duminică, 26 ianuarie 2020

Din sacul cu lichele, patrioți, profesioniști și trădători

Dezvăluiri incendiare din interiorul

Serviciului de Informații Externe

Scris de: Ion Teleanu

De vreo zece zile, Serviciul de Informaţii Externe este zguduit de dezvăluirile colonelului în rezervă Cornel Nemetzi, fost şef al spionajului pe Europa din perioada 1990-1997 • El susţine că “reţeaua spionilor români din SUA a fost trădată şi anihilată încă din 1992″ pe vremea când Ioan Talpeş era directorul SIE • Ioan Talpeş mai este acuzat că “a lichidat întreaga reţea de ofiţeri speciali din Germania” • “Doi indivizi care şi-au legat numele de distrugerea reţelei de ofiţeri şi referenţi avuţi de România în străinătate: Biriş Cornel şi Talpeş Ioan” • Cornel Nemetzi afirmă că Ion liescu şi Petre Român l-au reactivat pe Mihai Caraman • Fostul spion român a alcătuit şi un top al trădătorilor români adevăraţi şi un altul al trădătorilor virtualiLa ora actuală, Serviciul de Informaţii Externe este un butoi de pulbere. Colonelul în rezervă Cornel Nemetzi, fost şef al serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE, în perioada aprilie 1990 – decembrie 1997, şi-a publicat memoriile la Editura Marist din Baia Mare. Cartea denumită “Ultimul Curier Ilegal. Memoriile unui spion român” dezvăluie perioada petrecută de către acesta în cadrul SIE, adică între 1971 şi 1997. “Datele pe care le prezint sunt evenimente şi întâmplări trăite de către mine în proporţie de peste 90%, iar restul, fapte şi acţiuni relatate de foşti colegi şi cunoscuţi. Lucrarea ar putea fi considerată ca un adevărat manual de spionaj clasic, întrucât ea prezintă destul de detaliat “ABC-ul” muncii de spionaj, adică modul de recrutare, pregătire, verificare şi testarea agenţilor, căile de trimitere în misiune externă, mijloace de legătură cu reţeaua informativă, explicarea unor noţiuni specifice muncii specifice”.

“Onoarea nu se pierde decât o singură dată”
Cornel Nemetzi îi anunţă pe cititori: “I-am prezentat pe foştii mei şefi şi colegi aşa cum i-am cunoscut şi perceput eu în mod nemijlocit, iar pe cei cu care nu am avut contact, aşa cum mi-au fost prezentaţi de către persoanele apropiate”. De ce cartea poartă numele de “Ultimul curier ilegal”? Pentru că acesta a fost ultimul specialist pregătit, instruit şi folosit cu succes în munca de legătură cu cadrele şi sursele speciale, fiind totodată ultimul ofiţer din aparatul de informaţii externe care a susţinut biografii ale unor cluburi străine, a efectuat deplasări externe şi misiuni de spionaj, folosind paşapoarte străine contrafăcute. Memoriile lui Cornel Nemetzi sunt crude şi la obiect. El nu iartă pe nimeni, fie că era vorba de foştii lui şefi din vârful spionajului românesc, sau de colegi ori subalterni. Multe dintre personajele ante şi post decembriste sunt prezentate în adevărata lor lumină, mult diferită de cea pe care unii sau alţii au încercat să le-o creioneze.” În toată cariera mea am ţinut cont de ce spunea Clausewitz: onoarea nu se pierde decât o singură dată”, precizează în prefaţă Cornel Nemetzi.
“Reţeaua din SUA fusese trădată şi anihilată încă din 1992″
Cornel Nemetzi i-a atras atenţia preşedintelui Emil Constantinescu, printr-o scrisoare transmisă pe data de 15 ianuarie 1997, asupra “faptelor incalificabile comise de şeful SIE – Ioan Talpeş care a dus la distrugerea reţelei informative externe”. “Îl întrebam, de pildă, de ce a aprobat deplasarea în decembrie 1996 a lui Talpeş în Canada, SUA şi Mexic? În ultima ţară, noi nu am desfăşurat niciodată activităţi de spionaj, deci călătoria nu putea avea decât un scop turistic, iar reţeaua din SUA fusese trădată şi anihilată încă din 1992″. Mi-am permis să îi mai trimit o scrisoare după ce a făcut declaraţia de “capitulare în faţa foştilor securişti” în care îi atrăgeam atenţia asupra greşelii de numire a lui Cătălin Harnagea în funcţia de şef al SIE”.
“Talpeş a lichidat întreaga reţea de ofiţeri speciali din Germania”
Totodată, fostul spion nu are cuvinte de laudă la adresa fostul şef al SIE, despre care spune: “Talpeş a primit laudele şi onorurile meritate din partea autorităţilor germane pentru faptul că a lichidat întreaga reţea de ofiţeri speciali care acţionase pe teritoriul Germaniei”. Şeful SIE a ordonat în 1995 o analiză a bazei operative din Germania pe motiv că nemţii ar cunoaşte, chipurile, că avem 34 de oameni care desfăşoară activitatea informativ-operativă pe teritoriul lor”. În plus, spionul mai dezvăluie o “gulgută” debitată de către Talpeş şi anume că “SIE este al ţării şi nu aparține niciunui partid! Nu facem jocuri politice şi nu lucrăm niciun partid politic”. În 1994, Ioan Talpeş a semnat instrucţiunile privind folosirea tehnicii secrete şi efectuarea controlului împotriva tehnicilor de ascultare.
Iliescu şi Roman l-au reactivat pe Mihai Caraman
În privinţa agenţilor recrutați de GRU şi KGB din rândul cetăţenilor români şi reactivaţi în cursul evenimentelor din decembrie 1989, Cornel Nemetzi susţine că “există probe numeroase şi în acest sens”.”Cum credeţi că se explică prezenţa lui Ion Iliescu şi Petre Roman, îmbrăcat în pulovărul său roşu la evenimentele de protest din seara zilei de 21 decembrie în Piaţa Universităţii, în caz că relatările celor doi sunt adevărate? Afirmaţia lui Petre Roman că l-ar fi cunoscut personal pe Iliescu abia în seara respectivă este culmea ipocriziei!” Totodată, spionul român îşi aduce aminte că în 1990, Iliescu şi Roman şi-au amintit de fostul general Mihai Caraman, retras la vilișoara sa din staţiunea Cheia, şi “l-a chemat la Bucureşti şi printr-un decret emis în data de 10 ianuarie 1990 l-au numit cu numele conspirativ Neagu Mihai în fruntea CIE, primind şi funcţia de ministru adjunct în Ministerul Apărării Naţionale”.
Piticul Biriş din umbra lui Talpeş

Cartea lui Cornel Nemetzi are câteva pagini rezervate special unui personaj care a tulburat foarte mult apele acestui serviciu de informaţii. Este vorba despre adjunctul lui Ioan Talpeş de la acea vreme – generalul Cornel Biriş. “După plecarea din SIE a lui Marcu Victor, generalul Vasile Angelescu şi-a ales un nou locţiitor în persoana colonelului Biriş Cornel, conspirativ Neacşu Mihai, fost Brezeanu şi poreclit “Gruber” înainte de fuga lui Pacepa. Pe acesta l-am cunoscut în anul 1965, când am intrat în şcoala de ofiţeri de miliţie din Bucureşti şi l-am reîntâlnit în octombrie 1980, când a fost promovat în unitatea specială 0101. Cornel Nemetzi mai precizează că în “anul 1987, fratele mai mare al lui Cornel Biriş, Radu, care lucra la Direcţia de Paşapoarte a fost dat afară datorită comiterii unor fapte de natură penală, care totuşi nu au putut fi probate prin flagrant. Cei doi fraţi fuseseră colegi de an la şcoala de ofiţeri de miliţie. Orice ofiţer aflat în locul lui Biriş, alias Piticu (înălţimea sa nu atingea 1,60 m) ar fi fost mutat de la unităţile speciale, cu atât mai mult cu cât se descoperise că şi soţia sa avea o rudă apropiată stabilită în străinătate. Era protejat de către organele de contrainformaţii, fiind rezidentul acestora în unităţile speciale”.
“Cei doi indivizi care şi-au legat numele de distrugerea reţelei de ofiţeri şi referenţi avuţi de România în străinătate: Biriş Cornel şi Talpeş Ioan!”
Cornel Nemetzi, fost şef al serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE, în perioada aprilie 1990-decembrie 1997
“Dosarele informatorilor străini nu au fost distruse după filmare”
Fostul spion român pensionat în 1997 povesteşte în carte şi un episod mai puţin cunoscut. Pe data de 1 octombrie 1990, colonelul Vasile Angelescu a ordonat că toate jachetele obţinute să fie strânse de şefii de serviciu şi păstrate în casete metalice sigilate. Jacheta fiecărui dosar era pusă într-un plic închis şi sigilat cu sigiliul ofiţerului titular al cazului. “Dosarele fizice aparţinând informatorilor cetăţeni străini şi sursele de influenţă, la scoaterea lor din preocupare vor fi distruse după filmare şi injachetate, urmând că la unităţi să se păstreze numai jachetele acestora timp de 5 ani, după care se trimit la arhivă SIE. Din câte cunosc acest termen nu s-a respectat, astfel că la trecerea mea în rezervă (31 decembrie 1997) materialele filmate se aflau încă în arhivă unităţii”, mărturiseşte Cornel Nemetzi.
Silvian Ionescu, securistul-erou al timpurilor noastre
Cornel Nemetzi îşi aminteşte şi de Silvian Ionescu (fiul fostului rezident de la Paris, generalul Gheorghe Ionescu), ofiţer la UM 0199 din CIE, care după fugă precipitată a lui Ceauşescu a ieşit din sediul unităţii situate în spatele Primăriei Sectorului 1, l-a izgonit pe primarul comunist din cabinetul său şi s-a instalat în fotoliul acestuia. “Cum de a avut un astfel de curaj, având în vedere statutul său de ofiţer de securitate. Nu l-am cunoscut personal pe acest erou al timpurilor noastre, dar despre tatăl voi povesti cele relatate de noul şef la CIE după 10 ianuarie 1990, Mihai Caraman. Spionul îşi aminteşte că Mihai Caraman le-a povestit că, pe când se afla la post în Franţa, avea ca rezident pe generalul Gheorghe Ionescu, tatăl viitorului revoluţionar Silvian Ionescu. În competenţa acestuia intra, printre altele, întocmirea raportului lunar cu cheltuielile c.i.s. efectuate de către ofiţerii care alcătuiau grupa operativă şi trimiterea acestuia în ţară pentru aprobarea decontării”.

Trădători adevăraţi&trădători virtuali

Spionul Cornel Nemetzi a enumerat în carte şi un top al trădătorilor adevăraţi şi unul al trădătorilor virtuali. În topul trădătorilor adevăraţi au fost incluşi: Ion Mihai Pacepa – fost general locotenent de securitate; Gheorghe Mandache – fost căpitan de securitate; Liviu Turcu – fost locotenent colonel SIE; Matei Pavel Haiduc – fost referent de informaţii externe. Topul trădătorilor virtuali include pe: Dan Ştefănescu – fost locotenent major; Corneliu Serra – fost locotenent major; Ovidiu Tănăsescu – fost căpitan; Dr. Ion Şerban – fost maior; Gheorghe Mihai – fost maior; Florin Brozici – fost locotenent colonel; Marin Radu – fost locotenent colonel; Voelker Popovici – fost referent de informaţii.
Spionul poliglot

Cornel Nemetzi s-a născut la 6 iunie 1947 în satul Mang, comuna Sălişte, judeţul Sibiu. În 1968 a terminat Şcoala de Ofiţeri de Miliţie din Bucureşti, ca şef de promoţie. A lucrat ca ofiţer operativ la Inspectoratul de Miliţie din Bucureşti, Serviciul Judiciar, secţia infracţiuni contra vieţii, de unde a trecut în rezervă la cerere în 1972. Trecerea în rezervă s-a datorat faptului că din data de 1 noiembrie 1971 fusese încadrat ca ofiţer special la Direcţia de Informaţii Externe, brigada U, fiind instruit şi pregătit pentru munca de legătură cu ofiţerii ilegali aflaţi în misiune externă de spionaj. În octombrie 1980 a fost promovat în Centrală ca ofiţer instructor de spionaj, iar din aprilie 1990 şi până în 1997 a fost şef al serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE. Vorbeşte fluent şase limbi străine – germană, engleză, franceză, italiană, spaniolă şi rusă, iar pentru cinci dintre ele deţine certificat de traducător autorizat.
“Niciodată, dar absolut niciodată să nu te aştepţi de la serviciile de informaţii la recunoștință, înţelegere şi, de ce nu, milă. Acestea, la fel ca titanii din mitologia greacă, îşi vor devora în primul rând şi cu precădere proprii copii, adică fostele cadre şi colaboratori”, Cornel Nemetzi, fost şef al serviciului de spionaj clasic pe Europa din cadrul SIE, în perioada aprilie 1990-decembrie 1997
Ion TELEANU

Notă din Redacție: Pe la începutul anilor 90 am mers împreună cu Sabin Făgărășeanu într-o audiență la dl TALPEȘ, din partea Vatrei Românești, pentru a ne arăta îngrijorarea față de acțiunile Budapestei și ale UDMR. Audiența a avut un caracter amical, destins. Așa s-a ajuns la momentul în care dl TALPEȘ ne-a povestit că, spre deosebire de serviciile respective din celelalte țări socialiste, România este singur țară care a rezistat presiunilor din Vest și nu și-a deconspirat rețelele de agenți din Vest. Este, probabil, principalul motiv pentru care am multă prețuire pentru dl TALPEȘ. Mi-ar părea tare rău dacă m-am înșelat!…
ion coja

Postată acum 25th September 2013

Rumănii, un popor imbecil de tolerant

PROFESOR SÎRB DESPRE UNGURI O scrisoare-avertisment adresată poporului român de un profesor sîrb de istorie În lipsa unei reacţii ferme româneşti, un istoric sârb “îi pune la punct” pe extremiştii maghiari.

BY DISTRIBUIE PRIETENILOR ON JANUARY 23, 2020

PROFESOR SÎRB DESPRE UNGURI
O scrisoare-avertisment adresată poporului român de un profesor sîrb de istorie
În lipsa unei reacţii ferme româneşti, un istoric sârb “îi pune la punct” pe extremiştii maghiari.

Să citim în cele ce urmează un text scris de profesorul sîrb de istorie Miodrag Stanojevic, din Voivodina, cunoscător al limbii române, în care acesta prezintă magistral adevărul despre istoria ungurilor și despre pretențiile lor absurde, demonstrând încă o dată că somnul politicienilor naște duşmani şi trădători pe pămînt rumînesc.
Aflat în urmă cu ceva vreme în trecere prin Satu Mare, acesta a transmis redacției cotidianului local, Gazeta de Nord Vest, o scrisoare cu următorul conţinut:
”Vă propun un exerciţiu de imaginaţie…
Ce s’ar fi întâmplat dacă:
– un rumîn ar fi dat foc la Budapesta unei păpuşi reprezentîndu’l pe Kosuth Lajos
– un turist german ar fi incendiat la Tel Aviv o păpuşă reprezentîndu’l pe David Ben Gurion (n.r. primul premier al Israelului) sau pe Golda Meir (n.r. de asemenea premier al Israelului)
– un ungur din Vojvodina ar fi incendiat la Novi Sad o păpuşă reprezentîndu’l pe Milos Obilic, eroul naţional al sârbilor de la Kosovopolje.
Meciul Steaua – Ujpest : la intrarea în Rumînia, suporterii unguri aflaţi în tren au afişat “Transilvania aparţine Ungariei”, iar pe stadionul Steaua din Bucureşti au afişat românii = ţigani.
Acelaşi scenariu:
– ce s’ar fi întîmplat dacă Ujpest ar fi jucat la Beograd cu Partizan sau Steaua Roşie.
Oare ar fi avut curajul ungurii să afişeze mesajele “sârbii = ţigani sau Vojvodina aparţine Ungariei”?
Nu, nu ar fi îndrăznit, iar dacă ar fi fost atât de tâmpiţi să o facă, în aceeaşi seară ar fi cinat în Infern.
De ce îşi permit asta în România? De ce nu îşi permit acelaşi lucru în celelalte ţări unde au minorităţi maghiare şi revendicări revizioniste, adică Slovacia, Serbia, Ucraina?
Simplu, pentru că ei ştiu (aşa cum au menţionat în “Traseul Legendelor Sătmărene)” că rumănii sînt “un popor paşnic, binevoitor şi primitiv” şi, completez eu, un popor “imbecil de tolerant”.
Totodată ei ştiu că slavii (din Slovacia, Serbia, Ucraina) nu sînt aşa. Şi nu îşi permit.
Afirm cu tărie că nu există nicăieri în lumea civilizată o ţară care să acorde atîtea drepturi unei minorităţi alogene cum acordă Rumînia minorităţii maghiare.
Şi totuşi nu vor fi mulţumiţi niciodată, sîcîindu’vă perpetuu (ca un ţînţar în miezul nopţii) cu aceeaşi pretenţie imbecilă: autonomie.
Tupeul lor se manifestă şi prin faptul că ei consideră ca fiind similară pretenţia lor de autonomie teritorială în Rumînia cu cea a catalanilor din Spania, ignorînd cu bună ştiinţă marea diferenţă: catalanii sunt băştinaşi în Spania, pe când maghiarii sunt alogeni asiatici în Rumînia.
Pe lîngă ”valahi puturoşi” maghiarii vă mai numesc şi “mămăligari”. Îşi permit asta în ţara voastră.
Sunt derutat şi confuz, neputînd înţelegecum este posibil să nu existe în rîndurile poporului român, ”paşnic, binevoitor şi primitiv” un profesor de istorie altruist care să explice ungurilor ABC-ul istoriei lor efemere:
– în anul 700 sunt menţionaţi în cronicile coreene ca fiind nişte nomazi primitivi care jefuiau prin nordul Coreei şi estul Chinei
– în 896, şapte triburi maghiare şi trei triburi de turci khazari, fugărite din stepele Asiei de către pecenegi, se stabilesc în Panonia (locuită atunci de slavi, valahi, avari, germanici), în total 225.000 de nomazi sub conducerea lui Arpad.
Prima lor preocupare după stabilirea în Panonia a fostjaful (logic).
Incursiunile lor sîngeroase s’au desfăşurat în toată Europa ajungând pînă în Spania, pînă când Otto I cel Mare i’a umilit la Lechfeld în 955.
– Ştefan cel Sfânt (997 – 1038) unifică triburile ungureşti şi îi creştinează. Totodată începe şi procesul de maghiarizare agresivă a populaţiilor din jur: germanici, valahi, slavi, acest proces fiind de fapt esenţa strategiei de supravieţuire a acestui mic popor migrator asiatic în Europa.
Personalităţile proeminente ale istoriei lor nu au fost unguri: Matei Corvin, Petofi Sandor (Petrovici Alexandar – sîrb, părinţii lui nu cunoşteau limba maghiară), Kosuth Lajos – slovac, precum şi majoritatea regilor Ungariei.
În 1910 un istoric maghiar recunoaşte că doar 10% din unguri sunt urmaşii celor şapte triburi maghiare stabilite în Europa în 896, restul fiind populaţii maghiarizate de’a lungul timpului (valahi, germanici, slavi).
De fapt cum ar putea un ungur blond din zilele noastre să fie urmaşul cetelor mongoloide venite în Europa în secolul IX?
Ceea ce trebuie accentuat este faptul că începînd de la Ştefan cel Sfînt şi pînă la dispariţia regatului ungar în 1526, Transilvania nu a făcut parte niciodată din regatul ungar, fiind întotdeauna voievodat autonom.
– Înfrîngerea de la Mohacs din 1526 în faţa turcilor şicucerirea capitalei Buda în 1541 are ca urmare dispariţia de pe harta Europei a regatului ungar. Partea occidentală a Ungariei este anexată de Imperiul Habsburgic, iar restul, inclusiv Buda, devine paşalîc turcesc.
Transilvania rămîne principat independent sub suzeranitate otomană.
– După respingerea asediului otoman asupra Vienei (1683), Imperiul Habsburgic ocupă teritoriul fostului regat ungar şi Transilvania, anexiuni recunoscute prin tratatul de la Karlowitz (1699).
– În 1849 Kosuth Lajos proclamă Ungaria stat independent, dar intervenţia habsburgică şi ţaristă înăbuşă această pretenţie.
– În urma pactului dualist din 1867, Ungaria devine regat în cadrul imperiului Habsburgic (numit din acel momentimperiul Austro-Ungar), avînd constituţie proprie şi o oarecare autonomie.
– În 1918, în urma înfrîngerii din primul război mondial, imperiul Austro-Ungar se destramă, Ungaria devine stat independent iar Transilvania alege să se unească cu România.
Trebuie să subliniez imbecilitatea revizioniştilor unguri.
Cum pot susţine că Transilvania a aparţinut Ungariei 1000 de ani, cînd regatul Ungariei a dispărut din 1541 pînă în 1867, perioadă în care a fost paşalîc sau provincie habsburgică, în timp ce Transilvania a fost voievodat autonom de la Ştefan cel Sfânt (997 – 1038) pînă în 1699 cînd devine provincie austriacă (ca şi Ungaria de altfel).
Deci Transilvania şi’a pierdut independenţa în 1699 şi a aparţinut pînă în 1918 Imperiului Habsburgic, nicidecum Ungariei (care din 1526 pînă în 1867 nu a existat).
– În 1940, în urma Dictatului de la Viena, o parte a Transilvaniei este cedată (pentru prima dată în istorie) Ungariei.
Asa arăta Rumînia (poza 2) în 1941 (în limba rusă), după ce fusese sfîrtecată de ruși, unguri și bulgari, înainte ca generalul Ion Antonescu să preia frîiele armatei rumîne și să dea ordinul reîntregirii…
Pînă în 1944, cînd revine Rumîniei, ce au făcut ungurii în Transilvania?
Ce ştiau mai bine: au ucis valahi şi evrei, consideraţi rase inferioare.
Gena lor asiatică i’a ajutat pe unguri să devină cei mai zeloşi executanţi ai teoriilor rasiale naziste, golind practic Transilvania de evrei.
În perioada 1940 – 1944, timp în care Transilvania a aparţinut Ungariei, populaţia evreiască de aici a scăzut cu 90%, marea majoritate fiind trimisă de către autorităţile maghiare către lagărele de exterminare naziste.
La fel s’au purtat şi în Serbia odată cu invadarea alături de germani a Iugoslaviei în 1941.
În încheiere, ca să sintetizez relaţia dintre băştinaşii valahi şi alogenii unguri, îmi îngădui un scenariu:
Un ungur pribeag bate la uşa unui valah.
Acesta, ospitalier, îl primeşte în casă. Îi întinde masa, oferindu’i ce are mai bun în cămară.
Ungurul, în timp ce se ospătează, pune ochii pe nevasta valahului (frumoasă, bineînţeles) considerând că ar fi normal ca după ospăţ valahul să îi ofere şi un desert, adică nevasta.
Indignat de faptul că după ce s’a săturat, valahul nu’i oferă şi nevasta, ungurul îi trage o palmă zdravănă valahului şi încă una.
Înainte ca mămăligarul să se dezmeticească, ungurul fuge pe uliţă strigînd din toţi rărunchii: săriţi oameni buni, că mă omoară valahul, sînt o victimă.
Aşa că, valahi, fiţi înţelegători şi daţi’le şi nevasta, dar vă avertizez că nu le va ajunge.
Următoarea lor dorinţă va fi casa voastră.”
(profesor Miodrag Stanojevic)
Foto: profesorul sârb Miodrag Stanojevic

Nu sunt bani pentru majorare pensii. Nu vă mai îmbatati cu apă vie, marca PSD.

Băsescu, despre creşterea pensiilor: Nu sunt bani. Sunt doar „desenaţi” în buget, ei trebuie împrumutaţi

Fostul preşedinte Traian Băsescu este de părere că cea mai protivită variantă de majorare a pensiilor ar fi cea a eşalonării, precizând că o creştere cu 40% ar reprezenta un şoc. Prezent în platoul Ştirilor

B1 TV

, europarlamentarul PMP a comentat avertismentul venit recent din partea Consiliului Fiscal, potrivit căruia aplicarea Legii pensiilor în forma votată de Parlament, care prevede creşterea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie, ar provoca un dezechilibru major în finanţele publice.

"Consiliul Fiscal a fost întotdeauna extrem de responsabil cu ce a făcut. (...) Pe de altă parte, este un angajament care nu este lipsit de acoperire. Pensiile sunt mici în raport cu cheltuielile pe care le are orice familie. Dar foarte probabil, şi eu susţin această variantă, mai fericită era varianta unei creşteri eşalonate. N-ai cum să produci acest şoc de 40%. Discutăm de creşterea cu 40% a pensiilor a cinci milioane de oameni", a spus Traian Băsescu.

În ceea ce priveşte declaraţiile reprezentanţilor Guvernului, conform cărora aceşti bani sunt prevăzuţi în buget, Traian Băsescu a precizat: "Sunt desenaţi în buget, ei trebuie împrumutaţi. Este clar că banii nu sunt. Au făcut un desen în care bugetul este corespunzător situaţiei în care plătesc creşterea cu 40%, dar acei bani nu vor fi produşi din taxele şi impozitele colectate de ANAF, ci vor fi împrumutaţi. Deci, ei nu spun o minciună când spun că banii sunt prevăzuţi în buget. Da, dar nu spun sursa: din împumuturi".

Întrebat dacă până la sfârşitul anului s-ar putea recurge la formula eşalonării, fostul preşedinte a răspuns: "Nu. De fapt, demagogia e atât de mare, încât oricine ar fi la putere, se va plăti. Nu am îndoieli aici. Decizia politică poate fi şi deasupra realităţilor economice. Se sacrifică echilibrele macroeconomice ale ţării pentru voturile care urmează în noiembrie. (...) Personal, cred că s-a ajuns la o limită care poate prăbuşi ţara. Nu exagerez deloc".

sâmbătă, 25 ianuarie 2020

Închisorile pelticului cizmar

Totul despre procesul lui Nicolae Ceauşescu, condamnat după codul lui Cuza

Conform volumului „Comuniştii înainte de comunism: procese şi condamnări ale ilegaliştilor din România“, editat de istoricul Adrian Cioroianu, în decembrie 1935, la nici 18 ani împliniţi, Nicolae Ceauşescu fusese numit şef al Regionalei UTCdR Prahova. La fel ca în Oltenia, unde activase anterior, avea misiunea să creeze în zonă celule ale organizaţiei tineretului comunist. Pe harta partidului, regiunea Prahova se compunea din judeţul cu acelaşi nume, plus Dâmboviţa. Şeful partidului în Dâmboviţa - secretar al Comitetului Judeţean un tâmplar, Petre Iubu, din Târgovişte. La începutul lui ianuarie 1936, când a ajuns în zonă, Ceauşescu i-a contactat pe Iubu şi pe Dumitrache. În majoritatea drumurilor, pe viitorul şef de stat l-a însoţit Vladimir Tarnovski, utecist de origine poloneză aflat de mulţi ani în România. La Târgovişte, Ceauşescu şi polonezul s-au întâlnit cu mai multe „legături“ locale, printre care şi cu tânărul Toma A. Toma, scrie Cristina Diac, cercetător ştiinţific gradul III în cadrul INST, doctor în istorie.

În 12 ianuarie 1936, Ceauşescu şi Tarnovski s-au întâlnit cu cofetarul Gh. Dumitrache şi i-au propus să plece cu ei, pentru a fi promovat într-o funcţie superioară, urmând ca locul lui în fruntea celulei uteciste de la Ulmi să fie preluat de altcineva. În faţa acestei oferte, tânărul cofetar a cerut un timp de reflecţie, le-a relatat apoi jandarmilor la anchetă. De altfel, Dumitrache a menţionat de mai multe ori propunerea, recunoscând astfel adevărata natură a contactelor sale cu musafirii de la Bucureşti. Nicolae Ceauşescu, Vladimir Tarnovski şi Gheorghe Dumitrache s-au întâlnit acasă la Ion Olteanu la mijlocul lui ianuarie 1936. Anunţaţi de gazdă, jandarmii au năvălit şi i-au ridicat pe toţi trei. Pe baza turnătoriilor lui Olteanu, au mai fost ridicaţi şi alţi săteni.

Ceauşescu a fost anchetat, judecat şi condamnat pentru prima oară într-un moment complicat, de prefacere a sistemului penal din România. Totodată, la data condamnării, era minor, ceea ce face cazul şi mai complex. În martie 1936, în chiar anul judecării lui Ceauşescu, a fost promulgat primul Cod Penal unificat al României Mari, aplicabil la scara întregii ţări, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 1937, odată cu noul Cod de Procedură Penală. În anul următor, Codul Penal Carol al II-lea a suferit două modificări, odată în ianuarie 1938, a doua oară în 24 septembrie 1938. Ceauşescu n-a fost trimis în judecată pentru vreo infracţiune prevăzută de Codul Penal, ci de legi speciale (Legea pentru reprimarea unor noi infracţiuni contra liniştii publice şi Legea Apărării Ordinii de Stat). Îi erau aplicabile, însă, reglementările privitoare la majoratul penal (vârsta de la care un individ era considerat responsabil în raport cu legea penală, care diferea de majoratul civil). Or, asemenea reglementări cu caracter general erau prevăzute de Codul Penal. Până în 1937, fuseseră în vigoare mai multe legiuiri penale, aplicabile în Vechiul Regat şi Basarabia. Judecat la Braşov, deci în Ardeal, pentru o faptă comisă în judeţul Dâmboviţa din Vechiului Regat, lui Ceauşescu i s-a aplicat legea penală valabilă în regiunea istorică unde comisese fapta, adică vechiul Cod Penal Cuza.

Ridicaţi din casa lui Ion Olteanu, Ceauşescu, Tarnovski şi Dumitrache au fost duşi la postul de jandarmi Ulmi. Primii doi au fost „cazaţi" în grajdul unde jandarmii ţineau caii, după amintirile lui Toma. La primele cercetări, nici unul n-a recunoscut nimic. Cizmarul din Bucureşti a minţit că ajunsese la Ulmi chiar în dimineaţa respectivă ca să-l viziteze pe Ion Olteanu, prieten ce şi-l făcuse la Bucureşti. A declarat următoarele: „Subsemnatul, Niculae Ceauşescu, român de 18 ani de profesiune cizmar cu domiciliul în oraşul Bucureşti str. Vasile Lascăr nr. 3, Bucureşti Negru, părinţii mei locuiesc în jud. Olt comuna Scorniceşti. Declar următoarele: În ziua de mercuri, 15 ianuarie 1936 am plecat din Bucureşti la orele nu ştiu ora ficsă, însă la Târgovişte am sosit la ora 12 ½ cu maşina de curse care vine de la Bucureşti.

Sosit în Târgovişte am plecat în direcţia care pleacă în spre comuna Ulmi ca să mă duc la un cunoscut al meu, pe care îl cunoşteam din Bucureşti pe când el era lucrător (legător de cărţi) că venea pe la noi să-şi repare pantofii. Am venit la pretenul meu singur fiind şomer ca să stau singur, până când oi găsi de lucru în Târgovişte ca să lucrez. Sosit aci la prietenul meu în Ulmi am fost arestat, negăsind nimic la mine jandarmii de care am fost arestat şi conduşi la post. Atât declar subscriu şi semnez propriu, Niculae Ceauşescu“.

În realitate, jandarmii găsiseră asupra lui broşurile comuniste cu titlurile „Lumina vine de la răsărit“, din iunie 1935, „Raportul tovarăşului Dimitrov“, cu fotografie pe ea, „Dezvoltarea democraţiei în patria socialistă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste“, din mai 1935; mai grav, după cum se nota în Ordonanţa definitivă de trimitere în judecată, la arestare, Ceauşescu avea asupra lui şi două note de mână, conţinând instrucţiuni despre comportamentul comuniştilor.

De la Ulmi, lotul arestaţilor a fost trimis la postul Nucet. Bătuţi şi ameninţaţi, uteciştii începuseră să recunoască, pentru că aflaseră între timp de trădarea lui Ion Olteanu. Confruntat cu noua situaţie, Ceauşescu a continuat să nege, susţinând că abia venise în zonă, că nu desfăşurase niciun fel de activitate comunistă şi nu-şi explică arestarea.

De la Nucet, arestaţii au fost transferaţi la Târgovişte. Prin firul prins la Ulmi, autorităţile au descoperit în regiune şi alte nuclee comuniste, la Gura Ocniţei şi Moreni, şi au operat noi arestări.

În cele din urmă, activistul UTCdR Ceauşescu a admis că stătuse mai multe zile la Târgovişte, dar numai pentru a căuta de lucru.

Cercetările au durat două săptămâni. De la Siguranţa din Târgovişte, Ceauşescu ajungea în ultima zi a lui ianuarie la Penitenciarul Braşov. Călătoriseră pe jos, după cum reiese din dosar.

Judecarea comuniştilor din regiunea Prahova a început la 26 mai 1936, în sala Consiliului de Război al Corpului 5 Armată Braşov. Prezida colonelul Radu Gherghe, acuzarea fiind reprezentată de comisarul regal Gheorghe Butei. Apărarea inculpaţilor a fost asigurată de avocaţii Ion Gheorghe Maurer, Radu Olteanu, Paul Moscovici, Marcu Witzman şi alţii. Pentru Ceauşescu au pledat Paul Moscovici şi Marcu Witzman, avocaţi obişnuiţi în procesele comuniştilor.

În tot acest timp, Ceauşescu a stat la Penitenciarul Braşov. „Trei luni am stat în acelaşi pat, am urinat în acelaşi hârdău – a povestit Toma A. Toma, coleg de celulă. Eram cei mai mici de acolo, eu de şaişpe, el de

opşpe"88. Închişi mai erau şi lucrătorii Gheorghe Ionescu, Vasile Toboşaru, Dumitru Antonescu, basarabenii Vladimir Amoaşei, Grigore Temciuc şi Alexandru Lescov

În august 1936, Ceauşescu a fost transferat temporar la Doftana, legat cu „fiare de picioare“, aşa cum menţionează un act emis de închisoarea din Braşov. Până când sentinţa a rămas definitivă, s-a plimbat între

închisoarea de pe Valea Teleajenului şi cea din oraşul de sub Tâmpa.

„La recurs, deţinutul Nicolae Ceauşescu a beneficiat de serviciile competente ale avocatului Marcu Witzman. Acesta s-a străduit să-i obţină dacă nu achitarea, măcar o pedeapsă mai uşoară. Prin sentinţa din 9 decembrie 1936, maiorul Balaban le-a respins pe toate ca neîntemeiate. Astfel, lui Ceauşescu nu-i rămânea decât să execute cei doi ani şi jumătate de închisoare. După vechiul Cod Penal, în vigoare încă trei săptămâni, până la 31 decembrie 1936, prevenţia (perioada cercetărilor efectuate cu învinuitul în stare de arest), nu se scădea din pedeapsă. Abia Codul Penal Carol al II-lea avea să remedieze această situaţie, iar Ceauşescu, prin intermediul avocaţilor, se va prevala de prevederile legii penale mai favorabile pentru a-şi micşora timpul petrecut în spatele gratiilor“, aflăm din acelaşi studiu semnat de Cristina Diac.

Nicolae Ceauşescu a ajuns la Doftana în 20 ianuarie 1937, pentru a rămâne de această dată. Codul Penal în vigoare prevedea că minorii condamnaţi executau pedeapsa „într-un stabiliment anume destinat pentru

aceasta, sau într-o parte separată a casei de închisoare corecţională“. Locul executării pedepsei nu mai era însă hotărât de instanţă. Din 1921, Doftana era folosit ca penitenciar pentru executarea condamnărilor politice, scrie autorul în volumul „Comuniştii înainte de comunism: procese şi condamnări ale ilegaliştilor din România“.

Într-o relatare din 1972, sora sa, Niculina, a spus că şi-a vizitat fratele de câteva ori la Doftana şi că i-a trimis mai multe pachete. Parte din bani proveneau de la partid, dar completa şi familia Rusescu suma necesară. Sora lui Ceauşescu mergea la Doftana însoţită de un tovarăş de la Ajutorul Roşu, cu care se întâlnea dis-de-dimineaţă la Gara de Nord. „Vorbitorul“ propriu-zis cu Nicolae i-a stăruit, de asemenea, în memorie. Puteau schimba câteva cuvinte într-o încăpere prevăzută cu două şiruri de gratii: în spatele unuia stătea vizitatorul, după celălalt – ruda închisă. Între cele două rânduri de gratii rămânea un culoar unde se plimba în permanenţă gardianul de serviciu. Reuşeau să înşele vigilenţa paznicilor, a susţinut Niculina, deţinutul plasându-i, în câteva rânduri, mesaje pentru tovarăşii de afară.

Nicolae Ceauşescu a fost eliberat la 8 decembrie 1938, mai devreme decât se dispusese iniţial, dar mai târziu decât sperase.

Adevărul.ro

Magistraților le-a intrat sula în coaste. Acum se milogesc la politicieni. Pensiile speciale să fie tăiate fără milă! Huhurez.com

Scrisoare deschisă.

"Magistrații vor trimite, luni, o scrisoare deschisă decidenţilor politici prin care cer să nu se renunţe la pensiile speciale. Pentru prima dată ei acceptă existența unor inegalități şi cer modificarea unor legi, astfel încât pensiile să nu mai depăşească veniturile salariale înainte de pensionare.

În esenţă, semnatarii solicită adoptarea unor măsuri fiscale care să determine un cuantum al pensiei care să nu depăşească venitul în plată în ultima lună de activitate aferent funcţiei deţinute, cu excluderea oricăror drepturi obţinute ca urmare a delegării sau detaşării.

O altă propunere a magistraţilor este ca personalul de specialitate juridică asimilat procurorilor şi judecătorilor să nu beneficieze de pensii speciale, “având în vedere lipsa unei justificări obiective de acordare a acestui drept”. Personalul asimilat este reprezentat de juriştii care lucrează în ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Inspecţia Judiciară şi Ministerul Public și de care au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi magistraţii, fără însă a fi magistraţi. La nivelul anului 2016, existau 290 de astfel de posturi ocupate."

Huhurez. Com: Special am menținut în extrasul din scrisoarea dechisă propunerile pe care le fac magistrații, acum, când se simt cu ștreangul la gât, pentru îndreptarea anomaliilor din dispozițiile legale care reglementează pensiile magistraților, acuzând culpa legislativului.
Unde au fost până acum? Le-a convenit culpa politicienilor. Cum puteau ei să taie ceva din drepturile exagerate ale magistraților ...dacă a doua zi erau chemați la DNA?
Propagandistic, prin presa aservită i-au timorat pe politicieni cu prostiile că legile privind înfăptuirea justiției și tot ce ține de organizarea judecătorească sunt intangibile, că derivă din Constituție, că nu se modifică decât cu acordul magistraților etc.
Ar fi bine ca de data aceasta politicul să nu mai dea înapoi, să le plafoneze pensiile la limita părții contributive.
In felul acesta nu le-ar mai da mâna să se pensioneze cu numai 20 -25 ani vechime efectivă în magistratură.

PNL se laudă cu realizările din cele trei luni de guvernare. Totul, un capăt de ață. Restul, vom vedea!

Turcan: Avem toate motivele să câștigăm alegerile. PNL este puternic și guvernează bine țara. Ar fi păcat ca PNL să nu dea conducerea Bucureștiului și cât mai multe primării de sectoare

Prim-vicepreședintele PNL Raluca Turcan susține că liberalii au toate motivele să câștige alegerile, pentru că au un partid puternic, guvernează bine țara și îl au partener pe Klaus Iohannis. Ea spune că ar fi păcat ca PNL să nu dea conducerea Bucureștiului și cât mai multe primării de sectoare.

„Avem toate motivele să câștigăm alegerile: partidul este puternic și guvernează bine țara, avem cel mai puternic partener, Klaus Iohannis, adversarul este în degringoladă și, din nefericire, Bucureștiul este de câțiva ani abandonat la propriu de conducerea pesedistă. Un asemenea context politic nu vom mai avea cu una, cu două și ar fi păcat ca PNL să nu dea conducerea Bucureștiului și cât mai multe primării de sectoare. Avem nevoie de implicare maximă, responsabilitate și răspunsuri prompte la uriașa campanie de dezinformare pornită împotriva noastră", a spus Turcan la o reuniune a liberalilor din București.

Ea a menționat măsurile luate de PNL de când a venit la guvernare:

„Am închis bine anul trecut deși:
– aveam neacoperite cheltuieli de 10 mld de lei,
⁃ întreprinzători blocați cu facturi neonorate din partea statului sau intarzieri la plata TVA de luni de zile.

Am făcut bugetul de anul acesta cu bani prevazuti pentru
– acoperirea marilor cheltuieli de anul aceata,
– debirocratizare, simplificare, digitalizare.
⁃ atragerea de bani europeni sa facem tara sa se dezvolte.

Dacă tragem o linie vedem ca doar datorită PNL
⁃ prețurile la pompa au scăzut prin eliminarea supraacizei,
⁃ am salvat 1,5 mld de euro de la decomitere,
⁃ dăm drumul la propriu, nu din vorbe, la marile proiecte de infrastructura,
⁃ am eliminat recursul compensatoriu;
⁃ am majorat alocațiile pentru copii și le indexăm cu rata inflației;
⁃ am deblocat sectoarele telecomunicațiilor, energiei, bancar;
⁃ am desecretizat dosarul 10 August,
⁃ am dat primăriilor mai mulți bani pe tru investiții prin preluarea a jumătate din cheltuielile cu asistenta socială".

„Am făcut multe și mai avem multe lucruri bune de făcut. Trebuie însă să coborâm milităria exigenței activității statului față de oameni. De aceea, am luat masura cea mai ferma pentru alegerea primarilor in II tururi, sa dam primarul prin reprezentare și legitimitate. Am intrat in plin proces de declansare a anticipatelor, pregatim și alte angajări de răspundere care rezolva multe dintre marile probleme lăsate in așteptare. Dacă va trece vreo motiune, vom merge direct spre anticipate. Vrem sa deblocam Parlamentul de frăția șmecheriei si imposturii, sa-l facem sa lucreze. Nu putem continua cu un guvern care lucrează și un Parlament care blocheaza", a adăugat Turcan.

Ea a spus că în Parlament este ca in București: „Dacă in București au lăsat orașul de izbeliște, au încurcat bugetele primăriilor cu buzunarele partidului, au dat bani pe orice, numai pe binele bucureștenilor nu, in Parlament au confiscat comisiile și blocheaza orice lege care este in interesul oamenilor".

Turcan a mai precizat că în București se circulă din ce în ce mai rău, poluarea ne răpește câțiva ani buni din viață, lipsesc soluțiile concrete pentru parcări, pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale sau educaționale.

„Oamenii sunt din ce în ce mai singuri în lupta pentru aceste servicii garantate de Constituție. Aici intervine rolul vostru. Prompt și determinat: Sa faceti ca acest abuz PSD-iar să ia sfârșit. De restul țării ne ocupam noi!", a afirmat prim-vicepreședintele PNL.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Să fie asta problema lumii? Până în anul 2100 or să fie multe pandemii.

Cererea de locuințe noi la nivel mondial va depăși pragul de 2 miliarde de unități până în anul 2100. Care sunt soluțiile?

Conform ultimelor estimări ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), populația planetei va depăși pragul de 11 miliarde de oameni până la finalul secolului 21, o majorare de 3,6 miliarde de oameni față de momentul actual, însă specialiștii în demografie atenționează asupra necesarului de unități locative la nivel mondial.

Odată cu o creștere a populației globale de 45 de milioane de oameni pe an, apare inevitabila creștere a cererii de alimente, apă și resurse, dar în special locuințe, conform unui articol semnat de Sean Smith, profesor în cadrul Universității Napier din Edinburgh.

Numărul de locuințe necesare la nivel mondial crește mult mai mai rapid decât populația. Pentru a satisface nevoile locative la nivel mondial, până la finalul secolului, vor fi necesare 2 miliarde de noi locuințe.

Deși suprafața medie a unei gospodării variază destul de mult de la un continent la altul și de la o țară la alta, numărul persoanelor care locuiesc sub același acoperiș se află pe un trend descendent la nivel global.

În Europa numărul mediu de persoane dintr-o gospodărie este de 2,5 persoane, la jumătate față de acum 100 de ani. România se află puțin peste medie, cu 2,66 persoane pe gospodărie.

Speranța de viață în creștere împreună cu sporirea numărului de persoane care locuiesc singure sunt principalele cauze care pun presiune pe cererea de locuințe.

Pe măsură ce mai multe țări în curs de dezvoltare înregistrează progrese similare cu țările dezvoltate, o îmbunătățire a nivelului de trai și creșterea speranței de viață, presiunea pe dimensiunile gospodăriilor se va majora, generând o cerere și mai mare de locuințe noi.

Care este soluția?

În viziunea a numeroși specialiști, clădirile prefabricate sunt soluția salvatoare. Aceste clădiri sunt construite pe bucăţi în interiorul unei fabrici și apoi transportate și asamblate pe terenul beneficiarului. Timpul și necesarul de materiale pentru acest tip de locuințe este mai redus decât în cazul construcțiilor clasice, lucruri care nu vor avea doar un impact social, ci vor ajuta lumea și în provocarea privind schimbările climatice.

Sursa foto: www.khl.com

Sursa: theconversation.com

MAE, cu arma la picior.

Atenționare de călătorie MAE pentru Hong Kong și Macao din cauza coronavirusului

Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în regiunile administrative speciale Hong Kong şi Macao ale Republicii Populare Chineze că autorităţile locale au activat planurile de pregătire şi răspuns pentru boli infecţioase noi de importanţă pentru sănătatea publică, iar autorităţile din Hong Kong au activat sâmbătă nivelul de alertă „Urgenţă" – nivel 3 din 3.

Conform datelor comunicate de către autorităţile din cele două regiuni administrative speciale, în Hong Kong au fost confirmate cinci cazuri de infecţie cu acest tip de pneumonie virală (coronavirus), iar în Macao două cazuri, se menţionează în atenţionarea de călătorie transmisă de către MAE român.

Autorităţile din R.A.S. Hong Kong şi R.A.S. Macao au intensificat controalele de sănătate în toate punctele de trecere a frontierei, au anulat festivităţile prilejuite de aniversarea Anului Nou chinezesc şi au prelungit vacanţa şcolară până la data de 20 februarie 2020. Suplimentar acestor măsuri, R.A.S. Hong Kong a decis să introducă obligativitatea ca orice persoană care intră în Hong Kong să completeze pe propria răspundere o „declaraţie de sănătate". Completarea acestei declaraţii cu informaţii false se pedepseşte cu 6 luni de închisoare sau cu o amendă de aproximativ 650 USD (cu echivalent în moneda locală), precizează informarea MAE român.

Potrivit sursei citate, cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Hong Kong: +85225233813 şi +85225233817, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanenţă al Consulatului General al României în Regiunea Administrativă Specială Hong Kong a Republicii Populare Chineze: +85296137370.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: http://hongkong.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection, http://www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă" (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare „Un SMS îţi poate salva viaţa!".

Am început să conducem România. Andrei Zuckerman, noul conducător al țării cu firman de la poartă. Circumcizia conduce lumea, România.

Să fie vorba de traficul de persoane prin bazele americane?

Ambasadorul SUA în România: Am început să facem un program comun cu ministrul Justiției și nu vom avea nicio toleranță pentru corupție. Una dintre cele mai mari priorități este și traficul de persoane

Ambasadorul SUA, Adrian Zuckerman a afirmat, într-un interviu pentru Ziarul de Iași, că România era cunoscută ca având o cultură endemică a corupției, iar Statele Unite au promis că îl vor ajuta pe ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, cu tot ceea ce este nevoie pentru combaterea corupției, față de care nu vor avea nicio toleranță. În același timp, una dintre cele mai mari priorități este și traficul de persoane, pe care SUA îl consideră respingător.

„Am venit în țară la mijlocul lui decembrie, acum vreo cinci săptămâni. De când sunt aici, am avut câteva întâlniri cu ministrul român de Justiție care a promis și am văzut că a și început să facă programe care să combată corupția din România la toate nivelurile, de la cel mai mic, la cel mai mare. România era cunoscută ca având o cultură endemică a corupției. Asta nu ne place. Țările europene și SUA au fost foarte critice din cauza acestei culturi a corupției. Noi i-am promis ministrului de Justiție Cătălin Predoiu, că o să îl ajutăm în tot ce ne cere, ca să combată corupția la toate nivelurile. Am început să facem un astfel de program comun cu ministrul Predoiu și nu vom avea nicio toleranță pentru corupție. Vreau să mai adaug că unul dintre lucrurile care este cel mai respingător, atât pentru mine, cât și pentru SUA, este traficul de persoane. Aceasta este una dintre cele mai mari priorități ale noastre, am spus asta Guvernului și sper să fie programe puse în mișcare care să trateze aceste lucruri cât mai repede posibil", a afirmat ambasadorul SUA.

Întrebat dacă, pe lângă problema corupției, a identificat ca factor important de risc la nivelul țării problema traficului de persoane, Adrian Zuckerman a răspuns afirmativ.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, marți seara, la Europa FM, că fenomenul de crimă organizată este în creștere, străzile nu mai sunt sigure, cercurile infracționale sunt tot mai agresive în România, iar Statele Unite, prin desemnarea unui reprezentant special care se va ocupa de problema corupției, spălării banilor și crimei organizate, vor să ne ajute. Citește integral aici

Ambasadorul american a mai spus în interviu că, „în ultimii patru ani, lucrurile au mers într-o direcție proastă" în România.

„Sunt sigur după ceea ce am văzut, în ultimele câteva săptămâni, că noul Guvern, cu președintele Iohannis și prim-ministrul Orban tratează subiectul corupției într-un fel cu totul serios. Și sper să fie programe foarte serioase de eliminare a corupției la toate nivelurile", a subliniat el.

Întrebat pe de altă parte dacă România ar trebui să se teamă suplimentar de faptul că Rusia ar putea interveni și influența alegerile interne, Adrian Zuckerman a declarat: „Din păcate forțele maligne și influențele din afara României, din Rusia și din alte țări, care încearcă să destabilizeze țara, nu pot să fie ignorate. Sper că Rusia nu o să se amestece în alegerile din Romania, dar au fost până acum o mulțime de forțe maligne care au încercat să influențeze populația română în feluri diferite".

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Pleșcari, academicieni, generali fără nicio cultură, fără studii au condus 45 de ani România.

NATIONAL

Ceaușescu ar fi împlinit 102 ani. Zece lucruri mai puțin știute despre fostul lider comunist

La 26 ianuarie, Nicolae Ceaușescu, fostul lider comunist al României, ar fi împlinit 102 ani. Dintr-un copil cu patru clase, a ajuns un adevărat „rege” peste o țară întreagă, beneficiind și de ascensiunea în cadrul sistemului comunist, dar și de o șiretenie, o inteligență speculativă ce i-a permis, cel puțin până în perioada dezastruoasă din anii 80 și căderea sângeroasă din decembrie 1989, să fie considerat unul dintre politicienii abili ai lumii. Se știu multe despre viața lui, dar vă propunem să aflați și amănunte poate mai puțin cunoscute din destinul celui care a condus România timp de aproape 25 de ani.

Nicolae Ceauşescu, unul dintre cei mai controversaţi lideri români, a rămas în istoria colectivă un personaj perceput diferit. Cultul personalităţii dezvoltat de acesta şi obsesia propriei imagini au făcut ca evenimentele istorice din perioada comunistă să rămână de multe ori incerte. Pe lângă informaţiile „fabricate” despre viaţa soţilor Ceauşescu, au fost dezvăluite ulterior, de persoane din anturajul acestuia, şi detaliile mai puţin auzite în rândul poporului. Cu o carieră politică aflată într-o continuă ascensiune, tânărul Nicolae Ceaușescu devine membru al Uniunii Tineretului Comunist (UTC) din România în 1933, urmând ca la 27 de ani să ocupe funcţie de conducere a UTC, dar şi în Comitetul Central (CC) al Partidului Muncitoresc Român (PMR).

ceausescu_general_-_9_mai_1950.jpg

Mai grasut decat l-au stiut majoritatea romanilor, Nicolae Ceausescu, care nu facuse armata, tinea o cuvantare, la 9 mai 1950, din postura de general si ministru adjunct al Apararii

Mai grăsuț decât l-au știut majoritatea românilor, Nicolae Ceaușescu, care nu făcuse armata, ținea o cuvântare, la 9 mai 1950, din postura de general și ministru adjunct al Apărării

Foto: Fototeca online a comunismului românesc

La 30 de ani, Ceauşescu este numit subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii iar, la doar 31 de ani, ministru adjunct al apărării. Din iulie 1965, la patru luni de la moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ceaușescu a fost ales secretar general al Partidului Comunist Român (transformat în PCR din PMR la același congres), cea mai înaltă funcție din partid. În aprilie 1974 a devenit și primul Președinte al Republicii din istoria țării. Ceauşescu ar fi împlinit, pe 26 ianuarie 2020, vârsta de 102 de ani. Iată câteva lucruri mai puţin ştiute despre viaţa liderului comunist român.

presedinte_al_tarii_-_29_aprilie_1974.jpg

La 29 aprilie 1974, Ceausescu devenea primul Presedinte al Republicii din istoria tarii, primind un sceptru ca simbol al puterii de la batranul ilegalist Stefan Voitec

La 29 aprilie 1974, Ceaușescu devenea primul Președinte al Republicii din istoria țării, primind un sceptru ca simbol al puterii de la bătrânul ilegalist Ștefan Voitec