Trudeau, în contextul protestelor din Canada și SUA față de rasismul polițiștilor: Vă aud furia
Premierul Justin Trudeau a declarat luni că aude "furia" și "durerea" tinerilor canadieni de culoare, după o serie de manifestații care au loc în toată țara pentru a denunța violența și rasismul polițiștilor, în SUA și Canada, relatează AFP.
"Vreau să mă adresez tinerilor canadieni de culoare: vă aud, aud neliniștile, furia, durerea. Vă aud când spuneți că vă amintește de de experiențele dureroase de rasism și discriminare", a spus Trudeau în timpul conferinței de presă zilnice.
"Pentru mulți canadieni, ceea ce se întâmplă în cealaltă parte a frontierei (cu Statele Unite, n.r) în acest moment sunt scene familiare. Rasismul față de persoanele de culoare, discriminarea sistematică, injustiția, există și la noi", a continuat el.
Manifestări antirasiste importante au avut loc weekendul acesta la Toronto, Vancouver și Montreal.
Manifestațiile canadiene au vizat denunțarea rasismului și violența poliției din Canada, exprimând totodată solidaritatea față de manifestațiile din SUA, în urma decesului lui George Floyd.
Președintele american Donald Trump a anunțat luni că va trimite „mii și mii de militari” care să pună capăt „răzvrătirilor și fărădelegilor” ce au loc în țară, considerând că violențele sunt provocate de elemente ce țin de „terorismul intern”.
Este o decizie controversată din punct de vedere juridic, dar șeful Casei Albe a invocat o lege din 1807 care i-ar da dreptul să mobilizeze armata pe teritoriul Statelor Unite. Este de așteptat, însă, ca guvernatorii, cel puțin cei democrați, să nu accepte desfășurarea de trupe federale pe teritoriul statelor pe care le conduc.
Decizia vine după ce, potrivit unei înregistrări audio obținute de presa americană, Donald Trump a avut o videoconferință cu guvernatorii statelor SUA, pe care i-a criticat că sunt „slabi” şi le-a cerut să adopte măsuri mai dure contra protestatarilor.
„Voi desfășura armata Statelor Unite și voi rezolva eu repede problema, dacă ei (guvernatorii - n.r.) nu sunt în stare. Acționez rapid și ferm pentru a ne proteja măreața noastră capitală, Washington, DC. Ce s-a întâmplat noaptea trecută în acest oraș este o rușine totală”, a spus Donald Trump.
„Chiar în timp ce vorbim, desfășor mii și mii de soldați bine înarmați, personal militar și agenți ai forțelor de ordine pentru a opri răzvrăririle, jaful, vandalismul, atacurile și distrugerea proprietății”, a afirmat șeful Casei Albe.
„Cei care amenință proprietatea și vieți nevinovate vor fi arestați, închiși și judecați în cel mai aspru spirit al legii. Vreau ca organizatorii acestei terori să știe că riscă pedepse severe și lungi cu închisoarea”, a declarat președintele american.
Este prima declarație publică pe care o face șeful Casei Albe după moartea lui George Floyd, un afro-american care a murit în timp ce era în custodia poliției. Protestele antirasism care au urmat acestui incident au escaladat și au dus, într-o săptămână, la o criză socială care s-a extins în întreaga țară și care s-a suprapus peste criza sanitară și cea economică apărute în urma pandemiei. Protestele pașnice de la început au degenerat într-o descătușare a furiei colective, cu scene de violență și jafuri ce au determinat autoritățile să ia măsuri de sporire a securității.
Gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc împotriva protestatarilor de la Casa Albă
Scene violente se desfășurau și luni după-amiază la Washington, în fața Casei Albe, chiar în timp ce președintele vorbea. Cu ceva timp înainte ca președintele să iasă la declarații, mulțimea de protestatari a început să fie dispersată cu ajutorul poliției călare și a gazelor lacrimogene.
În District of Columbia, unitatea administrativă din care face parte Washingtonul, a fost chemată Garda Națională și au fost cerute întăriri. În ciuda intervenției a forțelor de ordine, au rămas protestatari în fața Casei Albe, care s-au auzit strigând pe toată durata cât a vorbit președintele.
Donald Trump s-a dus la biserică și s-a fotografiat cu Biblia în mână
Imediat după ce a făcut declarația, președintele s-a deplasat pe jos de la Casa Albă către o biserică din apropiere la intrarea căreia a izbucnit un incendiu în timpul protestelor din cursul weekendului. Dintre toți cei care îl însoțeau numai fiica sa, Ivanka, purta mască.
Ținând o Biblie în mână președintele și-a chemat colaboratorii apropiați lângă el și s-a fotografiat cu ei în fața lăcașului de cult.
Pentru ca această scenă să se poată desfășura, demonstranții pașnici care erau în zonă au fost alungați de forțele de ordine cu gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc.
Revolte în SUA: Trump anunță desfășurarea a "mii de soldați puternic înarmați" la Washington
Președintele Donald Trump a anunțat luni de la Casa Alba desfășurarea a "mii de soldați puternic înarmați" și de forțe de poliție la Washington, spunând că tulburările din ziua precedentă în capitala federală au fost "o rușine", potrivit AFP.
În timp ce vorbeadin grădina Casei Albe, poliția a tras gaze lacrimogene în încercarea de a dispersa protestatarii adunați în afara complexului, susține AFP.
Preşedintele american Donald Trump a criticat guvernatorii diverselor state pe care i-a calificat drept ''slabi'' şi le-a cerut să adopte măsuri mai dure contra protestatarilor, pe fondul violenţelor de stradă înregistrate în ultimele zile în mai multe oraşe din SUA, transmit luni Reuters şi dpa.
Starea de asediu, care presupune interdicția de circulație între orele 23.00 și ora 06.00, a fost decretată în aproape 40 de orașe, însă protestatarii au ignorat în mare parte restricți, ceea ce a dus la noi tensiuni. Din cauza protestelor masive, președintele Trump a fost mutat într-un bunker subteran vineri seara, unde a fost ținut, potrivit CNN, aproximativ o oră înainte de a se întoarce la reședința sa.
Imperiul contraatacă: marea expansiune chinezească în lume amenință poziția Statelor Unite
Foto: STR/ AFP/ Profimedia
Economia Chinei generează anual un PIB de peste 14 trilioane USD și ocupă cea de-a doua poziție în ierarhia economiilor mondiale. Prima economie a lumii este cea a Statelor Unite cu al său PIB de 22 trilioane USD/an.
Dar cum s-a ajuns în situația ca economia chineză să depășească economii precum cele ale Japoniei sau Germaniei și să amenințe poziția Statelor Unite?
După terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, economia Chinei se afla într-o situație dificilă, aceasta fiind una subdezvoltată. China a adoptat modelul economiei de comandă, planificată central, asemănătoare cu cea a Uniunii Sovietice.
Începând cu 1953 au urmat o serie de reforme, sub conducerea lui Mao Zedong:
1953 – 1957: Primul plan cincinal - Scopul programului a fost de a stimula industrializarea Chinei. Producția de oțel s-a majorat de patru ori în patru ani, de la 1,3 milioane tone la 5,2 milioane tone.
1958–1962: Marele Salt Înainte - Campania a subliniat transformarea agrară-industrială a Chinei, printr-un sistem agricol comunal. Cu toate acestea, planul a eșuat și a produs moartea unui număr estimat situat între 18 și 45 de milioane de chinezi.
1959–1962: Conferința de la Lushan – în cadrul conferinței s-a renunțat la politicile Marelui Salt Înainte.
1966–1976: Marea Revoluție Culturală Proletară - Mao Zedong a încercat să recupereze puterea și sprijinul după eșecul Marelui Salt Înainte. Cu toate acestea, acesta a fost un alt plan care s-a declanșat, provocând alte milioane de decese prin violență.
1971: China a aderat la ONU – Republica Populară Chineză (RPC) a înlocuit astfel Republica Chineză (Taiwan) ca membru permanent al Națiunilor Unite. A fost adoptată rezoluția 2758 de către statele membre ONU.
1972: Vizita președintelui Nixon - Richard Nixon a fost primul președinte al Statelor Unite care a vizitat China, după cel de-al doilea război mondial. Aceasta a ajutat la restabilirea relațiilor diplomatice între cele două națiuni.
Cum a evoluat economia Chinei după 1979
Între 1949 și 1979, economia Chinei a înregistrat rate reduse de creștere.
Primele reforme ce au dus la deschiderea economiei chineze s-au produs după moartea lui Mao Zedong (1976), sub conducerea lui Deng Xiaoping.
Între 1950 și 1973, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut cu o rată medie de 2,9% pe an. Acest lucru a plasat economia chineză aproape de mijlocul clasamentului națiunilor asiatice, cu țări capitaliste vecine, ca Japonia, Coreea de Sud și Taiwan (ROC), ce se aflau în fruntea clasamentului.
Începând cu 1970, economia a intrat într-o perioadă de stagnare, iar după moartea lui Mao Zedong, conducerea Partidului Comunist a apelat la reforme orientate către piață pentru a da un impuls dezvoltării economiei.
Menționez mai jos modul în care au evoluat economiile Chinei și ale Statelor Unite, în intervalul 1952 -1975 (cifrele sunt în miliarde USD), până la începerea reformelor:
După introducerea reformelor economice, inițiate de către Deng Xiaoping, la sfârșitul anilor ’70, ce au dus la remodelarea industriei și agriculturii, creșterea economică a Chinei a fost una extrem de rapidă.
Din 1979 până în 2010, creșterea medie anuală a PIB a Chinei a fost de 9,91%, atingând un maxim istoric de 15,2% în 1984 și un minim de 3,8% în 1990.
În intervalul 1975 – 1985, PIB-ul Chinei s-a dublat.
Dezvoltarea economică a Chinei se datorează deschiderii economice față de Vest. Companiile occidentale au investit masiv în China, după crearea zonelor economice speciale, niște enclave economice, unde investitorii beneficiază de forță de muncă ieftină, la discreție și facilități fiscale.
Ca parte a reformelor sale economice și a politicii de deschidere, între 1980 și 1984, China a stabilit zone economice speciale (SEZ) în Shantou, Shenzhen și Zhuhai în provincia Guangdong și Xiamen în provincia Fujian. China a desemnat insula Hainan, zonă economică specială.
În 1984, China a deschis alte 14 orașe de coastă pentru investiții: Dalian, Qinhuangdao, Tianjin, Yantai, Qingdao, Lianyungang, Nantong, Shanghai, Ningbo, Wenzhou, Fuzhou, Guangzhou, Zhanjiang și Beihai. Aceste orașe de coastă au fost desemnate „Orașe de coastă deschise".
Apoi, începând cu 1985, guvernul central a extins zona de coastă prin stabilirea următoarelor zone economice deschise: Peninsula Liaodong, provincia Hebei (care înconjoară Beijingul și Tianjin), Peninsula Shandong, Delta râului Yangtze, triunghiul Xiamen-Zhangzhou-Quanzhou din sudul provinciei Fujian, Delta râului Perla și regiunea autonomă Guangxi Zhuang.
În 1990, guvernul chinez a decis deschiderea zonei Pudong New din Shanghai pentru investiții, precum și mai multe orașe din Valea Râului Yang Zi.
Începând cu 1992, Consiliul de Stat a deschis o serie de orașe de frontieră și toate orașele capitale din provinciile interioare și regiunile autonome.
În plus, în orașele mari și mijlocii au fost create 15 zone de liber schimb, 32 de zone de dezvoltare economică și tehnologică la nivel de stat și 53 de zone de dezvoltare industrială nouă și înaltă tehnologie.
Harta zonelor economice speciale din China
La nivelul anului 1995, economia chineză genera un PIB de 736 miliarde USD, cea a Statelor Unite depășea 7 trilioane USD.
În 2005, economia statului asiatic atingea un nivel de 2,28 trilioane USD, cea americana se ridica la 13 trilioane USD.
În 2007, cu un PIB de 3,55 trilioane USD, economia chineză o surclasa pe cea a Germaniei, economia germană generând în același an un PIB de 3,42 trilioane USD.
În 2015, PIB-ul Chinei depășea nivelul de 11 trilioane USD și își consolida poziția de cea de-a doua economie a lumii, în spatele celei a SUA.
La finalul anului trecut, economia chineză a depășit 14 trilioane USD.
Dinamica evoluției economiilor chineză și americană, în intervalul 1952-2019, se poate observa în graficul următor:
China a devenit fabrica planetei. Investițiile occidentale directe în statul asiatic au depășit 3,5 trilioane USD, în ultimii 40 de ani, media anuala fiind de 84,24 miliarde USD/an (Sursa: https://www.theglobaleconomy.com/China/fdi_dollars/).
Puternica dezvoltare economică a Chinei a permis acestui stat efectuarea de investiții peste hotare. Astfel, Europa și Africa au devenit țintele preferate ale investitorilor chinezi.
Anul trecut, de exemplu, entitățile chineze au investit 11,7 miliarde de euro (aproape 13 miliarde de dolari) în țările Uniunii Europene, marea majoritate a acestei sume în fuziuni și achiziții și doar o cotă minimă reprezintă noi companii înființate. În 2018, entitățile chineze au investit aproximativ 25 de miliarde de dolari în Statele Unite. Toate aceste investiții au fost sprijinite de către guvernul Chinei.
Astfel, China se află într-o poziție de putere, dorind a-și impune punctul de vedere pe plan international prin subordonarea deciziilor țărilor ce au beneficiat de investiții sponsorizate de către statul comunist.
Investițiile chineze vin cu riscuri majore, cel mai bun exemplu este cel al autostrăzii construite de către companiile chineze, în Muntenegru, autostradă ce va lega portul Bar, de capitala Serbiei, Belgrad. Costurile de construcție ale acestei autostrăzi depășesc 1,3 miliarde de dolari, fiind suportate în proporție de 85% din valoarea proiectului, de către China. Această investiție reprezintă peste 25% din valoarea PIB-ului statului Muntenegru și au majorat datoria in PIB a statului balcanic la 85%.
În România, investițiile chineze vizau domeniul energiei. Astfel, China General Nuclear Power, companie aflată sub investigație în SUA, pentru furt de tehnologie militară, urma să construiască reactoarele 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. În data de 26 mai 2020, partea română a rupt acordul cu CGN. Valoarea investiției ar fi fost de 6 miliarde de dolari și urma să fie finanțată de către partea chineză.
De asemenea, important de menționat că peste 85% dintre bunurile contrafăcute, la nivel mondial, provin din China, companiile din Vest fiind direct afectate. În China se produce o gamă largă de bunuri contrafăcute, începând cu articole sport, electronice, electrocasnice ceasuri sau autoturisme. Valoarea acestora depășește 400 de miliarde de dolari pe an.
China acționează din ce în ce mai insistent și autoritar pe plan mondial, pentru a-și impune punctul de vedere. Investițiile chineze nu vin doar cu constrângeri, ci limitează dreptul statelor de a acționa pe plan internațional.
Înainte de criza coronavirusului se estima că până în 2025, economia Chinei o va depăși pe cea a Statelor Unite. Asistăm la o încleștare a rivalităților dintre societățile capitalistă și cea comunistă.
Uniunea Europeană a anunțat un plan economic în valoare de 750 de miliarde de euro, din care România va beneficia de 33 miliarde de euro. La nivelul Uniunii Europene se pregătește un pachet de peste 1,85 trilioane euro (Sursa: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_20_940), bani ce vor fi investiți în economiile statelor membre.
Peste Ocean, Statele Unite au anunțat un pachet de stimulare de peste 4 trilioane de dolari.
Modul în care statele occidentale vor reuși a-și coordona eforturile în următorii 5 ani, va întări modelul societății liberale, vestice, în opoziție cu cea autoritară, comunistă. Vestul are o singură opțiune. Să acționeze strategic, inteligent, să pună în prim plan propriile interese, iar aceste interese sunt legate de libertatea economică și individuală. Libertatea este cel mai de preț lucru pe care oamenii îl au, iar această libertate nu trebuie să fie pusă în pericol de un model autoritar.
SUA: Stare de asediu la Washington după noi manifestaţii lângă Casa Albă. Președintele Trump a fost mutat pentru o oră într-un bunker subteran
În capitala Statelor Unite, Washington, a fost decretată duminică stare de asediu după noi manifestaţii în apropiere de Casa Albă, a anunţat primarul oraşului, Muriel Bowser, a doua zi după o noapte marcată de revolte în mai multe localităţi din ţară, relatează AFP, potrivit Agerpres. Interdicţia de circulaţie va fi în vigoare de "duminică, orele 23.00, până luni la orele 06.00", a precizat Muriel Bowser pe Twitter, adăugând că a ordonat desfăşurarea Gărzii Naţionale în oraş în sprijinul forţelor de poliţie. Președintele Trump a fost mutat într-un bunker subteran, scrie The Hill , citând The New York Times. Potrivit CNN, el a rămas acolo aproximativ o oră înainte de a se întoarce la reședința sa.
Au mai fost de asemenea, semnalate alte incidente. Un camion cisternă a încercat să treacă prin mijlocul unui cortegiu de mii de manifestanţi pe un pod din centrul oraşului Minneapolis, în statul american Minnesota, obligând forţele de ordine să intervină masiv, potrivit AFP. "A priori, niciun manifestant nu a fost rănit", potrivit unui comunicat al poliţiei locale care vorbeşte de un incident "foarte deranjant".
Şoferul camionului a fost rănit, dar fără ca viaţa să îi fie pusă în pericol. El a fost condus la spital şi plasat în stare de arest.
Manifestaţia, legată de moartea, luni, a lui George Floyd, un afro-american, în mâinile poliţiei, a pornit la miezul zilei de al Capitoliul din Saint Paul, sediul parlamentului statului Minnesota. Alcătuită din circa 2.000 de persoane, aceasta se îndrepta într-o atmosferă paşnică spre centrul oraşului Minneapolis.
De-a lungul traseului, poliţişti şi soldaţi din Garda Naţională au blocat drumurile din vecinătate pentru a asigura siguranţa cortegiului. Deocamdată nu a s-a putut stabili cum a reuşit şoferul camionului să se apropie de manifestanţi.
În timp ce aceştia traversau un pod rutier, el a avansat cu camionul până în mijlocul mulţimii. Potrivit unui martor intervievat de postul local KSTP, manifestanţii care veniseră pe biciclete le-au aruncat în direcţia autovehiculului pentru a încerca să îl oprească.
"Părea contrariat, claxona şi continua să avanseze", a adăugat tânărul, care şi-a dat numai prenumele, Kyle.
Foarte rapid, zeci de maşini de poliţie au sosit cu sirenele pornite şi i-au împins pe manifestanţi dincolo de pod.
Moartea lui George Floyd a provocat o explozie de furie în Statele Unite şi manifestaţii împotriva violenţei poliţiei în mai multe oraşe din ţară.
Situație tensionată la Casa Albă. Personalul a fost sfătuit să stea acasă sau să-și ascundă legitimațiile, din cauza demonstrațiilor
O parte dintre angajații de la Casa Albă au primit e-mailuri prin care li se cere să nu vină la serviciu duminică, dacă este posibil, și să nu se apropie de zona complexului prezidențial din cauza demonstrațiilor care sunt în desfășurare, relatează CNN. Casa Albă este în alertă de securitate ridicată, se spune în email.
Într-adevăr, potrivit imaginilor difuzate de postul de televiziune, un număr mare de polițiști sunt desfășurați în preajma Casei Albe, inclusiv pe pajiștea celebră de la sediul Administrației prezidențiale.
De câteva zile, protestatarii se adună și demonstrează în fața Casei Albe și au fost confruntări între ei și Secret Service, serviciul care asigură paza Președinției americane.
Pe de altă parte, câteva monumente simbolice din Washington D.C., inclusiv Memorialul Lincoln și Memorialul dedicat eroilor din Al Doilea Război Mondial, au fost vandalizate în timpul protestelor de sâmbătă seara, fiind acoperite de înscrisuri cu graffiti.
Graffiti pe Memorialul Lincoln din Washington Foto: CNN
În zona stradală dinspre aripa de nord a Casei Albe, angajații de la salubritate măturau duminică dimineață cioburile de la geamurile magazinelor și birourilor și curățau pereții de înscrisurile cu graffiti care îi adresau injurii președintelui Donald Trump.
După ce sâmbătă după-amiază au fost proteste pașnice la Washington, situația s-a schimbat în cursul serii, când oamenii au trecut la distrugeri. Potrivit primarului, cei care au făcut asta păreau să fie un grup organizat, care avea unelte și un plan bine pus la punct.
Peste 60 de agenți sub acoperire ai Secret Service și agenți speciali au fost răniți de vineri noapte până duminică dimineață în zona Casei Albe în urma protestelor declanșate de moartea americanului de culoare George Floyd. Personalul Secret Service a fost lovit cu pietre, cărămizi, sticle, petarde, dar în același timp agenții au fost agresați și fizic, fiind „expuși la fluide corporale" în vremuri de pandemie, se arată într-un comunicat al Secret Service. 11 angajați ai Secret Service au fost duși la spital cu răni ușoare.
Potrivit comunicatului, nimeni nu a reușit să treacă până acum de gardul Casei Albe și niciun oficial nu a fost în pericol. Agenții au făcut doar o arestare lângă Casa Albă, sâmbătă noaptea.
Președintele Donald Trump a dat vina pe stânga radicală pentru degenerarea protestelor în acte de violență. Duminică, a anunțat că va cere ca mișcarea antifascistă Antifa să fie declarată organizație teroristă.
Criză națională în SUA: cine e în spatele protestatarilor violenți. Vandalizarea sediului CNN în câteva imagini
Foto: Protest în Atlanta, lângă sediul CNN (Guliver Getty Images)
Atlanta, Washington D.C, New York City, Chicago, Baltimore, Houston, Seattle, Denver, Oakland, Philadelphia au fost azi invadate de protestatari violenți.
Demonstrații au avut loc în peste 40 de orașe americane în acest week-end.
Există temeri că violența se va intensifica și că poate scăpa de sub control.
Sediul CNN din Atlanta a fost devastat, mașini de poliție au fost peste tot incendiate.
Casa Albă a fost pusă sub regim de izolare totală.
Au avut loc două atacuri ale demonstranților din Capitală, care au plănuit pătrunderea în Casa Albă, unul noaptea trecută la ora 3 AM, al doilea în această după amiază, amândouă respinse de Serviciul Secret.
Manifestanții au fost avertizați că dacă pătrund dincolo de gardurile Casei Albe vor fi atacați cu câini antrenați și cu gaze toxice.
Minneapolis a declarat stare de asediu, dar protestatarii refuză să se împrăștie.
Noaptea trecută a fost un val de incendieri în Minneapolis, care a rezultat în distrugerea multor case, magazine și restaurante, cele mai multe fiind proprietatea unor antreprenori de culoare.
Un polițist a fost ucis în Los Angeles.
Și orașul Los Angeles a declarat stare de asediu, cu interzicerea circulației după ora 20:00.
Proteste multiple au avut loc în Houston, orașul în care s-a născut George Floyd.
Trupele din mai multe centre militare au primit ordinul de a fi permanent pregătite pentru deplasare în câteva ore.
La Detroit a fost omorât un manifestant.
Sute de arestări au fost făcute în mai multe orașe.
80% dintre cei arestați în Minneapolis nu sunt din statul Minnesota.
Procurorul general a anunțat că cei care călătoresc în alt stat și comit acolo violențe comit un delict federal.
Guvernatorul statului Minnesota a spus că tulburările au încetat de mult să mai fie legate de moarte lui George Floyd și sunt acum mișcări distructive organizate de grupuri cu valori deosebite de cele ale celor mai mulți cetățeni americani.
Fundalul pe care au apărut tulburările a fost cel al unei perioade de aproape trei luni de izolare, cu știri proaste în fiecare zi, cu peste 100.000 de morți produse de noul coronavirus și cu peste 40 de milioane de șomeri.
Și cu frica permanentă, vizibilă sau ascunsă, cel mai probabil generală, infiltrată în fiecare cotlon, în fiecare minte.
Până acum patru zile frica, nesiguranța, tensiunea și senzația de viitor incert păreau să fie sub control.
Nu mai sunt, de la scânteia unei tragedii oribile, văzută de toți, prezentă pe toate ecranele, reluate de sute de ori.
Un om imobilizat sufocat sub genunchiul unui polițist dement.
În văzul tuturor.
La lumina zilei.
O țară într-o condiție de sistem politic profund disfuncțional, cu o alterare persistentă a climatului politic, cu un guvern format din piese ostile și care își scoate acum la iveală marile contradicții nerezolvate, cu vechiul rasism nevindecat în cap de listă.
Nemulțumirile Americii de azi nu sunt formulate în cuvinte, sunt exprimate doar prin strigăte, lovituri, furturi, stricăciuni, distrugere...
Și prin multe amenințări.
Prin pumni ridicați, semnalul cererii pentru și mai multă violență, simbolul Black Power, care a dormitat sub aparența de liniște pentru multă vreme.
Până acum.
Dacă în primele trei zile atacurile au părut să fie spontane, anarhice, necoordonate, acum sunt dovezi clare că în spatele manifestanților aduși în marile orașe sunt rețele de organizații cu agendă politică definită, care urmăresc amplificarea violenței și a distrugerilor.
Grupul cel mai experimentat și cel mai activ, care are un trecut bogat în acte de vandalism și de violență direcționată către adversarii politici, este organizația de extremă stângă antiFa.
Ea își are originea în formațiunile comuniste din Germania din timpul Republicii Weimar, care se opuneau prin acțiuni directe batalioanelor de asalt naziste. De la care a preluat organizarea, strategia de acțiune și violența.
Steagurile organizației antiFa au apărut pe străzile orașului Minneapolis din noaptea de 28 mai.
Provocatori din grupul suprematiștilor albi, care sunt porecliți „acceleratorii", au fost și ei identificați în mijlocul zonelor de agresiune. Ei își instruiesc partizanii să atace în secret cetățeni de culoare și sunt suspectați că au provocat moartea unor demonstranți.
Au apărut și inițiative de merit: în centrul comercial din Minneapolis grupe de cetățeni înarmați păzesc magazinele și restaurantele, iar în Washington D.C., demonstranți pașnici, cu tricouri pe care sunt scrise și barate cuvintele alb/negru, au făcut cordoane care închid căile de acces către Casa Albă.
Povestea srilankezului stabilit de 11 ani în România care i-a ajutat pe compatrioții săi abandonați în Otopeni. A trecut printr-un război civil, primul job a fost într-un internet cafe, iar acum conduce o companie IT în București
36 de muncitori dați afară de o companie din Botoșani stau singuri în aeroportul Henri Coandă, fără nici o posibilitate de a pleca nicăieri. Televiziunile se pun în mișcare. Oamenii sunt finalmente ajutați de autorități, iar în două zile primesc locuri de muncă la Cluj, la fabrica De Longhi.
În imaginile care circulă la TV, apare mereu alături de muncitori un bărbat care vorbește non-stop cu ei. El este Ruban Jayathas, un srilankez stabilit de 11 ani în România. Lucrează în domeniul IT, conduce o firmă de profil din București și spune că „dacă n-aș fi încercat să-i ajut, n-aș mai fi fost om. Eu am încercat în primul rând să îi ajut în relația cu autoritățile."
Originar din Sri Lanka, Ruban Jayathas a trecut printr-un război civil în țara natală, între etnicii singhalezi majoritari și cei tamili. O parte a etnicilor tamilii și-au înființat o grupare separatistă paramilitară -Tigrii Eliberării din Tamil Elam-și-au început luptele de stradă cu armata și cu etnicii singhalezi majoritari. Ruban Jayathas este tamili.
„Era 1983 și aveam 7 ani, dar îmi aduc și acum aminte foarte bine. Puteam muri atunci. Mama era profesoară, tatăl meu lucra la biserică. Trupele armatei erau pe stradă, erau lupte de stradă. În cartierul meu umblau mai multe grupări militare care ținteau etnicii tamili și le dădeau foc caselor. Pe noi ne-a salvat atunci un vecin singhalez, care ne-a adăpostit în casa lui. A riscat totul pentru noi. Vecinul meu trăiește și astăzi și mereu când ajungem în Sri Lanka schimbăm câteva vorbe, ne aducem aminte de acele vremuri teribile. Ne-a salvat, îi datorăm viețile noastre. Au fost ucise sute de persoane atunci. Și la casa lui au venit soldați. Le-a spus că este o casă singhaleză și că nu e nici un tamili aici", spune Ruban pentru G4media.ro.
Au fost nevoie de mulți ca familia să-și poată reface viața. Cele mai multe familii tamili au început să emigreze în Australia, în Canada, SUA sau Elveția, unde există azi mari comunități formate de etnicii tamili. Părinții lui Ruban au ales să rămână în Sri Lanka: „asta e țara noastră și nu plecăm."
La școală, Ruban s-a descurcat destul de bine A descoperit apoi internetul, iar primul loc de muncă a fost într-un internet-cafe în Sri Lanka.
„Eram plătit cu 25 de dolari pe lună, cam atât sau mai puțin, pentru 12 ore pe zi în fiecare zi. Am crescut în război. Munceam, eram fericit, dar trebuia să îmi fac o viață decentă. Am continuat cu școala, cu studiile. Am urcat, treptat, în carieră. Mi-am construit și agenție de turism în Sri Lanka, am ajuns să lucrez și în televiziune ca editor pe partea de producție și post-producție , după care mi-am făcut și eu o companie media. Confruntările militare în Sri Lanka au durat până în 2009, când gruparea Tigrii Eliberării din Tamil Elam a fost învinsă definitiv. Știu ce înseamnă să nu ai speranță, să crezi că totul s-a terminat pentru tine. Știu foarte bine ce înseamnă să te simți neajutorat. Poate și din acest motiv am făcut tot posibilul să ajung la compatrioții mei, văzându-i cum stau acolo, ca ai nimănui."
Vorbim de cazul celor 36 de muncitori din Sri Lanka dați afară de o companie din Botoșani și trimiși la București în aeroport, deși zborurile internaționale erau anulate. În plus, oamenii nu aveau nici bani cu ce să se întoarcă acasă.
„Inițial am fost rezervat când am văzut imaginile cu ei, am zis că nu există așa ceva în România, iar o filmare poate fi înșelătoare. Mi s-a părut o nedreptate extremă, dar încercam să fiu rațional. Eu sunt aici de atâta vreme și n-am avut nici un fel de probleme. Apoi am făcut tot posibilul să ajung la ei, la acești muncitori. Sunt oameni onești și știu cât de greu le este. Am încercat să ajung la ei să înțeleg mai bine ce s-a întâmplat de s-a ajuns la un asemenea caz. Știu că nu vorbesc limba, m-am dus acolo ca translator, să-i ajut în relația cu autoritățile", povestește Ruban.
„Apoi m-am gândit să le ofer o masă, un ceai, să stau de vorbă cu ei, să aflu exact ce s-a întâmplat. Erau singuri în aeroportul acela. Apoi ne-am apropiat și mai mult fiindcă suntem din aceeași țară, desigur. Noi suntem oameni foarte apropiați unii de alții. A intervenit ministrul muncii, le-am explicat că nu sunt singuri și că se vor găsi niște soluții pentru ei. Am încercat să îi liniștesc, fiindcă erau absolut descumpăniți. Nu aveau nici bani, nu aveau nimic, nimic și nu aveau cum să plece în Sri Lanka.", adaugă Ruban.
L-am întrebat pe Ruban dacă s-a simțit în România discriminat sau dacă a avut vreodată probleme din cauză că vine din Sri Lanka, oferindu-i ca exemple și cazurile Ditrău și Cluj pe lângă cel al muncitorilor rămași în aeroport.
Sursa Foto: Arhiva personală/ Ruban Jayathas
„În 2009, când am venit în București, eram proaspăt căsătorit, de doi ani, cu soția mea din Sri Lanka, iar când am venit aici lumea era altfel față de acum, într-adevăr, dar nu am avut niciodată mari probleme. Mai întorceau oamenii capul pe stradă după noi, așa, în trecere, dar nimic serios. Eu nu cred că aceste evenimente caracterizează o țară, cel puțin nu România. Și la Ditrău lucrurile s-au liniștit, chiar am ținut legătura și cu cei de acolo. Pe de altă parte, sunt cam 4000 de muncitori din Sri Lanka în România, după datele mele, iar cei mai mulți sunt foarte mulțumiți de angajatori. Sunt muncitori la Turnu Severin, de exemplu, cu care am și discutat și care sunt foarte fericiți acolo. În zona firmei noastre, în București, sunt grădinari din Sri Lanka și sunt foarte mulțumiți de România.
Iar acești oameni, cei 36 care s-au angajat la Cluj, la De Longhi, sunt acum cei mai fericiți. Am vorbit cu ei, s-au instalat, s-au odihnit și vor intra în program de muncă de luni sau de marți, din ce am înțeles. Ei vor să le demonstreze tuturor cât sunt de harnici și aplecați spre locul de muncă. Erau descumpăniți, iar acum au primit o nouă șansă."
De ce au ales Clujul? Au fost 6 propuneri în total, l-am mai întrebat pe Ruban.
„Au cântărit foarte bine toate lucrurile, eu le-am spus exact cum sunt ofertele și nu am încercat să îi influențez. Au ales Clujul fiindcă au putut merge toți împreună, să fie toți angajați în același loc, au cântărit și condiția financiară, iar acolo vor câștiga ceva mai mult decât la Botoșani, iar despre Cluj le-au spus toți că este unul dintre cele mai bune locuri de locuit din România. Din aceste motive au ales să se angajeze la Cluj. Erau absolut încântați. Să vezi niște oameni demoralizați, la pământ, iar în două zile să-i vezi complet schimbați, ca și cum toate rugăciunile lor s-au îndeplinit, este ceva nemaipomenit."
În luna februarie, la Cluj-Napoca s-a iscat un alt incident care a avut în prim-plan muncitori din Sri Lanka. Pe o stradă din cartierul Gruia s-au cazat 22 de srilankezi într-o casă deținută de angajator – un restaurant din Cluj-, iar 15 dintre vecini au semnat o petiție pentru ca aceștia să plece, transmițându-le autorităților că într-unul dintre imobile, „o fostă grădiniță, sunt cazați 22 de străini cu pielea închisă la culoare, care nu se știe ce caută aici și cât de legal muncesc". În plus, angajatorii au spus la vremea respectivă că vecinii le-au trimis pe cap mai multe instituții ale statului, de la Pompieri, ITM, până la Poliția Locală.
Ruban spune că e doar „ceva izolat și nu cred că asta reprezintă Clujul. Probabil acei oameni de acolo nu erau obișnuiți cu străinii. Asta este o problemă întâlnită în toată lumea. Și în UK dacă-i întrebi pe unii îți vor spune că nu vor să audă de români, de exemplu. Am prieteni acolo care îmi spun că românii sunt însă printre cei mai buni constructori pe care i-ar putea avea. Deci e o problemă peste tot în lume, cred eu. Sunt niște stereotipuri numai bune de aruncat la coșul de gunoi."
E atât de mare diferența salarială dintre Sri Lanka și România? „Uitați, pe o poziție similară dacă ne raportăm la acești muncitori de la Cluj, unul ar câștiga în Sri Lanka undeva la 150 de dolari pe lună. Aici iau de 3 ori mai mult, poate și mai bine.Din acest motiv vin și continuă să vină. Și muncesc. Trag foarte mult fiindcă atunci când pleacă își fac împrumuturi de până la 3000 de dolari. Ei muncesc foarte mult și în același timp pun bani de o parte și îi trimit familiei. În alte sectoare sunt salarii asemănătoare cu cele din România, cum e cel de IT. Acolo se câștigă cam la fel sau chiar mai mult, fiindcă taxele sunt mai mici. Dar România e o țară primitoare, o țară prietenoasă, o țară sigură. Ca peste tot, mai sunt și cazuri precum acestea, dar le consider izolate. Eu am venit în 2009 pentru un an sau pentru doi ani și iată-mă aici după 11 ani. Am doi copii care s-au născut aici, o fată de 8 ani, care merge la școală în București și un băiat de 3 ani. Suntem oameni cu toții, români, srilankezi, tot oameni suntem. Celui care i-a trimis în stradă, știind că nu au unde se duce i-aș pune întrebarea: <<așa ai învățat să tratezi un om?>>
Dacă renunți la umanitate, atunci cu ce mai rămâi? Dacă renunțăm la umanitate, la ceea ce ne definește ca oameni, rămânem cu nimic, suntem niște nimicuri."
Premierul o ţine din gafă în gafă. Ludovic Orban, surprins fumând din nou într-o sală de şedinţă din Guvern
„Din categoria învăţămintele premierului Orban către popor, azi lecţia Reguli de igienă: se fumează şi în sala de şedinţe de Guvern!", a scris Vasilcoiu în mesajul alăturat unei fotografii în care Ludovic Orban apare din nou fumând într-un spaţiu închis.
Sursă foto: Facebook Cristian Vasilcoiu
Lângă acesta, în dreapta apare şi secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase.
Vineri seară a fost publicată o fotografie, realizată cel mai probabil luni, în care Ludovic Orban şi mai mulţi miniştri apar în timp ce beau şi fumează într-o sală din Guvern. După ce fotografia s-a viralizat în spaţiul online, Orban şi-a recunoscut greşeala.
Acesta fost amendat pentru nepurtarea măştii de protecţie şi pentru fumatul în spaţii închise.
Nelu Tătaru, prima reacție la acuzațiile PSD: Reforma pe care vreau să o fac va duce la desfacerea caracatiței din tot sistemul medical
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a răspuns acuzațiilor pe care i le aduce PSD, conform cărora s-ar fi folosit de funcția sa pentru a își numi rudele în „diverse funcții importante în aparatul de stat”. Într-o intervenție telefonică la Digi24, Tătaru spune că PSD este „deranjat de ceva” și spune că va realiza o reformă în Sănătate care va duce la „desfacerea caracatiței din tot sistemul medical”.
Noi imagini șocante de la protestele din SUA: O mașină de poliție intră direct într-un grup de protestatari în New York
Poliția din New York a început o investigație după ce un clip video în care o mașină de poliție a departamentului intră direct într-un grup de protestatari a apărut pe internet, relatează CNN.
Imaginile cu pricina ar fi de la protestul de sâmbătă din oraș. În clipul de 27 de secunde, postat pe Twitter, se poate vedea cum o mașină a NYPD este atacată de protestatari care aruncă diferite obiecte înspre ea, între vehicul și oameni fiind doar o baricadă.
Polițiștii accelerează, apoi, lovesc baricada și intră direct în mulțimea de protestatari. Țipete pot fi auzite, iar una dintre persoane sare pe caroseria mașinii din panică.
Incidentul este cel mai nou într-o serie de proteste violente în Statele Unite după uciderea lui George Floyd de către poliția din Minneapolis. Primarul orașului New York, Bill de Blasio, spune că incidentul este sub investigați și a accentuat că ofițerii de poliție ar fi putut să fi fost forțat de împrejurări să facă acest lucru.
