 3, în alegerile locale din 27 septembrie, sunt:

1. George Mihail Neamţu (PMP) – lector universitar
2. Aurelian Bădulescu (PSD) – avocat, în prezent viceprimar general
3. Adrian Moraru (PNL) – director IPP
4. Corneliu Ştefan (PRM) – jurist
5. Maria Magdalena Nicula (Partidul României Europene) – jurist
6. Bogdan Valentin Brătianu (ALDE) – grafician
7. Andrei Nicolas Pleşea (PER) – economist
8. Robert Negoiţă (Alianţa Pro Bucureşti 2020) – jurist, actualul primar al Sectorului 3
9. Ulise Toader (PPU social-liberal) – diplomat
10. Andra Elena Triţă (Partidul Forţa Identităţii Naţionale) – antreprenor
11. Florin Drăgan (Mişcarea Patrioţilor Români) – licenţiat în drept
12. Mihaela Cristina Mostavi (Partidul ADER la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie) – economist
13. Ştefan Ovidiu Dima (Alianţa pentru Unirea Românilor) – inginer

Pentru Consiliul Local al Sectorului 3 au depus liste următoarele formaţiuni: PMP, PSD, Asociaţia Partida Romilor ”Pro Europa”, PRM, Partidul României Europene, ALDE, PER, Alianţa Pro Bucureşti 2020, PNL, PPU (social-liberal), Alianţa USR PLUS, Partidul Forţa Identităţii Naţionale, Mişcarea Patrioţilor Români, Partidul ADER la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie, Partidul Noua Dreaptă, Alianţa pentru Unirea Românilor. 

Viorel Cataramă are probleme și cu semnăturile pentru locale: Biroul Electoral i-a invalidat candidatura la Primăria Capitalei

Funcţia de primar în Sectorul 4, disputată de 9 candidaţi

Nouă candidaţi îşi dispută, la alegerile locale din 27 septembrie, fotoliul de primar în Sectorul 4 al Capitalei.

În competiţia electorală au intrat:

1. Daniel Băluţă (PSD) – medic, actualul primar
2. Ştefănel Dan Marin (PMP) – politolog
3. Elena Simona Spătaru (Partidul Libertate Unitate Solidaritate) – avocat
4. Ovidiu Zară (PER) – economist
5. Vasile Negrilă (Partidul Social Democrat Independent) – jurist
6. Adrian Vlad Chiotan (ALDE) – jurist
7. Gabriel Liviu Ispas (Pro România) – avocat
8. Simion Dan Călina (PRM) – economist
9. Constantin Titian Filip (independent) – medic

De ce alianța dintre PNL și USR-PLUS e o veste proastă pentru PSD și în privința alegerilor parlamentare, nu numai locale?

Pentru Consiliul Local al Sectorului 4 au depus liste de candidaţi Alianţa electorală PSD – PPU (social-liberal), PMP, PER, Partidul Social Democrat Independent, ALDE, PNL, PRM, Alianţa USR PLUS, Alianţa Pro Bucureşti 2020.

De asemenea, pentru un loc în Consiliul Local şi-a depus candidatura şi un independent.

11 candidaţi la Sectorul 5

Unsprezece candidaţi au intrat în cursa electorală pentru funcţia de primar în Sectorul 5 al Capitalei.

Alianța USR PLUS vrea măsuri extraordinare de protecție dacă se organizează alegeri locale

În cursa electorală au intrat:

1. Cristian Piedone Popescu (Partidul Puterii Umaniste) – economist
2. Cătălin Lucian Iliescu (PMP) – inginer
3. Ion Valentin Voicu (ALDE) – inginer, actual consilier general
4. Daniel Florea (PSD) – jurist, actualul primar
5. Cristian Tudor Băcanu (PNL) – avocat, actual secretar de stat
6. Ştefan Pirpiliu (Alianţa Pro Bucureşti 2020) – inginer
7. Marian Daniel Vanghelie (Partidul Social Democrat Independent) – tehnician
8. Florin Ciomag (Mişcarea Alianţa Patrioţilor Români) – antreprenor
9. Octavian Mirea (Partidul Ader la Democraţie Educaţie şi Reconstrucţie) – inginer
10. Adrian Fundeneanu (Partidul Neamul Românesc) – antreprenor
11. Adrian Ion Urichianu (PRM) – profesor

La funcţia de consilier local au depus liste de candidaţi Partidul Puterii Umaniste, PMP, Asociaţia Partida Romilor ”Pro Europa”, ALDE, PSD, Alianţa USR PLUS, PNL, Alianţa Pro Bucureşti 2020, Asociaţia Pro-Rom Europa, Partidul Ader la Democraţie Educaţie şi Reconstrucţie.

S-au mai înscris în cursa pentru un loc de consilier local câte un candidat din partea Partidului Neamul Românesc şi a Alianţei Mişcarea Patrioţilor Români, dar şi un independent.

Alianța USR PLUS vrea măsuri extraordinare de protecție dacă se organizează alegeri locale

16 candidați la Sectorul 6

Şaisprezece candidaţi, înscrişi în cursa pentru fotoliul de primar în Sectorul 6, vor încerca să convingă alegătorii că merită să le acorde votul pe 27 septembrie.

În competiţia electorală au intrat:

1. Ştefan Viorel Florescu – PMP
2. Mihai Daneş – independent
3. Ciprian Ciucu – PNL (preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici)
4. Gabriel Mutu – PSD (actualul primar)
5. Tudor Tim Ionescu – ALDE (actual consilier general)
6. Anca Elena Bălăşoiu – Alianţa Pro Bucureşti 2020
7. Bogdan Gabriel Iofciu – Partidul ADER la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie
8. Georgel Tudoraşcu – Partidul Puterii Umaniste (social liberal)
9. Danil Tulugea – PRM
10. Radu Lucian Dinu – Partidul Forţa Identităţii Naţionale
11. Călin Tudose – PER
12. Florina Bogdana Popescu – Mişcarea Patrioţilor Români
13. Cătălin Liviu Amiroaie – Alianţa Creştin Democrată
14. Alexandra Diana Gheorghe-Iovu – Partidul RE:START România
15. Viorica Elisabeta Lupu – Alianţa pentru Unirea Românilor
16. Vlad Alexandru Iancu – Partidul Social Democrat Independent

Au depus liste de candidaţi pentru consilieri locali în Sectorul 6, care au fost validate de Biroul Electoral de Circumscripţie, PMP, PSD, PNL, ALDE, Alianţa Pro Bucureşti 2020, Partidul ADER la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie, PRM, Partidul Puterii Umaniste (social liberal), Alianţa USR PLUS, Partidul Forţa Identităţii Naţionale, PER, Alianţa Creştin Democrată, Partidul RE:START România, Partidul Social Democrat Independent şi Alianţa pentru Unirea Românilor.

Totodată, au fost admise şi două candidaturi independente – Gabriel Răzvan Pisoschi şi Mihai Daneş, care candidează şi pentru funcţia de primar.

18 candidaţi la PMB

18 candidaţi au rămas în cursa pentru funcţia de primar general al Capitalei.

Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti a constatat marţi definitive candidaturile.

Conform procesului verbal al BEM, au fost înregistrate 24 de liste de candidaţi propuse de partidele politice sau alianţele politice, de alianţele electorale, precum şi candidaturi independente, din care 22 au fost admise în totalitate sau în parte.

De asemenea, au fost înregistrate 19 candidaturi la funcţia de primar general, din care 18 au fost admise.

Acestea sunt:

1. Traian Băsescu (PMP) – inginer, actual europarlamentar
2. Gabriela Firea (PSD) – filolog/ jurnalist, actual primar general al Capitalei
3. Nicuşor Dan (independent) – matematician, actual deputat
4. Ilan Laufer (Partidul Forţa Identităţii Naţionale) – profesor de educaţie fizică şi sport
5. Ioan Sîrbu (Alianţa Pro Bucureşti 2020) – medic
6. Octavian Bădescu (independent) – economist
7. Radu Octavian Moraru (independent) – controlor trafic aerian
8. Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE) – inginer, actual senator
9. Radu Ghidău (Partidul Alianţa Naţional Ţărănistă) – avocat
10. Alexandru Ion Coita (Partidul Republican din România) – expert relaţii internaţionale
11. John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română) – inginer
12. Cătălin Ioan Berenghi (independent) – ghid montan
13. Claudiu Richard Târziu (Alianţa pentru Unirea Românilor) – jurnalist
14. Bogdan Stanoevici (Partidul Social Democrat Independent) – actor
15. Florin Călinescu (Partidul Verde) – actor
16. Ileana Daniela Nănău (PRM) – inginer
17. Valentina Bistriceanu (PER) – economist
18. Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie) – medic veterinar

Consiliul General

Pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti au depus liste de candidaţi: PNL, PMP, Partidul Forţa Identităţii Naţionale, Alianţa Pro Bucureşti 2020, PSD, Alianţa USR PLUS, ALDE, Partidul Puterii Umaniste (social liberal), Alianţa Naţional Ţărănistă, Partidul Republican din România, Partidul Naţiunea Română, UDMR, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul României Europene, Partidul Social Democrat Independent, Partidul Verde, Partidul Alternativa Dreaptă, PRM, Partidul Ecologist Român, Partidul ADER la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie, Partidul Noua Românie.

Pentru consilier general şi-a depus candidatura şi un independent – Radu Octavian Moraru (controlor trafic aerian), care de altfel candidează şi la funcţia de primar general.

Vezi și Firea a depus lista de candidaţi pentru Consiliul General: Pe ea se află, printre alții, Petre Roman, Cornel Dinu, Dumitru Dragomir și Anghel Iordănescu

Baronii roșii pe făraș

Alegeri locale 2020. Ziua în care baronii PSD se tem că dispar, iar PNL își joacă guvernarea pe următorii patru ani

S-a terminat campania electorală pentru alegerile locale care vor avea loc duminică, însă, de duminică seara va începe deja, neoficial dar în forță, o nouă campanie - cea pentru parlamentarele din 6 decembrie, care va decide guvernarea următorilor patru ani. Întotdeauna localele au fost turnesol pentru parlamentare, dar anul acesta este special: intervalul dintre cele două tururi de alegeri este foarte scurt, deci cine iese duminică pe locul al doilea nu mai are mult timp să recupereze procente până în iarnă, și, în plus, rezultatul depinde mai mult decât oricând de prezența la vot, pentru că suntem în pandemie și electoratul fiecăruia se raportează diferit la noul coronavirus. Unele partide au încurajat teoriile negaționiste și conspiraționiste în rândul simpatizanților, în vreme ce altele au cerut în mod repetat susținătorilor să fie responsabili în fața pericolului Covid, deci este de așteptat ca unii să meargă mai degrabă la vot, fără teamă de contaminare, iar alții să stea acasă, ca măsură de precauție. 

Pandemia a influențat și modul în care s-a desfășurat campania electorală. Partidele nu au mai putut să organizeze mitinguri, iar mesajele electorale au fost transmise aproape exclusiv prin canalele media și social media. Sociologii spun că a fost o campanie anostă, în urma căreia oamenii nu au rămas în minte cu proiectele și promisiunile concrete ale candidaților la primărie, consiliul local, consiliul județean, fiind mai degrabă o campanie de radicalizare a propriului electorat al fiecărui partid, decât o dezbatere de idei și de programe. 

PNL a mizat cel mai mult pe proiectele de infrastructură pe care, din poziția de partid condus de șeful Guvernului, a și reușit să arate că le pot da în folosință, proiecte pe care guvernele PSD nu le-a făcut - metroul din Drumul Taberei, trenul către aeroportul Otopeni, proiectele mari de autostrăzi. 

PSD, în schimb, a folosit mesajele clasice legate de mărirea pensiilor și alocațiilor, folosind în acest scop votul în Parlament pentru proiecte care nu pot fi aplicate, dar aduc voturi. 

Însă, dincolo de pandemie și de campania electorală lipsită de conținut, mai este ceva special la alegerile locale din acest an. După foarte multe mandate în care, în anumite județe, șefii locali ai PSD, așa numiții „baroni", au câștigat alegerile fără probleme, ziua de duminică este așteptată de multe nume celebre cu strângere de inimă, pentru că ar putea fi ultima lor zi de domnie locală. 

Lupta este strânsă între PNL și PSD în multe dintre marile fiefuri pesediste, spun surse din conducerea social-democraților.

Partidul are emoții mari în Moldova, unde liberalii au prima șansă să câștige la Iași, atât prin șefia CJ cât și prin primăria municipiului, dar și la Neamț, județ condus de Ionel Arsene, fost apropiat al lui Liviu Dragnea, lider marcant al partidului. În cazul Neamț, explicația ar sta în faptul că la primăria Piatra Neamț a fost impus drept candidat fostul ministru Răzvan Cuc, adus de la Giurgiu, și care nu a fost acceptat de filială, deci activul de partid nu a mai vrut să se implice în campanie cu același aplomb ca până acum, spun sursele noastre. 

La Bacău este posibilă o mare surpriză, candidatul USR susținut și de PNL fiind favorit la primăria municipiului reședință a județului fief tradițional pesedist. Cei din PSD spun că și la Vrancea, celebrul Oprișan, așteaptă cu mari emoții ziua de duminică, la fel ca și colegii săi de la Constanța, dar și ca cei de la Timiș, unde prima șansă la CJ nu mai este a social-democraților, care dețin acum funcția. 

Din Giurgiu, județ condus de mulți ani de tandemul Bădălău - Marian Mina, ar putea veni o altă surpriză, liberalii fiind favoriții acestor alegeri. 

Pesediștii se declară pesimiști și în legătură cu șansele de victorie la Caraș Severin, unde s-a implicat foarte activ în campanie ministrul de Interne, Marcel Vela, dar și cu cele de la Maramureș, unde actualul șef al CJ, Gabriel Zetea, nu stă foarte confortabil în sondajele de opinie.

Una peste alta, liderii din Kiseleff au calculat că ar putea să obțină în jur de 18 șefii de CJ-uri, dar că e posibil să piardă în fiefuri mari și tradiționale, ceea ce va constitui un dezavantaj major la alegerile parlamentare, când numărul de locuri eligibile pe listele de deputați și senatori va deveni foarte mic. 

De altfel, toate calculele din partid se fac în perspectiva alegerilor parlamentare, care vor decide cine va guverna în următorii patru ani și cine va face jocurile în Parlament, unde PSD a fost obișnuit să controleze majoritatea voturilor. 

Or, locurile eligibile fiind mai puține, iar liderii județeni care ar putea pierde pozițiile actuale și doresc să vină la București, în Parlament, fiind tot mai mulți, se tem cei din jurul lui Marcel Ciolacu că partidul ar putea intra imediat după ziua de duminică într-o nouă logică de război, luptându-se între ei pentru posturile de parlamentar. 

Marea miză a Partidului Național Liberal la alegerile de dumincă este câștigarea a cât mai multor orașe importante. Liberalii au emoții în Capitală, unde sondajele arată o luptă strânsă la Primăria Generală, iar la primăriile de sector primarii în funcție pleacă cu prima șansă. 

Primăria Constanța este o altă miză importantă pentru PNL, acolo unde lupta dintre Virgil Chițac, candidatul liberal și Decebal Făgădău, actualul primar PSD în funcție, este, de asemenea, strânsă. 

PNL nu are emoții la Cluj-Napoca, Iași, Brașov, Oradea sau Arad. Și la Timișoara prima șansă o are primarul PNL în funcție, Nicolae Robu, care se luptă cu candidatul USR-PLUS, Dominic Fritz. 

Astfel, cu excepția Bucureștiului și a Craiovei, PNL își poate adjudeca victoria în marele orașe ale României. 

Alianța USR-PLUS nu își face calcule pentru câștigarea niciunui județ, în schimb speră să câștige mai multe localități în județe precum Argeș, Bacău, Timiș sau Alba. 

În ceea ce privește marile orașe, USR-PLUS se bazează doar pe cei doi candidați susținuți și de PNL, la Bacău și Galați. 

Un rezultat care ar putea cântări greu pentru Alianța condusă de Dan Barna și Dacian Cioloș ar fi cel de la sectoarele 1 și 2 din București, unde candidații USR-PLUS, susținuți și de PNL, sunt cotați cu șanse bune.

La ultima întâlnire pe care au avut-o liderii PNL cu președintele Klaus Iohannis, acesta le-a spus că miza lor trebuie să fie alegerile parlamentare. Localele sunt doar un pas pentru parlamentare, dând, prin rezultate, un semnal către electorat pentru ceea ce se va întâmpla în 6 decembrie.

De asta depinde felul în care va arăta viitorul Guvern. Dacă PNL ia un scor prea mic, va fi obligat să facă alianțe, deci compromisuri, să cedeze posturi în Executiv, să accepte programele politice și economice ale altora. 

Deocamdată este anunțată doar alianța la guvernare cu USR-PLUS, dar și aceasta va deveni o problemă pentru liberali, la negocierile din decembrie, dacă PNL nu va avea un scor suficient de mare pentru a putea să le refuze lui Barna și Cioloș, spre exemplu, cererile privind un număr prea mare de miniștri. 

Pe de altă parte însă, recomandarea lui Klaus Iohannis s-a referit și la majoritatea parlamentară, pentru că președintele nu mai vrea să aiibă un guvern liberal care să fie prizonier în Parlament în fața unei majorități controlată de PSD. Dacă liberalii câștigă dar la un scor prea mic, la fel ca în cazul guvernării, vor trebui să facă alte compromisuri și pentru sprijin în Parlament și asta ar însemna ca, pentru următorii patru ani, guvernarea să fie plină de probleme, crize și scandaluri. 

 

Românașii noștri se pregătesc intens

Copiii care stăpânesc limbajul programării azi vor stăpâni limbajul meseriilor de mâine

​În România timpul petrecut de copii în fața ecranelor urcă de la 3 ore, la vârsta de 5 ani, până la aproape 5 ore în adolescență, potrivit datelor Bitdefender, centralizate din modulul de asistență parentală (sursa https://www.bitdefender.ro/news/), asta înseamnă peste 30% din timpul unei zile. Deși învățământul românesc are încă lucruri de îmbunătățit în ce privește pregătirea viitorilor specialiști, la capitolul IT copiii români au scoruri bune și foarte bune la concursuri și olimpiade internaționale de robotică și informatică. Inteligența, interesul și talentul pentru acest domeniu sunt câteva dintre ingredientele acestor reușite.

Generațiile tinere de azi sunt tot mai inteligente, mai dornice de tehnologie și activități interesante când vine vorba de petrecerea timpului liber. Oferta activităților extra-școlare propuse de instituții tip after- school a crescut și s-a diversificat și uneori e dificil pentru părinți să facă alegeri. Dintre acestea, cursurile de programare în care copiii sunt inițiati chiar de la vârste fragede, devin tot mai apreciate deoarece dezvoltă gândirea analitică, stimulează inteligența și creativitatea, abilități utile în pregătirea lor temeinică indiferent de cariera pe care o vor urma.

Școala internațională de programare Algorithmics oferă un cadru optim în acest sens. Cu o rețea extinsă în peste 25 de țări, 400 de școli și 150.000 copiii instruiți în întreaga lume, în România afacerea e dezvoltată de 4 parteneri: Raluca și Marius Amurăriței și Oana și Vlad Diaconescu, având experiență de management, vânzare și IT în diverse corporații.

“Programarea are potențial în viitor, iar România este cunoscută deja pentru specialiștii săi talentați și bine pregătiți. Am vrut să dezvoltăm acest potențial pe care România îl are și ideea de a investi într-un domeniu legat de educația copiilor în IT ne-a venit natural. Am ajuns la Algorithmics International programming school studiind oferta mai multor școli din lume. Și am ales să le fim reprezentanți în România pentru că oferă o metodologie dezvoltată de experți internaționali, actualizată permanent, cu o platformă de învățare proprie care permite adaptarea la nivelul fiecărui copil", a precizat Marius Amurăriței, Managing Partner Algorithmics.

Primele școli au fost deschise în Iași și București, în februarie 2020. Până acum peste 200 de copii au învățat principii fundamentale de programare și creativitate digitală pe platorma online proprie, în mod personalizat, cu task-uri în funcție de nivelul fiecăruia. Demarate inițial în școli, în contextul pandemiei cursurile Algorithmics au trecut rapid în mediul online pentru a se asigura continuitatea procesului. Programa cursurilor acoperă o varietate largă de concepte și permite explorarea lor în adâncime. Mai mult, cursurile oferite sunt special concepute pentru mai multe categorii de vârste și cunoștințe, fiind în măsură să acopere parcursul educațional al copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani.

“Pe 19 septembrie am început anul școlar cu lecții de programare atât la sediul școlii, cât și LIVE cu profesor dedicat, la modulele Mars Academy (8 - 12 ani) și PythonStart (11-13 ani). Prima lecție este gratuită" a menționat Marius Amurăriței. Școala oferă gratuit DEMO-ul prin care copiii se bucură deja de o lecție de programare, iar părinții pot asista și înțelege tematica și modul creativ în care copiii vor primi aceste lecții. Modulele au câte 32 de lecții LIVE, de câte 90 de minute fiecare, desfășurate pe întregul an școlar. Cei înscriși acum primesc 10% reducere.

Important este și faptul că de anul acesta copiii vor primi și mai multă atenție din partea profesorilor, grupele fiind restrânse la maxim 6 copii, de la 12 inițial. “Ca părinți, cu toții am trecut prin experiența școlii online la finalul semestrului trecut și am înțeles cât de greu este să ții copiii motivați și atenți în cazul grupelor extinse. De aceea am decis să reducem numărul acestora în grupe la maxim 6, pentru a ne asigura că toți înțeleg și asimilează cunoștințele transmise" a specificat Marius Amurăriței. “Ca noutate pentru acest început de an școlar, tot începând din 19 septembrie am lansat offline la Iași un modul nou pentru cei foarte mici: The Coding Knight (5 -7 ani). Devenim astfel prima școală de programare din România care îi antreneaza pe copii "în jocul minții" de la o vârstă atât de fragedă".

O linie directoare definitorie pentru programa Algorithmics este învățarea prin gamificare (eng. gamification/ joc) - gamificarea înseamnă preluarea unor elemente din jocuri și integrarea lor în procesele de training și follow-up. Creierul nostru asimilează mult mai bine atunci când este implicat în activităţi care îi produc amuzament, interes şi competitivitate. Învățarea prin joc reflectă un alt trend în creștere în privința trainingului și Algorithmics urmează întocmai această tendință.

La școala Algorithmics copiii învață să programeze într-un mediu creativ, “jucându-se" cu principii fundamentale din teoria programării, tehnologie și metodologie avansată. Sunt antrenați să își dezvolte abilități de creativitate aplicată, lucru în echipă, să plănuiască și să distribuie resurse, să își evalueze punctele forte sau să-și asume responsabilități într-un proiect. La finalul modulelor cei mici descoperă că își pot crea singuri jocuri, aplicații, site-uri sau obiecte 3D! O pasiune aparent pasivă se transformă în timp de calitate pentru ei și o garanție a calității resurselor și timpului pentru părinți. În ritmul alert în care avansează tehnologia azi, nu ar fi de mirare ca programarea sa devină în scurt timp o aptitudine la fel de mandatory (obligatorie) cum este acum cunoașterea limbii engleze.

"Toarășul", un burtă verde, primul satrap comunist

Articol publicat în Adevărul.ro

Sfârşitul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul dictator al României comuniste. Teoria asasinării pusă la cale de KGB

Pe 19 martie 1965 se stingea din viaţă Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul lider al României comuniste. A rămas cunoscut ca un personaj duplicitar, un susţinător înfocat al colectivizării forţate şi al industrializării dar şi cel care a creat sistemul cumplit al puşcăriilor şi al epurării politice din anii 50. Practic, a fost primul dictator al comunismului românesc. 

Moartea fulgerătoare a lui Dej a ridicat numeroase semne de întrebare. Deşi diagnosticul medicilor este fără echivoc, sunt mulţi dintre cei care sunt siguri că Dej a fost asasinat de KGB.   

"Bolnavul numărul 1 al României"

 

În mod oficial Gheorghe Ghiorghiu Dej a murit pe 19 martie 1965 la orele 17.43. Diagnosticul medicilor era metastază produsă de un neoplasm pulmonar. Pe scurt, Dej a murit de cancer la plămâni. Boala a fost însă galopantă. Diagnosticat în luna ianuarie acesta a rezistat doar două luni, deşi a beneficiat de ajutorul celor mai buni medici ai vremii. 

"În a doua jumătate a lunii ianuarie 1965, tov. Gheorghe Gheorghiu Dej a prezentat semnele unei afecţiuni pulmonare cu tuse şi expectoraţii reduse sero-muco-sanghinolente. În ziua de 19 martie, după ora 16, starea bolnavului s-a înrăutăţit brusc, bolnavul a întrat în comă şi a încetat din viaţă la ora 17.43 ", se arăta în ziarul Scânteia din aceea perioadă. Diagnosticul a venit după conferinţa din cadrul Tratatului de la Varşovia la care participase Gheorghe Gheorghiu-Dej alături de o delegaţie românească. 

La numai câteva zile de la întoarcerea în ţară, liderul comunist a început să aibă o tuse supărătoare. A fost consultat iniţial de medicul său personal Leon Bercu. Acesta era îngrijorat de secreţiile cu sânge eliminate de Gheorghiu Dej după fiecare acces de tuse. A fost consultat de cei mai buni medici din România. Toţi au ajuns la acelaşi diagnostic: cancer pulmonar. 

A fost îngrijit în condiţii extraordinare fiind chemaţi inclusiv medici specialişti din Franţa. Evoluţia a fost galopantă. În două luni, Dej murea de cancer. 

Culmea, în anul 1964 făcuse un control anual amănunţit şi părea sănătos tun. A fost investigat inclusiv la plămâni şi aceştia păreau sănătoşi. Acest amănunt i-a făcut pe mulţi să se gândească cu suspiciune la moartea galopantă a lui Dej. 

Este însă adevărat că Dej suferise de plămâni după ce a fost închis în puşcărie, în timpul ilegalităţii. 

 

"Duplicitarul" Dej, un personaj incomod

 

Dej a răcit imediat după ce s-a întors de la Varşovia - mărturisea şi Paul Sfetcu, şeful său de cabinet. O răceală bruscă care evolua rapid şi devastator. 

Pentru mulţi era clar că Dej a fost iradiat sau otrăvit, o practică obişnuită a sovieticilor de a-şi îndepărta adversarii incomozi. Cu atât mai suspect este faptul că aproape toţi ofiţerii care asiguraseră paza personală a lui Dej la Varşovia au murit de cancer. 

Liderul comunist ar fi afirmat de altfel, mai în glumă mai în serios, cu o lună înainte de a muri, că a fost otrăvit de KGB. Nu ar fi fost singurul. Generalul Pacepa spune că ar fi aflat de la Nicolae Ceauşescu că Gheorghe Gheorghiu Dej s-ar fi aflat pe o listă neagră alături de alte persoanlităţi ale vremii, inclusiv Lucreţiu Pătrăşcanu, Mao Zedong sau chiar JF Kennedy. 

Păcatul lui Dej ar fi fost duplicitatea. Acesta a aplicat politicile staliniste atâta timp cât Stalin a fost în viaţă. Apoi s-a reorientat. Pe lângă faptul că a respins Planul Valev adoptat de CAER la insistenţele lui Hrusciov, urmaşul lui Stalin la conducerea URSS, Dej reluase relaţiile diplomatice cordiale cu statele vestice democratice inclusiv cu SUA. Preşedintele Lyndon Johnson vorbea despre România ca despre "statul prieten din zona comunistă". Acest lucru era de neacceptat din punctul de vedere al lui Hruşciov. Totodată Dej se desprindea tot mai mult de URSS, rezolvând şi problema retragerii ultimelor trupe ale Armatei Roşii de pe teritoriul românesc dar şi prin celebra "Declaraţie de independenţă" din anul 1964. 

Generalul Pacepa, dar şi un alt ofiţer de securitate a cărui nume a rămas necunoscut, ar fi afirmat că Dej a fost iradiat de ruşi în timpul conferinţei de la Varşovia. Acesta ar fi fost cazat într-o încăpere stranie, o şcoală cu duşumele negre, fără încălzire, deşi era iarna. 

Totodată, în biroul lui Dej, spun alţii din anturajul său, s-ar fi aflat o bucată de uraniu, într-o casetă de lemn, primită în anul 1956. Şeful de cabinet ar fi mărturisit că era deosebit de radioactiv şi a fost îndepărtat din birou. 

În orice caz dincolo de aceste teorii privind asasinarea lui Dej, este cunoscut şi faptul că liderul comunist avea probleme cu plămânii după perioada în care a stat închis la puşcărie. Succesorul lui Dej a fost Nicolae Ceauşescu, un fost coleg de celulă a liderului comunist şi totodată un colaborator apropiat, favoritul lui Dej. 

 

Ceauşescu s-a căţărat la putere pe încrederea lui Dej

 

Nicolae Ceauşescu a ştiut să câştige încrederea lui Dej şi, în acelaşi timp, a scăpat de adevăraţii „ilegalişti" din partid, adică de cei care cu adevărat au desfăşurat activităţi subversive în perioada interbelică, oameni care nu l-ar fi legitimat cu nimic. 

Ocupat cu alte probleme, Dej a lăsat pe mâna lui Ceauşescu structura organizatorică internă a partidului. A fost şansa sa. Prin intermediul funcţiei sale, Ceauşescu devenea al doilea om în partid şi cel mai important, se ocupa cu evidenţa cadrelor şi promovarea acestora. „În calitatea lui de şef al Direcţiei Organizatorice, Nicolae Ceauşescu a avut două câştiguri majore în raport cu ceilalţi demnitari. Primul – cunoaşterea în amănunt a politicilor partidului în toate domeniile. Al doilea – puterea aproape nelimitată asupra imensului aparat teritorial şi crearea unei baze de putere în interiorul aparatului central. 

Cadrele conduc totul, spusese Stalin, a cărui putere în partid îşi îngroşase la fel rădăcina", se arată în lucrarea "Fiul Poporului", redactată de Lavinia Betea, Cristina Diac, Florin Răzvan Mihai şi Ilarion Ţiu. Ceauşescu a avut grijă să aleagă în diferite funcţii cheie oameni credincioşi lui şi capabili să-l sprijine oricând. 

„«Nenorocirea», a observat prea târziu Alexandru Bârlădeanu, s-a produs prin aceea că Gheorghiu-Dej, fiind preocupat în acea vreme de dobândirea independenţei în raporturile cu sovieticii, în relaţiile cu China şi cu CAER, a lăsat problemele interne ale partidului în seama lui Ceauşescu. Acesta şi-a impus oamenii lui la nivelul regiunilor. Aşa îşi explicau şi demnitarii tineri succesul lui Ceauşescu din 1965“, se arată în „Fiul Poporului". 

 

Un tânăr român. Ce visează pentru Adamclisi?

Tânărul care s-a întors în satul bunicilor, după 23 ani în Belgia, să facă o fermă bio. „Aici nu s-a schimbat nimic de atunci“

Adamclisi este o comună din judeţul Constanţa, cunoscută în primul rând pentru monumentul Tropaeum Traiani, cetatea antică şi muzeul care adăposteşte vestigiile. Aici, la Adamclisi este aşezarea întemeiată de soldaţii romani care n-au mai părăsit sudul Dobrogei după înfrângerea dacilor. Comuna are 5 sate (Adamclisi, Zorile, Urluia, Abrud, Haţeg) şi aproape 2.400 suflete. Printre ele, George Bădilă, un român întors din Belgia, unde trăise de la vârsta de 7 ani. 

În anul 1987, mama lui George a emigrat în Belgia pentru un viitor mai bun, iar când a vizitat-o, după Revoluţie, micul George a fost încântat de lumea diferită de acolo. Totul era colorat, frumos, iar noi, românii, eram ca ieşiţi din grotă, total nepregătiţi pentru contactul cu Occidentul. 

Aşa că atunci când părinţii l-au întrebat dacă vrea să rămână acolo, copilul a răspuns fericit că „Da!“. Părinţii au decis să-l înscrie la şcoală în Belgia pe băiatul care terminase clasa întâi. 

George a crezut că totul va fi o vacanţă prelungită, dar la începerea şcolii şi-a dat seama că este doar un migrant din estul Europei, de care belgienii nu erau la fel de încântaţi.

„Eram pe atunci singurul copil de migranţi din orăşel şi m-am lovit de reacţii de genul: . Începutul a fost foarte greu, iar schimbarea – radicală. Absolut totul era diferit. Eram obişnuit de la şcoală cu pedagogia care înseamnă rigla peste degete. La 7 ani ai personalitatea deja formată, dar a trebuit să şterg tot ce eram, tot ce ştiam şi să mă remodelez, ca să mă integrez în lumea cea nouă, ca să ne putem accepta reciproc. 

Ţin minte că în prima pauză de prânz, mai lungă, m-am plictisit teribil. Am învăţat rapid limba franceză, aveam parte de un pedagog care mă învăţa cum să învăţ, aveam materii mai puţine, dar diversificate, se punea accent pe dezvoltarea abilităţilor, nu pe memorare şi tocit. Am avut noroc că am trăit de la început printre ei, în comunitate, pentru că migranţii de azi au deja formate propriile comunităţi, cu magazinele lor, cu cercul lor închis. Cred că ei se adaptează mult mai greu“, spune George.

În 2015 a decis să revină în ţară. Ideea o avea încă din liceu, când gândurile zburau dincolo de zidurile gri. Se înfiripase deja visul unei ferme, undeva la ţară, în natură. Dar cum putea să spună asta părinţilor, care-şi sacrificaseră căminul ca el să fie european încă de când românii nu ştiau ce e Uniunea Europeană?

„Încă din liceu mi-am dorit să mă întorc acasă, pentru că mereu am simţit că lipseşte ceva în viaţa mea. Cu toate că trăiam într-o ţară foarte bună şi că după atâţia ani ajunsesem să fiu integrat aproape în totalitate, nu simţeam acel sentiment de apartenenţă, nu mă simţeam acasă.

Ai mei au avut reacţii total diferite când au auzit ce vreau să fac. Mama m-a întrebat o singură dată, atunci când şi-a dat seamă că nu glumesc: De la răspunsul meu afirmativ, lucrurile au decurs natural şi m-a ajutat să mă pregătesc pentru exod. Cu tata lucrurile au fost total diferite, i-a luat ceva vreme să accepte ideea“, se destăinuie George.

Revenirea a fost destul de naturală, spune el. S-a instalat la ţară încet-încet şi primul an a fost muncă în continuu, şi praf, şi iar muncă. Casa era învechită şi multe erau de făcut prin gospodărie pentru a o aduce la un nivel decent. 

Sursa Facebook George Bădilă

„Cunoşteam satul destul de bine, îmi petreceam vacanţele la bunici până să plec în Belgia şi veneam aici în vacanţă în fiecare an când mă întorceam în ţară. Cunoşteam istoria satului din poveştile familiei. Aşa că nu a fost prea greu să mă adaptez. Senzaţia mea a fost că în acei 23 de ani de când emigrasem, aici nu se schimbase nimic. La început părea pitoresc, dar destul de repede am început să văd lipsurile“, spune George Bădilă. 

Primul lui şoc a fost să descopere groapa de gunoi. La capătul străzii sale se întinde pe un hectar, o zonă extrem de tristă unde sătenii aruncă gunoiul de grajd de la animale, dar şi gunoiul menajer, carcasele de animale, deşeurile de construcţie etc.

„O groapă de gunoi în toată firea, doar că nu e groapă la propriu, ci un câmp, pe care cândva se făcea legumicultură. Bătrânii povestesc că era raiul pe pământ acolo, era şi un sistem de irigaţii destul de elaborat, din care şi azi se mai văd rămăşiţele.

Al doilea şoc pentru mine a fost să întâlnesc copii cerşind. Intrând în vorbă cu ei, mi-am dat seamă că nici la şcoală nu fuseseră niciodată. Aveau 8-10 ani şi mi-am dat seamă că nu era un fenomen izolat. Atunci am hotărât să mă implic“, mărturiseşte George.

Deşi fusese apolitic mereu, şi-am dat seama că trebuie să iau o decizie, aşa că s-a îndreptat către partidul de opoziţie. La alegerile locale, candidatul partidului a câştigat. 

„Din păcate am constatat destul de repede că ideile mele nu concordau cu ale lor, aşa că m-am retras. În acelaşi timp, o uniune bucureşteană ce se promitea salvatoare se întindea la nivel naţional. Atunci am făcut demersurile să mă apropii de USR Constanţa. Am avut o prima întâlnire cu Stelian Ion, care mi-a făcut o impresie deosebită. Apoi am intrat într-o carantină de 2 ani, venind din alt partid, USR având criterii de adeziune foarte stricte“, povesteşte George Bădilă.

La început nu ştia mare lucru despre agricultură, el lucrând prin birouri, prin administraţii, dar încet-încet şi din greşeli nenumărate, a învăţat. 

Din ferma lui George din Urluia Sursa Facebook George Bădilă

„La început, oamenii au zis că sunt nebun să mă întorc aici, în contextul în care toată lumea pleacă din ţară. Unii au zis chiar că m-am întors pentru a mă ascunde aici că aş fi avut probleme prin Belgia sau alte teorii care mai de care mai hilare.

Ce este clar este că nimeni nu a putut înţelege că m-am întors aici de drag, de dragul de-a fi în ţara mea, în satul bunicilor, în contact cu natură.

Pentru mulţi, şi acum este un fenomen ciudat ce fac aici. Nici fluxul de străini ce au venit la mine nu i-a liniştit. Hipioţi, hipsteri, tatuaţi, pletoşi, fete singure… ce caută ăştia pe aici? Şi autorităţle şi-au pus întrebări, şi am avut numeroase vizite a reprezentanţilor forţelor de ordine, să verifice actele şi să întrebe cine sunt, cu ce se ocupă, şi uitându-se la ei cu aere circumspecte. Nu cred că am reuşit nici acum pe deplin să conving oamenii de intenţiile mele“, arată George.

La alegerile locale, George Bădilă este unul dintre cei 5 candidaţi la Primăria Adamclisi, figurează pe lista pentru Consiliul Judeţean Constanţa şi a reuşit să închege o mică echipă de candidaţi pentru consilieri locali ai Adamclisiului din partea USR PLUS. Descurajaţi de lipsa de perspectivă, tinerii mai răsăriţi acceptă orice ofertă care-i scoate din mediul lor.

„Simt că deranjez foarte mult cu ideile mele de-a schimba lucrurile, cu viziunea mea radicală asupra ecologiei, salubrităţii. Sunt atâtea nereguli, de la deşeuri aruncate pe stradă, la deversări direct în stradă a scurgerilor de la bucătărie sau de la maşina de spălat. Turme de sute de animale ne traversează zilnic satul, deşi nu au voie, rozând totul pe calea lor, ridicând praf şi lăsând în urmă lor doar dezolare şi dejecţii. Acei copii care m-au motivat să mă implic sunt tot analfabeţi şi acum lucrează prin târle, exploataţi, plătiţi în ţigări şi bani prea puţini, atunci când nu sunt goniţi înainte de salariu.

Nu-mi place rutina aşa că în fiecare zi încerc să fac ceva nou. Am descoperit şi programele de schimb de experienţă cu voluntari, iar asta a fost pentru mine un aport foarte important de resurse umane, dar mai ales de idei noi, şi de oameni frumoşi care au adus aici o energie pozitivă şi care au plecat cu amintiri frumoase. M-am înscris pe două situri, primul se numeşte HelpX, iar al doilea Workaway, de cele mai multe ori mă contactează ei, şi vin pentru perioade cuprinse într o săptămână şi câteva luni. Marea majoritate sunt oameni extraordinari.

Astfel că planul meu a evoluat de-a lungul timpului, de-a lungul experienţelor şi a întâlnirilor pe care le-am avut. Acum am o idee destul de clară despre proiectul meu aici. Îmi doresc să creez o fermă didactică sau pedagogică, în care producţia principal să fie de legume bio, dar să putem găzdui oameni şi copii de la oraş care doresc să ia legătura cu natură şi să fie parte din proiect. Îmi doresc să-mi dezvolt ferma şi să contribui la schimbarea comunei Adamclisi, acest diamant neşlefuit“, arată George Bădilă, românul-belgian care vrea să fie primar în satul bunicilor.

Cum vede tânărul revenit la matcă dezvoltarea Adamclisiului, care trebuie să-şi creeze o zonă industrială, să extindă reţeaua de canalizare şi să construiască o staţie de epurare:

„Singura metodă de atragere a investitorilor în zona noastră este punerea la dispoziţie a unui teren cu utilităţile necesare pentru a-şi dezvolta activitatea. Spre deosebire de multe alte zone, capitalul uman regăsit aici nu este folosit în mod eficient. În vederea optimizării ocupării forţei de muncă este mai convenabil să dezvoltăm o zonă industrială care să favorizeze concentrarea forţei de muncă locale, în detrimentul emigrării localnicilor către alte zone mai dezvoltate. Accesul la canalizare este o condiţie indispensabilă pentru nişte condiţii de trai decente. Alături de argumentele legate de sănătatea publică, accesul la un serviciu de canalizare contribuie inclusiv la dezvoltarea economică a zonei, multe activităţi economice fiind dependente de accesul la un sistem de colectare a apelor uzate. Astfel, propunerea noastră vizează reconversia fostei uzine Miniera şi redarea patrimoniului industrial comunităţii, o amintire activă în memoria locuitorilor din sat“ 

Sursa Facebook George Bădilă

Pe aceeaşi temă: 

Cum este trimis un copil de 12 ani să muncească „la stăpân“ pentru 300 lei lunar. „L-au dus la Medgidia, i-au explicat cum să facă autostopul în continuare“ 

Ce poţi face cu 5.500 euro: îţi cumperi o maşină second hand, mergi într-o vacanţă exotică sau salvezi viaţa unui om

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Ați mai văzut așa ceva?

Alegeri locale 2020. Ultima zi de campanie: peste 100 de candidați în București, la primăria generală și cele de sector

Vineri, 25 septembrie, este ultima zi de campanie electorală pentru alegerile locale, aceasta urmând să se încheie sâmbătă, la ora 7:00. Campania electorală la Alegeri locale 2020 a început pe 28 august şi s-a desfăşurat în condiţii speciale, din cauza pandemiei de Covid-19. Ultima zi de campanie se desfăşoară tot în stare de alertă pe teritoriul României, aceasta fiind prelungită cu încă 30 de zile începând cu data de 15 septembrie.

Peste o sută de candidaţi îşi vor disputa duminică fotoliul de primar general al Bucureştiului şi cele şase funcţii de primari de sectoare din Capitală, potrivit Agerpres.

Birourile Electorale de Circumscripţie au constatat rămânerea definitivă a 103 candidaturi la funcţiile de primar din Bucureşti:

• 18 candidaţi - la funcţia de primar general al Capitalei
• 20 de candidaţi - la funcţia de primar al Sectorului 1
• 16 candidaţi - la funcţia de primar al Sectorului 2
• 13 candidaţi - la funcţia de primar al Sectorului 3
• 9 candidaţi - la funcţia de primar al Sectorului 4
• 11 candidaţi - la funcţia de primar al Sectorului 5
• 16 candidaţi - la funcţia de primar al Sectorului 6

Candidaţii sunt ingineri, jurnalişti, medici, economişti, avocaţi, profesori sau actori. Printre ei se regăsesc şi un controlor de trafic aerian, un ghid montan, un teolog, un antrenor, un ofiţer în rezervă, un diplomat, un politolog şi un şofer.

Pentru fotoliul de primar al Bucureştiului candidează, în acest an, nume cunoscute. Actualul edil general, Gabriela Firea, candidează pentru un al doilea mandat. Şi fostul preşedinte al României Traian Băsescu vrea să revină la Primăria Generală, el mai ocupând această funcţie înainte de a fi ales şef al statului. Principalul lor contracandidat este independentul Nicuşor Dan, susţinut de PNL şi Alianţa USR PLUS. De asemenea, în cursa electorală a intrat şi liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru şi fost preşedinte al Senatului. Se vor "bate" pentru funcţia de primar şi actorii Florin Călinescu şi Bogdan Stanoevici, dar şi Ilan Laufer şi Alexandru Coita.

Candidaţii la funcţia de primar general al Bucureştiului sunt următorii: Traian Băsescu (PMP), Gabriela Firea (PSD), Nicuşor Dan (independent), Ilan Laufer (Partidul Forţa Identităţii Naţionale), Ioan Sîrbu (Alianţa Pro Bucureşti 2020), Octavian Bădescu (independent), Radu Octavian Moraru (independent), Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), Radu Ghidău (Partidul Alianţa Naţional Ţărănistă), Alexandru Ion Coita (Partidul Republican din România), John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română), Cătălin Ioan Berenghi (independent), Claudiu Richard Târziu (Alianţa pentru Unirea Românilor), Bogdan Stanoevici (Partidul Social Democrat Independent), Florin Călinescu (Partidul Verde), Ileana Daniela Nănău (PRM), Valentina Bistriceanu (PER) şi Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie).

Cei mai mulţi candidaţi sunt, anul acesta, la funcţia de primar al Sectorului 1 - un număr de 20.

Şi aici actualul edil vrea un nou mandat, dar în cursă au intrat şi nume cunoscute în profesiile pe care le au: europarlamentarul Clotilde Armand, fostul secretar de stat Ioana Constantin, medicul Adina Alberts, deputatul Andrei Gerea şi jurnaliştii Dan Bucura şi Adriana Bahmuţeanu.

Lista completă este următoarea: Ioana-Felicia Constantin (PMP), Clotilde-Marie-Brigitte Armand (Alianţa USR PLUS), Daniel Tudorache (PSD), Adina-Magdalena Alberts (Alianţa Pro Bucureşti 2020), Amalia Nenovici (Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor), Andrei-Dominic Gerea (Partidul Puterii Umaniste - Social-Liberal), Crina-Veronica Mechno (Partidul Verde), Mădălina-Andreea Mustăreaţă (Partidul Social Democrat Independent), Adriana-Cristina Bahmuţeanu (Partidul Ecologist Român), precum si Gabriel-Ciprian Ciceu (Partidul RE:START România), Jaqueline-Marilena Lazăr Şerbănescu (Partidul României Europene), Remus Bogdan Mamoc (Partidul România Mare), Emanuel Onoriu (Mişcarea Patrioţilor Români), Marian Orlando Culea (ADER), Andrei Emil Dîrlău (Alianţa pentru Unirea Românilor), Mioara Sabina Ciulu (Partidul Forţa Identităţii Naţionale), Florin Toader (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională), Elena Curic (Partidul Naţiunea Română), Daniel Bucura (independent) şi Tudor-Helmut Schinagel-Costea (independent).

Pe lista celor 16 competitori la funcţia de primar al Sectorului 2 se regăsesc un matematician, un programator, un sociolog, un psiholog, un ofiţer în rezervă, un antrenor şi un şofer, acesta din urmă reprezentând Partidul Oamenilor Credincioşi.

Fostul primar Neculai Onţanu candidează din nou, de această dată din partea Alianţei Electorale ADER-PPU social-liberal.

Şi actualul viceprimar al Sectorului 2 Dan Cristian Popescu a intrat în cursa electorală, din partea PSD.

Candidaţii intraţi în competiţia pentru fotoliul de primar în acest sector sunt: Marian Cătălin Militaru (PMP) - jurist, Dan Cristian Popescu (PSD) - matematician, actual viceprimar al Sectorului 2, Radu Nicolae Mihaiu (Alianţa USR PLUS) - programator, Ramona Ioana Mezei (ALDE) - jurnalist, Neculai Onţanu (Alianţa Electorală ADER-PPU social-liberal) - sociolog, precum și Marius Cosmescu (Partidul Alianţa pentru Educaţie şi Reformă) - administrator firmă, Cătălin Bogdan Faust (Partidul României Europene) - psiholog, Cătălin Iordache (Partidul RE:START România) - jurist, Florin Manea (Alianţa Pro Bucureşti 2020) - inginer, Mihai Datcu (Partidul Oamenilor Credincioşi) - şofer, Petre Spîrleanu (PRM) - ofiţer în rezervă, Corina Pînzaru (Mişcarea Patrioţilor Români) - inginer, Constantin Gabriel Ureche (PER) - antrenor, Niculae Pupăză (Partidul Social Democrat Independent) - jurist, Daniel Scurtu (Partidul Forţa Identităţii Naţionale) - economist şi Ana-Maria Mihai (Alianţa pentru Unirea Românilor) - medic stomatolog.

Zece bărbaţi şi trei femei s-au înscris în cursa pentru funcţia de primar al Sectorului 3.

Între cei 13 candidaţi sunt actualul edil al sectorului, Robert Negoiţă, viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu, directorul Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru, şi lectorul universitar Mihail Neamţu.

Candidează, de asemenea, doi jurişti, doi economişti, un grafician, un diplomat şi un antreprenor.

Cei care îşi vor disputa funcţia de primar la Sectorul 3, în alegerile locale de duminică, sunt: George Mihail Neamţu (PMP), Aurelian Bădulescu (PSD), Adrian Moraru (PNL), Corneliu Ştefan (PRM), Maria Magdalena Nicula (Partidul României Europene), Bogdan Valentin Brătianu (ALDE), Andrei Nicolas Pleşea (PER), Robert Negoiţă (Alianţa Pro Bucureşti 2020), Ulise Toader (PPU social-liberal), Andra Elena Triţă (Partidul Forţa Identităţii Naţionale), Florin Drăgan (Mişcarea Patrioţilor Români), Mihaela Cristina Mostavi (Partidul ADER la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie) şi Ştefan Ovidiu Dima (Alianţa pentru Unirea Românilor).

Cei mai puţini candidaţi s-au înscris în cursa pentru fotoliul de primar al Sectorului 4 al Capitalei - 9. Actualul edil, Daniel Băluţă, mai vrea un mandat de primar. El este contracandidat, între alţii, de Ştefănel Dan Marin de la PMP, care a fost pentru o perioadă primar interimar al Capitalei după suspendarea lui Sorin Oprescu.

De asemenea, a intrat în cursă la Sectorul 4 şi jurnalistul de investigaţii Ovidiu Zară.

În competiţia electorală pentru funcţia de primar au luat startul: Daniel Băluţă (PSD), Ştefănel Dan Marin (PMP), Elena Simona Spătaru (Partidul Libertate Unitate Solidaritate), Ovidiu Zară (PER), Vasile Negrilă (Partidul Social Democrat Independent), Adrian Vlad Chiotan (ALDE), Gabriel Liviu Ispas (Pro România), Simion Dan Călina (PRM) şi Constantin Titian Filip (independent).

La Sectorul 5 au revenit în competiţia electorală foştii primari Marian Vanghelie şi Cristian Popescu Piedone. Tot aici candidează pentru un nou mandat actualul edil, Daniel Florea. De asemenea, au mai intrat în cursă secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Cristian Tudor Băcanu, senatorul Cătălin Lucian Iliescu şi consilierul general Ion Valentin Voicu.

Cei 11 candidaţi înscrişi în cursa pentru funcţia de primar al Sectorului 5 al Capitalei sunt: Cristian Piedone Popescu (Partidul Puterii Umaniste) - economist, Cătălin Lucian Iliescu (PMP) - inginer, Ion Valentin Voicu (ALDE) - inginer, actual consilier general, Daniel Florea (PSD) - jurist, actualul primar, Cristian Tudor Băcanu (PNL) - avocat, actual secretar de stat, Ştefan Pirpiliu (Alianţa Pro Bucureşti 2020) - inginer, Marian Daniel Vanghelie (Partidul Social Democrat Independent) - tehnician, Florin Ciomag (Mişcarea Alianţa Patrioţilor Români) - antreprenor, Octavian Mirea (Partidul ADER la Democraţie Educaţie şi Reconstrucţie) - inginer, Adrian Fundeneanu (Partidul Neamul Românesc) - antreprenor şi Adrian Ion Urichianu (PRM) - profesor.

În Sectorul 6, pentru funcţia de primar candidează 16 persoane - patru femei şi 12 bărbaţi, nume cunoscute în politica românească sau persoane care au mai candidat de-a lungul vremii.

Actualul edil, Gabriel Mutu, vrea să obţină un nou mandat. El este contracandidat de liberalul Ciprian Ciucu, fost consilier general şi actual preşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, de consilierul general ALDE Tudor Tim Ionescu şi de vicepreşedintele PMP Ştefan Viorel Florescu.

Biroul Electoral de Circumscripţie a constatat rămânerea definitivă a următoarelor candidaturi pentru funcţia de primar în Sectorul 6: Ştefan Viorel Florescu - PMP, Mihai Daneş - independent, Ciprian Ciucu - PNL, Gabriel Mutu - PSD, Tudor Tim Ionescu - ALDE, Anca Elena Bălăşoiu - Alianţa Pro Bucureşti 2020, Bogdan Gabriel Iofciu - Partidul ADER la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie, Georgel Tudoraşcu - Partidul Puterii Umaniste (social liberal), Danil Tulugea - PRM, Radu Lucian Dinu - Partidul Forţa Identităţii Naţionale, Călin Tudose - PER, Florina Bogdana Popescu - Mişcarea Patrioţilor Români, Cătălin Liviu Amiroaie - Alianţa Creştin Democrată, Alexandra Diana Gheorghe-Iovu - Partidul RE:START România, Viorica Elisabeta Lupu - Alianţa pentru Unirea Românilor şi Vlad Alexandru Iancu - Partidul Social Democrat Independent.

Editor : D.C.