Secrete mici, efecte mari

Secretul unei recolte bogate de castraveți – Amestec de pâine fermentată


Pentru a obține o recoltă bogată de castraveți, este necesar să-i fertilizați regulat. O metodă foarte bună este să utilizați un amestec de pâine fermentată.


Într-un vas, amestecăm coji de pâine neagră, cu apă. Acoprim cu un capac și lăsăm pâinea la fermentat, la loc cald, 1 săptămână. Soluția obținută o dizolvăm cu apă 1:3 și udăm castraveții la rădăcină – câte 500 ml sub fiecare tufă, începând cu perioada de înflorire și până încep să se ofilească


Infuzia de cenușă este la fel de eficientă. Soluția se obține din 2 pahare de cenușă la 1 l de apă. Lăsăm compoziția 2 zile la macerat.


Un alt remediu împotriva manei care-și face efectul este amestecul din 50 gr de bicarbonat de sodiu 10l de apă și 50 de grame de săpun.

Se pensionează magistrații în draci. Cauza: pensioara lor de sute de milioane.

Șoc total! România riscă să rămână fără magistrați

Tot mai mulți magistrați vor să părăsească sistemul și nu vor să rămână sub nicio formă. Asociațiile magistrațiilor atenționează și ele despre aceste plecări și nu se poate ajunge la niciun compromis din cauza ultimelor situații petrecute în sistem. Citește mai multe AICI...de ce vor magistrații să plece și ce se întâmplă cu dosarele pe care lle au în curs de cercetare...

Ițik nu pierde vremea. România este vacă de muls, în continuare. Interesantă a doua poză.

SURPRIZĂ - Klaus Iohannis și strategul care a dus PSD la 45% s-au pozat în Israel / FOTO

Consultantul politic israelian Moshe Klughaft a publicat pe pagina sa de Facebook o poză în care apare cu președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a efectuat o vizită în Israel în 21-23 ianuarie.

O echipă de consultanţi israelieni din care a făcut parte Moshe Klughaft a ajutat PSD-ul să câştige alegerile parlamentare din 2016 la un scor istoric. Experţii evrei au sfătuit PSD-ul să aibă un mesaj „patriotic”, potrivit publicaţiei israeliene „Jerusalem Post”. Sloganul lor fost „Îndrăznește să crezi în România”, scrie Jerusalem Post. Au convins tineri să se filmeze și să trimită înregistrări în care spun că ei cred în România. Unul dintre clipuri i-a avut ca protagoniști pe tineri care spuneau că ei cred în România în timp ce se supuneau unui test cu detectorul de minciuni, arată Jerusalem Post.

Moshe Klughaft, precizează The Jerusalem Post, este cunoscut pentru succesul său ca strateg-șef al partidului Bayit Yehudi (Căminul Evreiesc, partid al evreilor ultraortodocși), dar a lucrat și la un protest al rezerviștilor, după al doilea război cu Libanul, din 2006, care a ajutat la revenirea dreptei la putere în Israel.

Vezi si: Lia Olguța Vasilescu fuge pe contrasens în PSD: palmă grea pentru Marcel Ciolacu într-un discurs tăios la Craiova / VIDEO .

Moruzov și femeile

Agentele lui Mihail Moruzov: cine sunt femeile pe care marele spion român le trimitea peste graniţă pentru a culege informaţii

Mihail Moruzov, creatorul Serviciului Secret de Informaţii al Armatei (SSI), s-a folosit în întreaga sa carieră şi de inteligenţa femeilor, pe care le trimitea peste graniţă pentru a afla diverse informaţii sensibile. Frontul spionajului românesc era susţinut, în punctele fierbinţi din Ungaria, din Franţa şi prin canalele întortocheate din Delta Dunării, de numeroase agente. Inclusiv nepoata sa, cu care a avut o relaţie amoroasă, a fost folosită în astfel de misiuni speciale.

 

Istoricul Cristian Troncotă, care a publicat două volume despre personalitatea lui Moruzov, spune că, aşa cum se întâmplă de obicei, Mihail Moruzov nu a lăsat nimic scris despre persoanele de sex feminin pe care le-a folosit în munca sa. În schimb, istoricii şi analiştii au refăcut povestea pe baza mărturiilor. „Dacă nu reuşesc documentele să facă lumină, poţi să intuieşti adevărul doar dacă ştii conjunctura şi dacă te încadrezi în epocă şi, ştiind cum lucra Moruzov, afli ce agenţi folosea, inclusiv de sex feminin. Le folosea şi pentru schimb de informaţii, dar mai ales pe post de curieri“, spune Troncotă. 

 

Trei sinteze valoroase

 

Istoricul arată că Gheorghe Cristescu, fratele lui Eugen Cristescu, cel care a fost şeful Serviciului Special de Informaţii în perioada 12 noiembrie 1940-1 martie 1945, a povestit în memoriile sale despre agenţii – „inclusiv de sex feminin“ – pe care îi folosea Moruzov. Marelui criminolog Gheorghe Cristescu, unul dintre cei mai valoroşi specialişti ai serviciilor secrete româneşti din perioada interbelică şi din Al Doilea Război Mondial, specializat la Scotland Yard în Londra, i s-a înscenat un proces în care era acuzat de participare, în iunie 1940, la masacrele de la Iaşi. În timp ce se afla după gratii, a scris un raport de peste 100 de pagini în care a dezvăluit o serie de aspecte interesante despre istoria SSI. 

 

„Autorul a trei sinteze valoroase, elaborate în detenţie, despre activităţile desfăşurate de Serviciul Secret condus de Mihail Moruzov în perioada 1924- septembrie 1940 şi de Serviciul Special de Informaţii condus de Eugen Cristescu, fratele său mai mare, între 15 noiembrie 1940 şi 23 august 1944, el vorbeşte despre faptul că Moruzov avea foarte -mulţi agenţi, inclusiv de sex feminin. Spune, la un moment dat, că a trimis-o chiar pe nepoata lui într-o misiune specială la Paris. În alt pasaj dezvăluie că a avut chiar relaţii amoroase cu această femeie, care era nepoata lui“, spune Cristian Troncotă.

 

O altă mare personalitate a României, Traian Borcescu, care fusese şeful Secţiei a II-a Contrainformaţii din cadrul Serviciului Special de Informaţii, a dezvăluit faptul că Mihail Moruzov avea agenţi secreţi de sex feminin.

 

Nepoata Ştefania

 

Cea mai vestită spioană a lui Moruzov a fost Ştefania, nepoata sa, pe care a folosit-o în misiuni speciale la Paris, pentru culegerea de informaţii. Drept recompensă, şeful SSI i-a construit o casă vizavi de şcoala din sat satul Zebil, unde era învăţătoare, deşi avea doar patru clase primare. În perioada comunistă, construcţia cochetă a devenit sediu de CAP, iar acum adăposteşte o asociaţie agricolă. În localitatea sa natală, Zebil (aflată la 30 de kilometri de Tulcea), Moruzov a ridicat în total cinci construcţii somptuoase, printre care şi şcoala – singura dintre ele care şi-a păstrat destinaţia.

 

Despre Ştefania, care a avut o soartă crudă, murind în timpul cutremurului din 1977, în blocul de la Scala din Bucureşti, şi implicarea ei în spionajul românesc au lăsat informaţii mai mulţi oameni de seamă ai epocii. Colonelul Gheorghe Petrescu, care a fost ataşat militar la Roma, a povestit că l-a întâlnit pe Mihail Moruzov la Grand Hotel din Paris, împreună cu nepoata sa. 

 

„Aici găsesc pe Moruzov la Grand Hotel, nu singur, aşa cum era cu două zile mai înainte, când l-am condus de la Veneţia la Milano, ci cu o doamnă pe care mi-o prezentase la Bucureşti, cu o ocazie, ca o nepoată a sa... În cele două zile cât am stat la Paris, am avut posibilitatea să observ starea de spirit a lui Moruzov şi să constat că era cu totul alt om decât acela pe care îl cunoscusem. Acest om, care nu a avut niciodată nicio atenţie sau slăbiciune faţă de vreo femeie, care dispreţuia femeia, în sensul că o considera un impediment în viaţa şi activitatea unui om, acest om care spunea că nu cunoscuse niciodată ce este sentimentul de afecţiune pentru o femeie, era obsedat de data aceasta numai de însoţitoarea sa de acum. Imposibil să se concentreze asupra unei chestiuni serioase, distrat şi indiferent la chestiuni importante, aproape evita să vorbească de ele şi parcă nici nu-l interesau“, spunea Petrescu. 

 

Curier de mesaje ultrasecrete

 

Un portret al spioanei şi nepoatei Ştefania face şi Al. Săndulescu, în „Amanta lui Moruzov“: „Fănica se numea, era -înaltă, mlădie, blondă, cu ochii albaştri ai lipovencelor, plină de nuri. Pe atunci, probabil, că nu avea mai mult de 24-25 de ani. Figura pe care mi-o descria părintele şi pe care apoi am văzut-o şi într-o fotografie mi-a amintit instantaneu de o colegă a mea de facultate, la fel de frumoasă, tulceanca Domniţa Moruzov, provenind, fireşte, cum aveam să aflu, din aceeaşi familie“. Săndulescu adaugă că lui Moruzov i-a plăcut foarte mult nepoata şi, fără să dea vreo importanţă faptului că era căsătorită, ba chiar rudă de sânge, a luat-o cu el la Bucureşti.

 

„Am putea spune că a răpit-o. Bietul bărbatu-său, rămas şi cu un copil, a încercat să o readucă acasă, dar a fost imposibil. A trebuit să divorţeze, proces foarte lung, în care, pare-se, a intervenit şi Regele ca să-i scoată basma curată pe cei doi amanţi. Mutată la Bucureşti, Fănica, incultă şi cam prostuţă, a început să ducă o viaţă de «grande dame». Unchiul Mişa n-o copleşea numai cu cele mai scumpe toalete şi bijuterii, dar îi angajează profesori de istorie, de limbi străine, de învăţare a manierelor elegante. O trimite apoi să se plimbe în străinătate, vede mai toată Europa. De la un timp, îi pune în poşetă câte un plic «inofensiv», pe care urma să-l înmâneze unei anumite persoane, care, la rândul ei, îi da răspunsul într-un alt plic, aruncat de femeie cu nonşalanţă în aceeaşi poşetă. Fănica făcea spionaj, fără să ştie, mă rog, era un curier care ducea şi aducea mesaje ultrasecrete de la Paris, Londra, Berlin sau Cairo“.

 

Misterioasa 533

 

Conform unei documentări realizate de Serviciul Român de Informaţii, în 1939, SSI-ul condus de Mihail Moruzov primea informaţia că spionajul militar maghiar intenţionează să organizeze în România o reţea de comunicaţii prin telegrafie fără fir. Profitând de oportunitate, Moruzov a infiltrat în serviciul de spionaj militar maghiar un agent care a adus în România, la sfârşitul misiunii, un aparat de radio-emisie pe unde scurte. Dispozitivul-minune urma să furnizeze Marelui Stat Major al Armatei Române legătura directă cu omologul maghiar, fără ca ungurii să ştie. Deşi documentele de arhivă nu fac referire la numele real al Agentului 533, există indicii că în spatele acestui indicativ s-ar afla o frumoasă tânără, arătau cei de la SRI. 

 

Problema Ardealului a revenit

 

Cristian Troncotă spune că în cazul Ungaria, Moruzov este posibil să fi folosit o femeie, dar doar pentru curierat, neputând fi vorba de o infiltrare în armata ungară ca spion. „Moruzov a avut oameni infiltraţi chiar în unităţi militare, în două comandamente, şi a reuşit să destructureze cea mai vastă reţea de spionaj împotriva României, care era organizată de serviciile secrete maghiare şi care avea susţinerea din România atât a Bisericii Catolice, cât şi a celei Protestante“, spune cercetătorul. 

 

Într-un document de arhivă se arăta: „În ceea ce priveşte ţara noastră, este de remarcat o profundă îngrijorare în sânul maselor româneşti de la frontiera de vest, mai cu seamă că minoritatea maghiară din România a fost asigurată de Budapesta că în curând va fi pusă pe plan internaţional problema Ardealului, care va fi alipit Ungariei. În adevăr, întreaga opinie publică din Ungaria şi chiar unele cercuri conducătoare nu ezită să afirme că, de îndată ce se va termina ocuparea teritoriilor cedate prin acordul de la Viena, întregul efort diplomatic al Ungariei va fi îndreptat împotriva României, în scopul retrocedării Ardealului.

 

De asemenea, s-a acreditat părerea că «lupta pentru recucerirea Ardealului, fie pe cale diplomatică, fie în extremis» – pe calea armelor –, va fi cu mult mai uşoară decât aceea dată împotriva Cehoslovaciei (n.r. – Cehoslovacia a fost obligată să cedeze Ungariei partea de sud a Slovaciei cu un teritoriu de 12.400 kmp şi o populaţie de 1.100.000 de oameni). Şi aceasta pentru că în România «elementul etnic maghiar este mult mai numeros, locuieşte în mase compacte în unele judeţe şi este mult mai nemulţumit din cauza regimului de opresiune exercitat de către autorităţile româneşti». Mai multe persoane venite din străinătate şi care au trecut prin Budapesta afirmau că ungurii – în toate manifestaţiile lor – prin presă, broşuri, expuneri de hărţi, fac cunoscute revendicările lor asupra celor patru judeţe româneşti de la graniţă, ce urmează să li se atribuie fără condiţii, şi asupra altor trei, a căror soartă trebuie să o hotărască plebiscitul. Se pretinde, de asemenea, autonomia politică şi administrativă în acele regiuni din Ardeal, care sunt locurile de mase compacte de unguri. Numeroase hărţi, concretizând toate aceste revendicări, sunt expuse nu numai în Ungaria, ci şi în numeroase vitrine ale marilor librării vieneze“.  

 

Femeile din viaţa publică a lui Moruzov

 

Mihail Moruzov s-a căsătorit în două rânduri. Cu prima soţie, Maria Anton Văraru, a avut o fiică, pe Aurora-Florina, care trăieşte în Bucureşti şi are 94 de ani. Cât a trăit tatăl său, Aurora nu a ştiut că Mihail Moruzov este, de fapt, părintele ei, deşi s-au întâlnit de mai multe ori. Marele spion a divorţat de Maria Anton Văraru în anul 1932, după ce femeia a rămas paralizată în urma unui accident de trăsură. Ulterior, Mihail Moruzov s-a căsătorit cu Teodora Săndulescu, o profesoară din Silistra, cu care a avut doar o căsnicie de protocol şi de care a divorţat şase ani mai târziu, în 1938.

 

Agenţi plătiţi cu bani din contrabanda cu sturioni

 

Creatorul primului serviciu secret din România avea în Bucureşti nu mai puţin de şase case conspirative, unde se întâlnea cu ofiţerii săi – cu agentura din Tulcea şi Constanţa, în alte imobile. Cabinetul său oficial, din strada Saita, era dotat cu instalaţii tehnice speciale: aparate de înregistrare fonică pe discuri şi fir electromagnetic, microfoane, detectoare speciale, oglinzi transparente, prin care poţi observa o persoană, fără ca aceasta să te vadă, periscoape pentru o observare indirectă, celule fotoelectrice şi detectoare. Unele se manipulau direct de la biroul său, altele de către un operator dintr-o cameră alăturată. Mai avea şi un automobil Mercedes-Benz, foarte puternic, în care pusese o instalaţie de imprimat pe discuri convorbirile dintre ocupanţi. Maşina mai dispunea şi de un post radio de emisie-recepţie, care îi permitea să ţină permanent legătura cu sediul. Agenţii şi-i plătea cu bani din contrabanda de sturioni din Delta Dunării.

 

Documente distruse în bombardamente

 

Mihail Moruzov a condus SSI din 1924 până la începutul lunii septembrie 1940, când a fost arestat şi ucis de legionari, în închisoarea de la Jilava. Mare parte din activitatea lui şi a celorlalţi agenţi SSI rămâne un mister şi din cauza faptului că o perioadă lungă de timp, din 1924 până în 1928, nu este acoperită documentar, aşa cum precizează Cristian Troncotă. 

 

„Am putut studia intervalul 1917-1919, când Mihail Moruzov a activat ca şef al echipei de Siguranţă din Delta Dunării, în timpul Războiului de Întregire, şi apoi perioada 1934-1940, până la arestarea şefului Serviciului Secret. Perioada 1924-1928 nu este acoperită documentar, întrucât, aşa cum rezultă dintr-un proces verbal păstrat în Arhiva Ministerului Apărării Naţionale, documentele Serviciului Secret şi ale Secţiei a II-a din Marele Stat Major, elaborate în acea perioadă, au fost distruse în totalitate în timpul bombardamentelor de la sfârşitul lunii august 1944.
 

De asemenea, nu am găsit până acum explicaţia lipsei de documente ale Serviciului Secret pentru perioada 1929-1933. Excepţie face «Memoriul» întocmit de Mihail Moruzov la 9 martie 1930, referitor la situaţia din Basarabia, document olograf, scris cu cerneală neagră, găsit cu totul întâmplător în biblioteca Arhivei Serviciului Român de Informaţii“.

 Adevărul.ro 

Aoleu, mâncați - aș! Ne invadară rumânii, bulgarii! Fiți bine veniți! Aveți ce munci la noi! Multe gunoaie.

Guvernul britanic, şocat de numărul românilor din ţară. „Nu ştiam că sunt atât de mulţi”

Departamentul Externe

BUCUREŞTI, (31.01.2020, 18:57)

Autorităţile britanice sunt surprinse de numărul mare de români care au depus cerere pentru statut de rezident în urma Brexitului. După ce 435.000 de români s-au înregistrat, ambasadorul Andrew Noble a dezvăluit că Guvernul de la Londra nici nu ştia că sunt atât de mulţi români în Regatul Unit.

"Comunitatea românească este unul dintre grupurile din Marea Britanie care a dat dovadă de mare încredere în Procedura de înregistrare a cetăţenilor UE. Au fost depuse mai multe cereri decât numărul românilor de care ştiam noi că este în Marea Britanie. Obişnuiam să spunem că sunt 400.000 de români în Marea Britanie. Ei bine, 435.000 s-au înregistrat deja, adică 110 la sută. Numărul cererilor din partea polonezilor este la 60 la sută din câţi credem că sunt.

Iar bulgarii sunt la 135 la sută", a declarat Andrew Noble.

Şeful misiunii diplomatice a declarat că românii nu vor fi afectaţi deloc în urma ieşirii Marii britanii din Uniunea Europeană.

"Ca rezultat al Acordului de Retragere a apărut perioada de implementare, în timpul căreia aproape nimic nu se va schimba. Aproape totul rămâne la fel. Ce înseamnă aproape? Noi (n.red. – Marea Britanie) nu vom mai fi în Uniunea Europeană. Va exista o diferenţă fundamentală despre jurisdicţia Curţii Europene de Justiţie. În legătură cu drepturile cetăţenilor, singura diferenţă remarcată este că Acordul de retragere nu stipulează în continuare drepturile tale, de cetăţean european, de a vota în alegerile locale şi europene. Noi, în Marea Britanie, am acordat dreptul de vot în cadrul alegerilor locale şi cerem acest lucru şi din partea celorlalte 27 de state care rămân în UE. Trei ţări au aceeptat deja, problema rămâne de discutat între noi şi Guvernul României”, a încheiat Noble.

Satrapul peltic ne vindea la bucată ca să - i fie bine lui și camarilei comuniste

Cine este românca pe care Nicolae Ceaușescu a făcut-o cadou unui președinte canibal. Ce a primit în schimb dictatorul

30 Ian 2020   •   16:38

Detalii incredibile legate de darul pe care președintele României socialiste i l-a făcut omologului său din Republica Centrafricană, în schimbul unor diamante.

Este vorba despre Jean-Bedell Bokassa, omul care a condus Republica Centrafricană cu mână de fier. Acesta a venit cu o propunere surprinzătoare pentru Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român și cel care a condus România în perioada cunoscută sub numele de „Epoca de Aur”.

Mai precis, acesta era dispus să cedeze României un procent de 10% din producția de diamante a țării sale, în schimbul unei românce de care se îndrăgostise nebunește, scrie Fanatik.ro.

Personaj controversat, președintele statului african a fost acuzat însă de o serie de practici extrem de „neobișnuite”. De-a lungul timpului s-a spus că își ucidea dușmanii cu sânge rece, după care îi mânca.

Întreaga întâmplare a avut loc în anul 1973, când Jean-Bedell Bokassa s-a împrietenit cu Nicolae Ceaușescu. Cu ocazia vizitei în țara noastră, președintele Republicii Centrafricane s-ar fi îndrăgostit atât de tare de o româncă, încât i-ar fi propus omologului său din România să o trimită în statul african, promițând că în schimb îi va ceda 10% din producția de diamante.

Așa se face că Gabriela Drâmbă, pe numele său, a fost cosntrânsă de Securitate să plece pe continentul african, unde a devenit soția lui Bokassa. Cei doi au fost căsătoriți între 1975 și 1977.

Nu a fost singura femeie din viața președintelui Republicii Centrafricane. Acesta a fost însurat de 18 ori, având nu mai puțin de 39 de copii. În 1979, domnia sa a luat sfârșit, fiind alungat din țară, în urma unei revolte sprijinite la acea vreme de Guvernul Francez. A decedat în 1996, la vârsta de 75 de ani, din cauze naturale.

Lumea nu e formată numai din proști, "să trăiți!". Bravo popor polonez!

Polonia ne arată calea: Judecătorii și procurorii rămân fără imunitate!

Posted by 

justitiarul

 on 19 septembrie 2019

Partajare566

 

De unde atâta teamă de magistrați? Judecătorii și procurorii dispun în România de putere nelimitată, de parcă ar fi niște dumnezei coborâți pe Pământ pentru a împărți discreționar dreptatea printre păcătoșii prea speriați ca să ridice privirile aplecate. Trăim în teroare fiindcă noi alegem să ne închinăm la sfinții magistrați, dar sunt convins că nu mai e mult până când normalitatea o să bată și la ușa noastră. Alții i-au deschis larg, înțelegând că toți oamenii sunt egali în fața legii și au aceleași drepturi. Dar au și obligații, mai ales obligații, iar greșeala la locul de muncă se plătește. Și se pedepsește. Polonia ne arată calea: judecătorii și procurorii rămân fără imunitate și vor putea fi trași la răspundere (condamnați, dacă e cazul) pentru toate abaterile profesionale!

În proiectul anunțat weekend-ul acesta, Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare, propune ca, pe viitor, toți magistrații să poată fi inculpaţi în proceduri penale. Decizia va necesita modificarea Constituţiei, dar asta nu reprezintă un impediment pentru PiS, care dispune de o majoritate confortabilă în Parlament și de o largă susținere în rândul populației poloneze.

                            Portavocile soroșiste, pe „on”

Imediat, s-au activat portavocile soroșiste, acești neomarxiști antrenați în cantonament la Bruxelles care mestecă dimineața, la prânz și seara o ciorbă cu aceleași ingrediente – statul de drept, independența justiției și lupta anticorupție.

„Abolirea imunităţii într-o situaţie în care procuratura este subordonată politic ar slăbi garanţiile independenţei sistemului judiciar. Politicienii ar decide de facto ce judecător poate fi eliminat dintr-un caz anume.”, grohăie purtătorul de cuvânt al Asociației Iustitia, un ONG hrănit cu pipeta din fonduri soroșiste. De fapt, această asociație din care fac parte dumnezeii justiției poloneze s-a poziționat de partea cealaltă a străzii încă de la venirea la putere a Partidului Lege şi Justiţie, criticând constant și vehement orice inițiativă legislativă.

Fiindcă nu mai acceptă cazuri în care justiția imparțială și așa-zis dreaptă eliberează pe bandă rulantă violatori, pedofili, hoți, interlopi și criminali, guvernul de la Varșovia a decis să ia taurul de coarne. Taie în carne vie și anunță: orice magistrat poate fi condamnat și va plăti pentru greșeala sa! Inamovibilitatea judecătorilor se duce dracului, cu noua lege promovată de PiS.

Să recunoaștem că situația din Polonia se aseamănă foarte mult cu cea din România, țară transformată în ultimii ani, cu voia liderilor statului, în prima Republică a Procurorilor din UE! Diferența constă în acțiune – dacă Varșovia nu a acceptat ingerința Bruxellesului în treburile interne, chiar cu riscul activării articolului 7 (care nouă ne-a fost fluturat pe sub nas, ca o sperietoare), Bucureștiul a epuizat caietul de la atâtea notițe luate, ba a ajuns să mai ceară maculatură, că s-au cam înghesuit la ușă „profesorii” Occidentului care vor să dea lecții României.

A, și mai e o diferență. La calitatea oamenilor. Polonezii rămân încrezători în aleșii lor – PiS este marele favorit al alegerilor programate luna viitoare! Leșii nu-și vând votul pe vorbe goale, hule și promisiuni cu cătușe fluturate-n vânt.

                                                                                                                        Nicholas CEZA

Sursa: Național

Vorbe multe. Dau bine la cei neinițiați!

Op-ed: Conectarea României la prioritățile Uniunii Europene: ce urmează?

Comisia Europeană a prezentat ieri în Parlamentului European programul de lucru pentru 2020 și acțiunile pe care urmează să le întreprindă pentru ca cele două mari priorități strategice la nivel european – Pactul Verde și Tranziția Digitală – să se transforme în oportunități și beneficii pentru economie și cetățenii din toate statele membre.

Avem acum câteva repere clare despre ceea ce urmează să fie propus și decis la nivel european, câteva repere pe baza cărora România poate să își pregătească pozițiile și un plan de acțiune astfel încât să valorifice aceste oportunități – fonduri europene și investiții.

Pusă în practică, prioritizarea investițiilor pe aceste două coordonate va reseta complet economia, societatea și modul de viață european în următoarele decenii. Multe sectoare industriale vor trebui să se adapteze sau să se reinventeze. Evoluția și impactul tehnologiilor digitale, dezvoltarea tehnologiilor bazate pe Inteligența Artificială, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și accentul pe tehnologiile verzi – în general, trecerea de la economia liniară (care consumă resurse) la economia circulară (care folosește preponderent resurse regenerabile și reciclabile) – vor face ca în două-trei decenii industria, afacerile, relațiile sociale chiar să arate cu totul altfel decât în prezent. Evident, prima discuție la nivel european se leagă de resurse. Pentru ca această viziune să devină realitate, este nevoie de bani.

Va fi nevoie de un buget european ambițios, dar foarte probabil acesta nu va fi suficient pentru a susține statele membre și sectorul privat să finanțeze restructurarea economiilor în acord cu ambițiile asumate. Va trebui să gândim și să dezvoltăm la nivel european și național instrumente financiare complementare bugetului european.

Prioritățile. Ce urmează?

Pactul ecologic european: După ce și-a prezentat primele inițiative-cheie în lunile decembrie 2019 și ianuarie 2020, Comisia Europeană va propune un act legislativ european privind măsuri de combatere a schimbărilor climatice, menit să consacre în legislație obiectivul atingerii neutralității emisiilor de carbon în 2050. Neutralitate a emisiilor de carbon nu inseamnă doar reducerea emisiilor, dar și măsuri care să compenseze carbonul emis cu captare a acestuia sau emisii de oxigen, cum ar fi de exemplu împăduririle, de care România are mare nevoie și care pot fi finanțate la nivel european. Un pact european privind clima va conjuga toate aceste eforturi, cooptând în acest sens regiunile, comunitățile locale, societatea civilă, universitățile și cercetarea, industria și cetățenii. Comisia va prezenta inițiative menite să combată declinul biodiversității și – prin intermediul Strategiei „de la fermă la consumator" – să îi ajute pe fermieri să furnizeze într-un mod mai durabil consumatorilor alimente de înaltă calitate, sigure pentru consum și la prețuri accesibile, promovarea unor tehnologii de producție nepoluante și benefice pentru sănătate.
Pregătirea pentru era digitală: O nouă Strategie europeană privind datele adunate de sistemele și dispozitivele informatice va permite Uniunii să beneficieze de valoarea enormă pe care o reprezintă în economia digitală datele fără caracter personal. Mai mult decât atat, un Act al Serviciilor Digitale va întări piața unică europeană a serviciilor digitale și va furniza Întreprinderilor Mici și Mijlocii cadrul pentru a avea succes pe această piață astfel lărgită. Dezvoltarea și integrarea pe piața europeană a tehnologiilor bazate pe Inteligența Artificială vor fi însoțite de o nouă strategie industrială pentru Europa, menită să consolideze capacitățile industriale și de inovare europene.

Un sector-cheie care va fi influențat de aceste schimbări este cel energetic. Tendința este de a renunța nu doar la cărbune, dar și la gaz și chiar la energia nucleară. Aceste ultime două surse de energie fac încă obiectul unor discuții și dispute la nivel european, dacă să mai fie susținute financiar sau nu. România, alături de alte state membre, va trebui să convingă că nu putem imagina o perioadă de tranziție rezonabilă fără susținerea în continuare a acestor surse de energie.

Unde e România?

Vom fi în măsură să facem față transformărilor din Pactul Verde European și agenda digitală și să contribuim la modelarea lor, să transformăm provocările în oportunități doar dacă ne pregătim serios și din timp.
Dacă vrem să influențăm deciziile ce vor fi luate la nivel european în acest an și în anul care vine, trebuie să avem un plan de priorități alături de o viziune a acestei transformări în condițiile specifice din România și să venim cu idei pe care să le introducem în proiectele legislative ce vor fi discutate în perioada următoare la nivel european, cu impact și aplicabilitate directă în România.

Cum facem din acest Pact Verde European o oportunitate pentru transformarea zonelor miniere? Ce investiții sunt necesare și unde? Cum retehnologizăm și digitalizăm industria și agricultura și reducem poluarea? Cum valorificăm contribuția pe care o pot avea fermierii? Ce rol au autoritățile locale? Cum folosim această oportunitate pentru a replanta pădurile puse la pământ fără scrupule? Cum facem din acest pact o oportunitate pentru dezvoltarea unui sector digital puternic în Romania? Ce priorități vizăm în sectorul digital pentru a crea valoare adăugată și nu doar servicii pentru alții? În ce domenii ale industriei, dar și ale serviciilor sociale vrem să susținem cercetări aplicate și investiții în inteligența artificială?

Sunt multe întrebări la care, deocamdată, administrația românească nu are răspunsuri, iar mediul politic încă nu știe de unde să apuce aceste chestiuni. Din păcate, nici nu știu să existe un grup de lucru la nivelul Guvernului care să se gândească serios la conectarea României cu marile teme care vor domina următorii ani și, mai mult, de care vor depinde investițiile în țară. Premierul Orban a fost la Bruxelles, a avut întâlniri relevante pe aceste teme și sunt sigur că este la curent cu tendințele, riscurile și oportunitățile pe care aceste două mari priorități europene le prezintă pentru România. Acum trebuie să vină cât mai repede cu un răspuns al României la aceste teme.

De când a aderat la Uniunea Europeană, România a fost în cel mai bun caz reactivă la crizele sau transformările care s-au produs. Acum, am avea ocazia să fim proactivi și să fim printre cei care dau direcția, nu doar primesc ghionturi.

Ce facem în Parlamentul European?

Grupul Renew Europe pe care-l conduc și din care Alianța USR-PLUS face parte nu va sta doar să aștepte propuneri și rezultate din partea Comisiei. Am venit deja cu idei despre cum credem că ar putea fi rezolvată problema migrației, despre cum ar putea fi pus în practică Pactul Verde în așa fel încât să nu se transforme în “fabrică de norme și constrângeri", ci să ofere oportunități de investiții creatoare de locuri de muncă, oportunități de dezvoltare a unor sectoare ale economiei insuficient valorificate de România. În zilele următoare vom prezenta o viziune despre cum credem că ar trebui abordate susținerea, dar și reglementarea Inteligenței Artificiale. Lucrăm la o viziune despre cum poate fi reformată politica agricolă comună pentru ca normele de mediu pe care trebuie să le respecte agricultorii să fie tot atâtea opotunități care să se traducă în venituri pentru aceștia.

De asemenea, vreau să fim motorul unui dialog constant și real cu cetățenii prin Conferința pentru viitorul Europei. Pentru că am văzut ce înseamnă decuplarea de cetățeni în cazul Brexit-ului. Începând de săptămâna viitoare, Marea Britanie va deveni o țară terță. Trebuie să tragem toate învățămintele din ce s-a întâmplat cu britanicii. Chiar toate, inclusiv cele care ne convin mai puțin. Să îmbunătățim modul de funcționare a UE, iar Conferința pentru viitorul Europei poate să fie generatorul acestor idei noi.

Uniunea Europeană este percepută prea mult ca producătoare inflaționistă de norme și reguli și prea puțin aducătoare de lucruri utile în domenii precum sănătatea, educația, calificarea profesională etc. Comisia Europeană trebuie să facă un efort, să vină cu soluții simple, ușor de înțeles și de explicat. Este totodată rolul Parlamentului și al Consiliului să se asigure că aduc claritate în procesul legislativ și nu, așa cum din păcate se întâmplă de multe ori, să complice acte normative europene la un nivel la care înțelegerea lor este accesibilă numai unui grup restrâns de experți. Aceste domenii reprezintă viitorul și trebuie să fim în stare să explicăm viitorul fiecărui cetățean. Vom crește încrederea în Uniunea Europeană numai în măsura în care deciziile luate la nivel european generează bunăstare, iar oamenii pot să vadă beneficii concrete. Altfel, nu facem decât să încurajăm spaime alimentate populist. Aceasta este provocarea pentru UE și pentru noi, individual.

Sursa Foto: Parlamentul European/ Credit: Pietro Naj-Oleari

Plătiți, caciuliți-vă la poartă! Cumpărați - le armele, avioanele! Vindeți - le și femeile voastre!

Polonia vrea sa-si consolideze prietenia cu SUA: A cumparat 32 de avioane de lupta americane cu 4,6 miliarde de dolari

Este una din cele mai mari achizitii militare din istoria Poloniei: 32 de avioane de lupta americane, pentru 4,6 miliarde de dolari. Varsovia vrea sa-si intareasca astfel relatia cu SUA, garantul securitatii sale.

Ziua de vineri, 31 ianuarie 2020 va "intra in istoria armatei poloneze", a declarat ministrul Apararii Mariusz Blaszczak. Impreuna cu presedintele polonez Andrzej Duda, ministrul pecetluieste in aceasta zi "istorica" achizitionarea a 32 de avioane de lupta americane F-35A Lightning. Aviatia militara poloneza nu a detinut nicicand asemenea dotari moderne. Avioanele construite de concernul american Lockheed Martin ar fi un "top of the top" absolut al dotarilor militare moderne.

Primele avioane de lupta in patru ani

"Un atacator potential ar trebui sa stie acum ca orice atac asupra Poloniei va primi un raspuns hotarat. Aceste avioane pot oferi un astfel de raspuns", a declarat politicianul din partidul de guvernare PiS, intevievat de televiziunea de stat. El s-a declarat mandru de pretul "bun" obtinut, Polonia fiind nevoita sa achite acum doar 4,6 miliarde de dolari, fata de pretul de pornire de 6,5 miliarde. Blaszczak face o comparatie cu Belgia, care a platit pentru 34 de avioane de lupta 4,25 miliarde de dolari.

Primele aparate de zbor vor fi livrate in 2024. Pilotii polonezi si personalul de la sol vor efectua ulterior stagii de pregatire in SUA iar doi ani mai tarziu avioanele de lupta vor fi integrate in arsenalul armatei poloneze. Drept completare la avioanele de lupta, Polonia va cumpara si avioane de supraveghere fara pilot.

Modernizarea este urgent necesara

Achizitia de vineri este parte din proiectul amplu al guvernului PiS de modernizare a armatei poloneze. Cea mai numeroasa armata din flancul de est al NATO are 100.000 de soldati. Acestia se antreneaza in militare si tancuri vechi, provenite din perioada sovietica. Din cele 32 de avioane de lupta MiG-29 de productie sovietica, doar o treime sunt gata de utilizare in lupta.

In ultimii doi ani, in Polonia s-au prabusit trei avioane MiG. Expertii vorbesc de piese de schimb insuficiente si de ingrijire tehnica deficitara. Polonia are a treia cea mai mare armata de tancuri din NATO, dupa SUA si Turcia, dar o parte din tancurile ei sunt vechi. In actualul proces de modernizare, acestea urmeaza sa fie dotate cu tehnica mai moderna.

Cheltuieli militare sporite

Guvernul PiS se umfla in pene atunci cand presedintele american Donald Trump lauda Varsovia pentru cheltuielile sale militare ridicate. Polonia este printre putinele tari membre care respecta obligatiile convenite de aliatii din NATO privind alocarea unui buget de minim 2% din PIB cheltuielilor militare.

Pana in 2030, Varsovia va spori bugetul Armatei la 2,5% din PIB. Lucru de care profita din plin industria americana de armament. Polonia a platit si mai mult decat acum pe avioane in 2018 pe doua sisteme de rachete sol-aer de tip "Patriot". Suma s-a ridicat la 4,75 miliarde de dolari si a fost cea mai mare afacere militara din istoria Poloniei.

Criticile opozitiei

Actualul contract de achizitie a avioanelor de lupta este controversat in Polonia. Pentru Tomasz Siemoniak, politician de opozitie de la coalitia civica si fost ministru al Apararii (2011-2015), decizia ar fi fost luata "prea repede si fara respectarea procedurilor necesare". "Au fost ignorate analizele, Parlamentul a fost ignorat si subiectul nu a fost dezbatut public".

Deputatii din opozitie vorbesc despre negocieri "secrete" purtate cu SUA. Ei se plang ca nu au avut nicio sansa sa afle detalii despre planurile de achizitii ale guvernului, pentru ca acestea nu au fost prezentate clar in proietul de buget al Ministerului Apararii. Coalitia civica descrie acordul drept "propagandistic" si cere ca rentabilitatea afacerii sa fie verificata de Camera de Control Superioara, cel mai inalt for de acest tip din Polonia.

SUA - garant al securitatii

Opozitia critica pretul ridicat al securitatii oferite de SUA, dar considera la randul ei ca America este un garant de securitate preferabil Europei. "Nu exista niciun dubiu asupra faptului ca SUA sunt aliatul cel mai important al Poloniei si ca este absolut corect sa cumparam tehnica de lupta de la firme americane", confirma fostul ministru al Apararii Siemoniak de la coalitia civica.

Varsovia considera ca amenintarea cea mai mare la adresa securitatii sale este vecinul de la est, Rusia. Polonia se straduieste sa obtina stationarea permanenta a soldatilor americani pe teritoriul sau dupa izbucnirea conflictului din Ucraina. Dupa anexarea de catre Rusia a Peninsulei Crimeea in 2014, au fost desfasurate batalioane NATO in Polonia si in cele trei tari baltice. In Polonia se afla peste 4.500 de soldati americani. Varsovia nu este insa multumita, deoarece soldatii sunt inclusi intr-un mecanism de rotatie, trupele fiind schimbate in mod regulat.

Proiectul "Fort Trump"

In 2018, PiS a demarat la Washington o ofensiva diplomatica pentru a obtine stationarea de durata a soldatilor americani pe teritoriul polonez. Un document intitulat "Propunere pentru o prezenta americana de durata in Polonia" a fost trimis functionarilor guvernamentali si congresmenilor americani, precum si celor mai importante think-tank-uri. Varsovia ar vrea ca SUA sa trimita pe teritoriul polonez o intreaga divizie de tancuri si ar fi dispusa sa plateasca in acest sens doua miliarde de dolari.

Intregul proiect, menit sa consolideze legatura Poloniei cu America, a fost botezat de presedintele polonez Duda cu numele "Fort Trump". In 2019, Donald Trump a mentionat ca ar urma sa fie trimisi in Polonia inca 1.000 de soldati americani, dar acest lucru nu s-a intamplat. Polonia incearca acum sa construiasca "Fort Trump" prin afaceri de miliarde de dolari cu industria americana de armament.

Monika Sieradzka

Lacrimi de crocodil în tarile UE. A scăzut punga UE prin ieșirea UK. Bucurie mare la Londra.

Marea Britanie a ieşit în mod oficial din Uniunea Europeană

Cu toate acestea, nu va avea loc o schimbare imediată a situaţiei, ci va urma o perioadă de tranziţie până la finalul anului, în care Marea Britanie va continua să aplice reglementările europene.

Europarlamentarul Nigel Farage, liderul pratidului eurosceptic Brexit şi unul dintre principalii susţinători ai ieşirii ţării din Uniunea Europeană, a organizat un eveniment de celebrare a Brexit la Londra. De cealaltă parte, sute de persoane s-au adunat în faţa Parlamentului Scoţiei, nemulţumiţi de ieşirea ţării din Blocul comunitar.

În acest context, Nicola Sturgeon, premierul Scoţiei, teritoriu în care o majoritate covârşitoare a populaţiei a votat împotriva Brexit, a postat pe Twitter o imagine a sediului Comisiei Europene, pe care a fost proiectat un mesaj de susţinere pentru Scoţia.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris pe Twitter că Brexit nu va afecta oportunităţile Uniunii Europene şi că speră la o colaborare cât mai bună cu Marea Britanie. „Provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, dar şi oportunităţile de care se poate bucura nu se vor schimba după Brexit. Vrem să avem cea mai bună relaţie posibilă cu Marea Britanie, însă aceasta nu va fi la fel de bună precum calitatea de membru", a scris şefa Executivului european.

Irlanda de Nord va continua să aibă statut special şi după perioada de tranziţie, rămânând în uniunea vamală UE până când va fi stabilit un alt statut, prin negocierile referitoare la relaţiile post-Brexit. Premierul britanic, Boris Johnson, speră să obţină până la sfârşitul acestui an un acord comercial care să reglementeze relaţiile Marii Britanii cu Uniunea Europeană după Brexit. Un reprezentant al Comisiei Europene a semnalat că Uniunea Europeană probabil nu va avea timp să finalizeze până la sfârşitul anului negocierile cu Marea Britanie privind relaţiile post-Brexit. Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că negocierile vor putea începe abia în martie, astfel că nu se pot finaliza până la expirarea perioadei de tranziţie post-Brexit, valabilă până pe 31 decembrie 2020.

Cetăţenii români care trăiesc în Marea Britanie pot aplica până în iunie 2021 pentru procedura de statut de rezident, care le permită să rămână în ţară după ieşirea acesteia din Uniunea Europeană. Procedura este deschisă celor care locuiesc în Marea Britanie de cel puţin cinci ani.

Cei care nu locuiesc de atâţia ani în Marea Britanie pot aplica pentru statutul provizoriu de rezident, care le permite să locuiască şi să lucreze în ţară pe o perioadă de până la cinci ani. Pentru a fi eligibil, cetăţenii trebuie să ajungă în Marea Britanie până la sfârşitul perioadei de tranziţie, care se va încheie în decembrie 2020. Începând din 2021, românii care vin în Marea Britanie ar putea avea nevoie de vize şi permis de muncă.

În afară de problemele comerciale, Marea Britanie riscă să se confrunte cu o criză internă, în condiţiile în care politicieni din Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor pledează pentru independenţă, pe fondul nemulţumirii faţă de ieşirea ţării din Uniunea Europeană. Premierul britanic, Boris Johnson, i-a transmis recent prim-ministrului scoţian, Nicola Sturgeon, că se opune unui nou referendum privind independenţa Scoţiei, dar liderul de la Edinburgh a cerut respectarea dorinţei scoţienilor. După scrutinul parlamentar britanic, Nicola Sturgeon a declarat că mandatul parlamentar primit de Partidul Naţional Scoţian (SNP) trebuie respectat. „Am transmis clar că mandatul SNP de a le oferi oamenilor o şansă trebuie respectat, la fel cum se aşteaptă şi el ca mandatul lui să fie respectat", a afirmat Nicola Sturgeon. Partidul Naţional Scoţian (SNP) a obţinut 48 de locuri în Camera Comunelor, un fapt fără precedent. Majoritatea locuitorilor Scoţiei s-au pronunţat în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană în referendumul britanic privind Brexit din 2016.

Premierul scoţian Nicola Sturgeon, liderul SNP, insistă ca Scoţia să organizeze un nou referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie, iar rezultatul scrutinului parlamentar britanic arată că scoţienii împărtăşesc această dorinţă. Scoţia a organizat în anul 2014 un referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie. Peste 55% dintre scoţieni s-au pronunţat atunci împotriva independenţei. În contextul Brexit, rezultatul ar putea fi acum în favoarea independenţei.

În acest context, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat vineri că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este „un şoc" şi un semnal de alarmă", însă a adăugat că statele membre ale Blocului comunitar vor avea o abordare comună în privinţa viitoarelor relaţii cu Londra.

„Este decizia suverană a poporului britanic. Această plecare este un şoc, este un semnal de alarmă fără precedent care trebuie auzit de întreaga lume şi care trebuie să ne facă să reflectăm. Pentru prima oară în 70 de ani, o ţară părăseşte Uniunea Europeană. Îmi amintesc cum campania din anul 2016 a fost făcută cu minciuni şi manipulare. Trebuie să tragem şi noi învăţămintele. Brexitul a devenit posibil deoarece am transformat prea frecvent Europa în ţap ispăşitor. Avem nevoie mai mult ca niciodată de Europa. Trebuie să facem Europa cât mai suverană, cât mai democratică", a spus acesta.