Măi burtă verde, chiar ne crezi tâmpiți?

Explicatiile lui Raed Arafat pentru cazul de la ISU Dolj, unde 101 angajati sunt rude

Seful DSU, Raed Arafat, a comentat, marti, cazul de la ISU Dolj unde 101 dintre angajati ar fi legati prin relatii de rudenie.

El a dorit sa faca precizari dupa ce Libertatea a scris ca inspectorul sef al IGSU, Dan-Paul Iamandi, persoana desemnata de ministrul de Interne, Marcel Vela, sa se ocupe de acest caz, are sotia angajata la ISU Iasi.

"Domnul general Iamandi, un militar cu cariera de 30 de ani, s-a casatorit cu o angajata a ISU Iasi in cursul anului 2017. Aceasta era deja angajata de ani de zile in cadrul inspectoratului respectiv, unde dansul era inspector-sef.

Dupa casatorie, domnul general s-a mutat la Bucuresti, ocupand functia de inspector general, iar sotia acestuia a ramas la Iasi in cadrul ISU Iasi, chiar daca el ar fi avut puterea si posibilitatea sa o transfere la sediul IGSU din Bucuresti, ca sa fie aproape de el, insa in doi ani de zile acesta nu a facut acest lucru.

Oare ce solutie aveau cei doi ca sa fie totul alb imaculat din punctul de vedere al unora? sa fie data doamna afara din inspectorat? sa divorteze? sa plece domnul inspector general din inspectorat?", a scris

Arafat pe Facebook.

Seful DSU a adaugat ca astfel de situatii exista in toate institutiile civile, militare, publice si private.

"Astfel de situatii exista in toate institutiile, civile, militare, publice, private... oamenii se cunosc, se imprietenesc, se casatoresc, unii devin nasi, altii devin fini, totul in interiorul institutiei sau al firmei, dupa ce acestia au fost deja parte din respectiva institutie.

Oare ce solutii exista care sa duca la multumirea criticilor din media si a celor care comenteaza lucrurile fara sa cunoasca povestea din spate sau realitatea situatiei?

Sa emitem o lege care sa interzica relatiile de prietenie, casatoriile si orice alta interactiune, cu exceptia relatiilor strict profesionale, intre angajatii unei institutii si sa punem dupa aceea pe unii care sa urmareasca angajatii si sa raporteze superiorilor, ca sa putem lua masurile la timp inainte de a se sesiza vreun jurnalist si sa inceapa sa atace institutia si angajatii ei?", a punctat el.

Acesta sustine ca unele meserii sunt vocationale si ca uneori copiii sau fratii unor pompieri vor sa ocupe aceleasi functii.

"Mai vreau sa revin si la situatia existentei unor rude angajate ulterior in institutie dupa ce una din rude activa deja in institutia respectiva. Meseria de pompier este una vocationala, copiii pompierilor de multe ori vor sa fie si ei pompieri sau un frate mai mic vrea sa urmeze fratele mai mare si sa fie si el pompier, exact ca in medicina unde copiii medicilor vor sa urmeze pe parintii lor sau cum copiii politistilor vor sa urmeze pe parintii lor...etc.

Care ar fi solutia aici? Sa interzicem ca ruda cuiva sa participe la un concurs de angajare numai pentru faptul ca este ruda unei persoane din institutie? Mai degraba ne asiguram ca modul de desfasurare a concursului este unul corect si transparent, astfel incat sa dam sansa egala tuturor participantilor si astfel incat sa ia concursul cel mai bun, chiar daca cel mai bun este ruda cuiva.

Postul trebuie ocupat legal si fara participarea unei rude la procesul de evaluare si la decizia finala de ocupare a postului", a mai spus el.

Arafat a precizat ca relatiile de subordonare trebuie si ele sa fie clare, astfel incat sa nu existe relatii directe de subordonare, fara sa existe un sef interpus intre rude, iar acest lucru trebuie sa fie bine reglementat pe linie legislativa ca sa nu existe dubii sau interpretari.

"Am fost la pompierii din New York si acolo sunt multi de origine italiana si irlandeza, pentru ca meseria de pompier s-a transmis in familie si a devenit o traditie de familie in care bunicul, fiul si nepotul sunt toti pompieri. Ei se mandresc cu acest lucru si nu-l considera ca fiind vulnerabilitate sau un lucru negativ.(...)

Haideti sa fim realisti si sa nu cadem victime manipularii grosolane care are loc si sa nu judecam o institutie luand in considerare argumente false care nu tin de realitate", a adaugat seful DSU.

El a precizat ca, totusi, daca se dovedeste ca un superior a facilitat unei rude intrarea in institutie, intr-un mod lipsit de transparenta si ilegal, atunci trebuie luate cele mai dure masuri impotriva celui care a savarsit o astfel de fapta.

Amintim ca ministrul de Interne,

Marcel Vela, a anuntat ca va trimite corpul de control la Inspectoratul pentru Situati de Urgenta (ISU) Dolj, unde 101 dintre angajati ar fi legati prin relatii de rudenie.

Rușine națională. Medici români = vânzători ambulanți de BILOBIL

Sute de medici romani, platiti de un gigant pharma sa prescrie doar produsul propriu cu gingko biloba. Au primit de la bani, la vacante in Palma de Mallorca

Sute de medici romani au fost platiti de-a lungul unui deceniu de compania farmaceutica slovena KRKA, una dintre cele mai mari trei companii pharma de pe piata de medicamente generice din Romania, ca sa prescrie pacientilor anumite pastile.

Jurnalistii de la

Libertatea

au intrat in posesia a 2.000 de documente ale companiei unde medicii de toate specialitatile, de la medicina de familie, la oftalmologie, psihiatrie sau neurologie, sunt trecuti cu nume si prenume in tabele si cu diverse note in dreptul lor referitoare la retetele date pacientilor si modalitatea de recompensa ce se impune. Medicamentul pe care acestia trebuiau sa-l prescrie este Bilobil, produsul companiei obtinut din Gingko Biloba.

Aceasta mita, care insa e sanctionabila doar din punct de vedere moral si etic, nu si penal, varia de la bani virati periodic, la vacante in Palma de Mallorca, taxe pentru participarea la congrese medicale sau bani pentru cursuri de perfectionare.

Jurnalistii arata ca oamenii cu care au vorbit le-au dezvaluit ca KRKA avea pe cineva la Ministerul Sanatatii si la Casa de Asigurari si astfel avea acces la lista secreta a CNAS in care apar toti medicii, cu toate medicamentele prescrise. Aceasta este o infractiune, insa trebuie descoperit cine din cele doua institutii a oferit lista.

In documente apar si coloane intregi cu avantajele oferite, sumele date in avans si perioada in care "mita" va fi amortizata prin banii romanilor, dupa ce isi vor fi cumparat medicamentul prescris de medici. Pana in 2015 medicamentele pe baza de Gingko Biloba au fost compensate.

Medicii isi asumau un numar de medicamente prescrise si erau verificati de reprezentantii companiei, care mergeau la final de luna si le numarau retetele.

"Sumele noastre nu erau foarte mari. Pentru un medicament, medicii primeau cateva sute de lei la trimestru, se ajungea rar la 1.500 de lei de doctor. E adevarat ca aveam mai multe medicamente. Sigur, excursiile valorau mai mult, cam 1.000 de euro.

Oricum, fata de companiile de inovative, care dadeau si o cheie de masina sau de casa pentru medicii importanti, noi dadeam maruntis si banii inainte, ca la curve", e citat de Libertatea un angajat KRKA, sub protectia anonimatului.

Practica uzuala, legala, dar imorala

Expertul in politici de sanatate Vlad Mixich, membru in boardul de conducere al Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca si presedinte al Observatorului Roman de Sanatate, a declarat, pentru sursa citata, ca astfel de practici pot fi vazute ca o incalcare a juramantului depus de medici. El militeaza pentru transparentizarea totala a sponsorizarilor, astfel incat pacientii sa stie si sa decida apoi daca aleg sau nu sa fie tratati de acel medic.

Acesta a aratat ca un studiu realizat de Observatorul Roman de Sanatate in 2016 a aratat ca valoarea totala a transferurilor de valoare catre medici si spitale in acel an a fost de 47 milioane de euro.

"O parte sunt transferuri etice. In acel an, companiile au donat echipamente de 11,4 milioane de euro ceea ce e foarte bine. In acelasi timp, au fost transferate 6,1 milioane euro exclusiv pentru evenimente si deplasari internationale",

a spus Mixich. Medic chirurg:

Situatia a fost comentata si de medicul Dan Grigorescu, seful Sectiei de Chirurgie Plastica si Reconstructiva de la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta din Brasov.

"

Ca la curve

! Asta era consideratia cu care, de-a lungul ultimilor zeci de ani, marile companii pharma i-au 'creditat' pe colegii nostri medici care 'au pus botul' la comisioanele intim legate de prescriptiile produselor promovate prin reprezentantii lor in tara, medici si ei.

Sa recomanzi un medicament doar pentru ca, in mintea ta de medic prescriptor (de cabinet sau de spital), acestuia ii este asociata, cu predilectie si la modul mercantil, semnificatia '1 flacon consumat = 1 $ comision' si nu aceea legata de efectele ei terapeutice, ei bine, asta se dovedeste una dintre cele mai rafinate forme de furt din resursele sistemului!

Sa nu-mi argumenteze cineva, din nou, ca pentru dorinta de castiguri suplimentare a medicilor, de vina a fost lipsa unor salarii decente. Nu, cauza a fost lipsa de caracter! Si, pentru unii, micimea profesionala! Ambele au condus, inevitabil, la lipsa de consideratie pe care chiar mituitorii (companiile de medicamente) au coborat-o la nivelul exprimat in citatul de la inceputul postarii", a scris pe

Facebook Grigorescu.

Acesta spune ca trebuie lamurite toate detaliile acestui caz, deoarece "constituie o mare rusine pentru intreg corpul medical post-decembrist", insa se intreaba, "in cheia teoriei conspiratiei", si de ce s-a ales acest moment, cand inca este in desfasurare scandalul cu medicul Mircea Beuran de la Floreasca, pentru a fi dezvaluite documente vechi de 10 ani.

"Nu cumva ni se pregateste in curand ceva strasnic, iar noi trebuie sa fim redusi la tacere, prin culpabilizare colectiva? Vom vedea. Asta daca vom trai suficient pentru asta!", conchide chirurgul.

A.S.

Bunicul Cristinei Țopescu. Omagiu unei familii de adevărați români.

           Era prin anul 1988, Cristian Țopescu avea o misiune de îndeplinit, avizarea unui contract de publicitate pentru echipa de fotbal, Steaua, de către forul superior UEFA cu sediul la Berna, Elveția. Am pus umărul la îndeplinirea acestei acțiuni. Astfel, ne-am cunoscut și am rămas prieteni. Misiunea îndeplinită a avut momente hazli pe care mi le amintesc cu plăcere.

         Am cunoscut ulterior, pe timpul misiunii mele în Elveția, lumea fotbalului, conducerea UEFA, conducerile unor echipe italiene de fotbal, nume sonore ca Mircea Lucescu, Mitică Dragomir etc. 

         Povestea vieții sale mi-a fost detaliată de Cristian Țopescu în cateva ocazii, fie în Elveția, fie la Bucuresti în casa sa. Pereții sufrageriei casei sale erau tapetați cu imagini din istoria familiei  și fotbalului românesc. 

           Un om și o familie cum puține am cunoscut în viața mea! 

Cât de celebră a fost familia Cristinei Ţopescu. Cine au fost bunicii săi şi unde au locuit aceştia

Ofiţerul de cavalerie Felix Ţopescu a fost membru al echipei hipice a României, care a participat la Olimpiada de la Berlin din 1936.

 

Felix Ţopescu (1906-1996), care s-a impus pe plan internaţional, s-a născut la Călăraşi la 14 martie 1906, într-o familie de dascăli. Părinţii au fost Nicolae (oltean din Gorj) şi Erato – de origine italiană din arborele genealogic al dogilor veneţieni Grimany, care mai bine de peste 2 decenii a fost director de şcoală în Călăraşi.

 

Conform informaţiilor furnizate de Muzeul Municipal Călăraşi, după terminarea liceului „Ştirbei Vodă" a urmat şcoala militară de la Bucureşti, devenind ofiţer de cavalerie. Dragostea pentru cai l-a făcut celebru. A participat la peste 150 de concursuri, dintre care peste 30 internaţionale (Anglia, Polonia, Franţa, Spania, Germania, Ungaria), obţinând numeroase premii.

 

În anul 1938, la Aachen, în Germania, Felix Ţopescu câştigă „Cupa Naţiunilor", „o biruinţă unică pentru valoarea ei", după cum aprecia presa vremii. După această victorie se întoarce acasă, la Călăraşi, unde este primit ca un adevărat învingător de către toţi călărăşenii.

 

A fost component al echipei hipice de aur a României din anii 1930-1940, împreună cu Henri Rang, când a obţinut şi cele mai mari succese (medalia de argint la Jocurile Olimpice de la Berlin, în 1936), dar şi Constantin Apostol, Toma Tudoran, Constantin Zahei şi Ioan Epure. În 1938, la Aachen, în Germania, a câştigat “Cupa Naţiunilor", “o biruinţă unică prin valoarea ei" – după cum aprecia presa vremii.

Ca antrenor, în perioada 1948-1962 a instruit 46 de călăreţi şi 99 de cai, care au câştigat 983 de premii naţionale, 40 de campionate ale României şi 37 de premii internaţionale.

 

Succesele bunicului

 

Conform prof. Nicolae şiripan, in storic, pe lângă activitatea de sportiv sau antrenor, a mai îndeplinit voluntar o serie de funcţii, în cadrul Federaţiei de Călărie: Secretar General - 6 ani, membru al Biroului Federal – 12 ani, preşedinte al Colegiului Antrenorilor – 7 ani; preşedinte al Comisiei de propagandă – 10 ani, membru al Comitetului Federal -12 ani.

Pentru activitatea desfăşurată pe tărâm sportiv a primit numeroase distincţii: 1938 – citarea prin Ordin de zi pe Armată pentru câştigarea “Cupei Naţiunilor" la Aachen; 1939 – “Medalia de Onoare pentru merite sportive excepţionale"; 1956 – “Merite sportive", pentru contribuţia adusă la dezvoltarea mişcării de cultură fizică şi sport; 1969 – “Diploma de Onoare" pentru merite deosebite în dezvoltarea mişcării sportive din România.

Succesele obţinute în plan sportive  au impresionat nu numai pe cunoscători, ci întreaga Românie.

 

Iată ce scria Nicolae Iorga în “Neamul Românesc" sub titlul “Călăreţii români": “Încă odată un călăreţ român a biruit. Ce întărire pentru sufletele noastre, ale tuturora, e o astfel de dovadă a unei vitejii, a unui dispreţ de primejdie care înfruntă şi cele mai grele crize morale ale acestui neam. Dintr-o ţară în alta, călăreţii români merg cu steguleţul nostru şi, izbândind, îl ridică deasupra celorlalte. Revenind în ţară, tânărul ofiţer se va duce la datoria lui ca şi cum prin el nimic n-ar fi cîştigat România".

 

După părăsirea vieţii de concurs şi de echitaţie, îşi povesteşte trăirile acelor ani în „30 de ani în şa" (1974), şi „Călăreţi, obstacole, victorii" (1978), „Afecţiuni reciproce", „Al doilea prieten", „Un prieten dintotdeauna", ultima apariţie fiind un adevărat manual de echitaţie. S-a dovedit a fi, în acelaşi timp, şi un bun comentator şi scriitor sportiv, talent preluat şi ridicat la nivel cultural-sportiv înalt de către fiul său, apreciatul redactor sportiv şi de televiziune Cristian Ţopescu.

Mulțumim din inimă UE

Cum arată gândacul care a lăsat Autostrada Sibiu-Piteşti fără finanţare europeană

Gândacul cu pricina se numeşte „Morimus funereus", numit ppopular gânadcul croitor de stejar şi fag, care trăieşte nu numai în România, ci şi în Macedonia, Belgia, Croaţia, Slovenia, Cehia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Slovacia, Ucraina şi Bosnia şi Herţegovina.



Gândacul croitor al stejarului are circa 20-35 mm lungime, e de culoare neagră şi are  elitrele cenuşii cu două pete mari negre, transversale, cu aspect catifelat. Larvele se dezvoltă în lemnul de fag şi stejar, adulţii fiind întâlniţi în lunile mai-iulie pe trunchiurile copacilor.



Gândacul se află din 2006 pe lista speciilor ameninţate.



Din cauza acestui gândac, oficialii europeni au suspendat finanţarea Autostrăzii Sibiu – Piteşti, cerând României explicaţii şi soluţii de protejare. Notificarea a fost trimisă de Comisia Europeană la data de 23 decembrie, România fiind obligată să răspundă CE până la data de 23 februarie 2020.



În cazul în care explicaţiile nu sunt clare, CE notează că poate refuza finanţarea.



Notificarea a fost publicată duminică de fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, în urma unui schimb dur de replici cu actualul ministru de resort, Lucian Bode.



Sâmbătă, Cuc declarase că finanţarea pentru autostrada Sibiu-Piteşti este suspendată de către Comisia Europeană din cauza unor probleme de mediu, deşi Guvernul PSD a obţinut încă din 2018 acel Acord, iar Guvernul actual refuză să spună ceva despre subiect.



În replică, actualul ministru al Transporturilor, Lucian Bode, afirmă că proiectul nu este blocat, iar Comisia a solicitat o serie de clarificări privind impactul autostrăzii asupra mediului. 

Pentru a fi suspendată finanţarea acestui proiect major de infrastructură, acesta ar fi trebuit să fie aprobat de către CE, lucru care nu s-a întâmplat până acum, afirmă Lucian Bode.



Ulterior, deputatul USR Cătălin Drulă a cerut Guvernului să publice scrisoarea de observaţii a Comisiei Europene şi să vină cu detalii despre cum va fi obţinută finanţarea europeană pentru autostrada Sibiu-Piteşti. Deputatul afirmă că reacţia lui Răzvan Cuc cu privire la acest subiect este "tupeu neruşinat", în condiţiile în care aplicaţia de finanţare a fost depusă pe vremea când Ministerul Transporturilor era condus chiar de acesta. În plus, Drulă susţine că nici reacţia Guvernului nu este potrivită. "Problemele reclamate în scrisoare, privind ariile Natura 2000, sunt probleme de fond", susţine Drulă.

 Adevărul.ro 

Clanul Firea

Diabolica Firea: și-a plasat sora ca șefă de cabinet a directoarei Gărzii de Mediu! Orban și Alexe au trimis-o la plimbare


By Grigore Cartianu


vineri, 10 ianuarie 2020



O posibilă cauză a dezlănțuirii Gabrielei Firea (PSD) la adresa ministrului Mediului, Costel Alexe (PNL): sora primăriței, Angelica Cobzaru, era șefa de cabinet a Gabrielei Dorojan, șefa Gărzii de Mediu, care a fost demisă joi de ministru! Prin urmare, și sora Gabrielei Firea va rămâne fără jobul călduț de la stat.


Angelica Cobzaru ocupa din 2018 funcţia de director de cabinet la Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu. Când sora Gabrielei Firea a fost angajată pe criterii clientelare, ministrul Mediului era Grațiela Leocadia Gavrilescu (ALDE), iar prim-ministru Viorica Vasilica Dăncilă (PSD), sub autoritatea deplină a lui Liviu Dragnea, liderul absolut al PSD.


Potrivit propriei declarații de avere, Angelica Cobzaru este încă şefa de cabinet a Gabrielei Dorojan, șefa Gărzii de Mediu, care a fost demisă joi, 9 ianuarie, de ministrul Mediului, Costel Alexe.


Ministrul liberal a anunțat vineri pe Facebook: „În urma discuțiilor avute în ultima perioadă cu doamna comisar general Gabriela Dorojan, am convenit de comun acord că este oportună încetarea calității sale de comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, propunere ce va fi avansată către Guvernul României”.


Alexe a cerut raportul detaliat al implementării măsurilor privind calitatea aerului în Brașov, București și Iași.


Pleacă directoarea, pleacă și surioara!


Ca urmare a plecării Gabrielei Dorojan de la conducerea Gărzii Naționale de Mediu, va avea de suferit și Angelica Cobzaru, sora Gabrielei Firea. Aceasta va mai ocupa funcţia de director de cabinet doar pentru scurt timp. Mai exact, până când decizia ministrului Alexe, vizată de premierul Orban, va fi publicată în Monitorul Oficial, iar Gabriela Dorojan va părăsi efectiv funcția. În acel moment, va fi nevoită să plece și șefa de cabinet a acesteia.


Filiera Dorojan-Cobzaru poate fi explicația faptului că Primăria Municipiului Bucureşti nu a primit nicio amendă de la Garda de Mediu, în întregun an 2019, deși în Capitală au fost depăşite frecvent valorile acceptate de poluare.


Gabriela Dorojan


Surioara și șefa ei „și-au făcut mâna” la Voluntari


Angelica Cobzaru, sora Gabrielei Firea, a absolvit două facultăţi: Litere şi Drept. Ea are studii postuniversitare în domeniului Mediului. În 2011 a obţinut titlul de doctor în Drept la Universitatea Craiova, cu teza „Principiile dreptului comunitar al mediului”. În 2003 a început cariera universitară la Universitatea „George Bacovia” din Bacău şi a continuat-o în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii Ecologice din Bucureşti.


Atât Angelica Cobzaru, cât și șefa ei de la Garda de Mediu, Gabriela Dorojan, au fost numite pe funcțiile actuale în 2018. Ambele veneau de la Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov, pe feuda clanului Firea-Pandele, unde Gabriela Dorojan era director executiv, iar sora Gabrielei Firea era consilier principal.


Hop și „cumnățelul” la cașcavalul Primăriei!


În vara anului trecut, G4Media.ro a scris că prietenul Agelicăi Cobzaru, un pompier „specialist în Shotokan-Fudocan”, a fost propulsat în conducerea a două companii ale Primăriei București. Altfel spus, Firea și-a plasat sora ca șefă de cabinet la Garda de Mediu, dar n-a uitat nici de „cumnățel”: l-a înfipt în bugetele grase de companiile înffințate ilegal de Primăria Capitalei.


„Mutați-vă din București, dacă nu vă place în București!”


„Meciul” dintre cei doi moldoveni de la București – ieșeanul Costel Alexe și băcăuanca Gabriela Firea – informația că dezastrul ecologic din România va fi pedepsit de Comisia Europeană, care va declanșa procedura de infringement din cauza gropilor de gunoi periculoase pentru sănătatea cetățenilor.


Ministrul Mediului i-a reproșat Gabrielei Firea că nu a făcut nimic pentru a îmbunătăți calitatea mediului din București.


În replică, primarul general al Capitalei a „lătrat”, la Antena 3, o replică pe cât de virulentă, pe atât de tembelă: „Mutați-vă din București, dacă nu vă place în București!”.


Ministrul Alexe a replicat memorabil, pe Facebook: „Mutați-vă dumneavoastră ÎN București! Dumneavoastră locuiți în județul Ilfov. Poate dacă ați locui efectiv în București, v-ar păsa mai mult de traficul infernal și de poluare”.

România răsturnată

Reacţia unui istoric faţă de veniturile poliţiştilor locali: „Mi-au trebuit 40 de ani de cercetări să le ating pragul salarial”

Poliţiştii locali nu stau deloc rău la capitolul venturi salariale. Cel puţin aceasta este părerea istoricului Adrian Andrei Rusu, unul dintre cei mai reputaţi medievişti din România, care a comparat salariile angajaţilor primăriilor cu cele ale oamenilor care şi-au dedicat activitatea cercetării. Concluzia, exprimată într-un mod ironic pe pagina sa de Facebook, l-a nemulţumit.

„Mai puţin sonor, se strecoară în media salariile poliţiştilor locali. Uauu! Dar trebuie să fie minunaţi aceşti nepedepsitori de coji de seminţe aruncate cu dexteritate din guri populare! Prin comparaţie, am dedus că mi-au trebuit aproape 40 de ani de cercetări şi publicaţii ştiinţifice ca să le ating pragul salarial şi un bobârnac să ajung la pensie la jumătate din răsplata muncii lor din uniforme cumpărate de administraţia publică. De aceea trebuie să iubesc orânduirea asta care mi se ascunde sub numele de România? Regret, o să-mi îndrept toată afecţiunea doar către lucruri trecute şi plaiuri nejumulite de pădure", scrie istoricul Adrian Andrei Rusu.

Tema salariilor pe care le primesc poliţiştii locali a stârnit adesea controverse. În medie, veniturile lunare nete ale poliţiştilor locali din Deva şi Hunedoara sunt de circa 3.000 de lei, potrivit declaraţiilor de avere publicate pe site-urile celor două primării. Unii angajaţi au ajuns la venituri lunare de peste 10.000 de lei, cu tot cu pensiile primite, adăugate salariilor din primării.

Criza pensionarilor

România îmbătrânită: în zece ani intrăm în criza pensionarilor. Mulţi, săraci şi condamnaţi să muncească până la moarte Cea mai numeroasă categorie de vârstă din România, decreţeii, oamenii născuţi după decretul lui Ceauşescu care interzicea avortul, dat în 1966, se pregăteşte deja de pensie. Este un uragan care paşte finanţele publice şi de aceea, în ultimii ani, minţile statului au început să caute tot mai insistent soluţii pentru ce va să vină. Pilonul II, reforma pensiilor, eforturile repetate de eliminare a pensiilor speciale, punerea pe masă a creşterii vârstei de pensionare, toate sunt soluţii sau discuţii de cele mai multe ori nepopulare. Ele nu privesc pensionarul de azi, ci pe lucrătorul de azi, care are mai are 10 - 20 de ani până la pensie. Statul nu excelează în explicaţii despre scopul adevărat al acestor dezbateri. Nici politicienii, care refuză, din motive electorale, să-şi asume comunicarea situaţiei reale. Însă există rapoarte internaţionale detaliate despre ce ne aşteaptă în viitorul imediat.  ECONOMICA.NET a ales un raport întocmit de Comitetul de Politici Economice al Comisiei Europene (CE), în care este proiectată pe larg evoluţia pe următorii zeci de ani a populaţiei din România şi, în special, ce se va întâmpla cu pensiile. În jurul anului 2030 va începe criza pensionarilor şi va ţine cel puţin 10 ani. 13 ian, 2020 | Ionuţ Tudorică | ECONOMICA.net

Râs-plânsu

Cum a vrut Cristina Țopescu să o ajute pe Dăncilă: O ofertă cât se poate de serioasă


Autor: Radu Andone13 ianuarie 2020


Cristina Țopescu s-a oferit, la un moment dat, să o ajute pe Viorica Dăncilă pentru a nu mai fi taxată de jurnaliști. Într-un text postat la începutul anului trecut, iubita jurnalistă a spus că îi face o ofertă cât se poate de serioasă celei care era, la acea dată, premier al României.


Cristina Țopescu i-a făcut o ofertă de nerefuzat Vioricăi Dăncilă, într-o perioadă în care fostul premier făcea gafe după gafe. Trebuie amintit că iubita jurnalistă a murit iar despre vestea că ea nu se mai află printre noi s-a aflat abia duminică seara.


„O ofertă, cât se poate de serioasă, pentru doamna Dăncilă. Mă ofer să o învăț pe doamna premier să-și citească discursurile corect, i le pot corecta (sunt filolog) și cunosc și terminologia politică, fac asta de vreo 20 de ani. Îi pot explica sensul cuvintelor pe care nu le cunoaște, îi pot construi fraze mai simple, dar logice și coerente, o pot ajuta să frazeze corect, să pronunțe corect, să citească mai puțin robotic și o mai pot scoate și din limba de lemn. Am răbdare, fac orice ca să nu ne facem de râs în astea 6 luni, în fața întregii Europe. Aș  face-o pro bono, că dacă accept să fiu retribuită, o să ziceți că m-a plătit PSD. Vorbesc serios, doamna premier, vă pot ajuta, mi-aș ajuta țara, în fond!


Știu că domnul Dragnea și alții nu vă vor da verde


Exclus, însă, știu că domnul Dragnea și alții de pe-acolo nu vă vor da verde să lucrați cu mine, nu sunt percepută ca o admiratoare a ce face acum PSD. Dar eu, dragă PSD-ule, m-am oferit, nu vrei, nici nu știi ce pierzi. (asta apropo de umor și puțină autoironie, cu care, din când în când, câte un discurs ar putea fi pigmentat, sunt rețete care nu prea dau greș. Sigur, contează temele, locul, evenimentul, auditoriul, dar, într-o măsură mai mică sau mai mare, o tușă de umor se pretează cam peste tot. Deci, doamna Dăncilă, mă ofer să vă ajut pro bono, pentru o mai bună imagine a țării, o țară care e și a mea, dar și a dvs. și e și a românilor, care ar aprecia să vă doriți să nu mai greșiți când ne reprezentați țara, deci pe noi toți, este textul postat pe pagina de Facebook a cunoscutei jurnaliste.


Val de ironii la adresa fostului premier


Aceasta nu a fost singura postare în care Cristina Țopescu a taxat-o pe Viorica Dăncilă.


„Sunt sigură că stiți ce visează Veo să devină acum. Șefa opoziției,v ați prins! Năprasnica Veo, acum să vă țineți!”, a comentat atunci pe pagina sa de socializare vedeta tv.


Peste puțin timp, Cristina Țopescu a continuat seria comentariilor acide la adresa șefului PSD.


„Auziti? La cum se prezinta Veo in ultima vreme, la cum tocmai ce ne a spus ca va ajunge in turul 2 si ca va ramane sefa PSD, daca baronii vor sa i ia gatul, cred ca e in stare sa le dea un cap in gura ( in guri, ma rog)”, a comentat pe pagina sa de Facebook cunoscuta vedetă TV.

Dumnezeu să te odihnească alături de tatăl tău, figură marcantă pe care am cunoscut-o bine cu mulți ani în urmă!

DOLIU în presa românească! Cristina Țopescu a murit la 59 de ani

Informaţia a fost confirmată de managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, Alis Grasu.

"A fost găsită decedată în locuinţă. Apelul s-a făcut la ora 21:39 de către Poliţie, într-o acţiune de cooperare cu noi. Poliţia ne solicita pentru o doamnă, în jur de 50 de ani, găsită decedată în locuinţă, să confirmăm decesul. Decesul se pare că s-a produs în urmă cu mai multe zile", a precizat Alis Grasu.

Poliţia a fost alertată de o vecină, care a spus că nu a mai văzut-o pe Cristina Ţopescu de trei săptămâni.

„În cursul acestei seri, în jurul orelor 22:00, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Ilfov a fost sesizat de către o femeie cu privire la faptul că vecina ei nu a mai fost văzută de aproximativ trei săptămâni. În urma sesizări, poliţiştii oraşului Otopeni au intrat în imobilul respectiv unde au găsit o persoană decedată care nu prezintă urme vizibile de violenţă. Urmează să se efectueze în cauză expertiza medico-legală", se arată într-un comunicat remis News.ro.

Fiica comentatorului sportiv Cristian Ţopescu avea 59 de ani. 

Cristina Ţopescu, născută pe 4 iulie 1960, la Oradea, a urmat cursurile Facultăţii de Limbi Străine de la Universitatea din Bucureşti, secţia engleză-italiană. A început să scrie la revista Cinema, iar în 1991 s-a alăturat redacţiei TVR. A lucrat mulţi ani apoi pentru Prima TV ca prezentator de ştiri, după care la Antena 3. Ţopescu a realizat numeroase interviuri şi corespondenţe, iar în 2017 s-a retras din presă, pentru politică. La finalul anului trecut, Cristina Ţopescu a fost numită consilier al ministrului Sănătăţii.

MI, faceți - vă treaba! Știu bine structura, aveți mijloace și metode de a pune botniță jigodiilor, hoților, criminalilor de tot felul din societatea românească. Bravo, Vela!

Cum sa fraudezi un examen de angajare la Nuclearelectrica si sa fii prins dintr-o prostie

Cum ar fi daca aplici pentru un post de economist intr-o mare companie de stat, iar inainte de examenul pentru angajare primesti pe e-mail subiectele rezolvate chiar de seful comisiei de concurs? Contracandidatii pe acest post nu au nicio sansa, iar angajarea ar fi ca si asigurata. Un examen de fatada!

Fix acest lucru s-a intamplat in vara anului 2018, cu ocazia ocuparii unui post de economist in cadrul Departamentului Implementare Proiect U3-U4 CNE Cernavoda - Directia Dezvoltare Investitii al Societatii Nationale Nuclearelectrica SA.

Fericita castigatoare a postului, Cristina G., din Teleorman, absolvise in 2018 Facultatea de Administratie si Afaceri, din cadrul Universitatii Bucuresti, fiind licentiata in stiinte economice. Ce a contat pentru a fi favorizata la examenul de angajare nu au fost insa studiile sau competentele, ci faptul ca nasul sau era consilier pe probleme energetice in Guvernul Romaniei, potrivit unei anchete DNA.

Detaliile apar in procesul in care

Constantin-Alexandru Havris, director al Directiei Dezvoltare Investitii in cadrul SN Nuclearelectrica SA si membru al comisiei de examinare pentru angajare, a fost condamnat la 1 an si 2 luni de inchisoare cu suspendare

pentru infractiunile de fals in inscrisuri private si folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii.

Decizia a fost data de Tribunalul Bucuresti pe 17 octombrie 2019, dar Havris a contestat-o la Curtea de Apel Bucuresti. Urmatorul termen din acest proces este pe 7 februarie 2020,

potrivit portalului instantelor.

Detalii inedite apar in paginile acestui proces de la Curtea de Apel Bucuresti.

Acuzatiile DNA

Potrivit acuzatiilor DNA, in cursul lunii august 2018, Havris Constantin-Alexandru a transmis, prin e-mail, Cristinei G. subiectele ce urmau a fi date cu ocazia sustinerii probei scrise (cinci intrebari si raspunsurile aferente) pentru ocuparea unui post de economist in cadrul Departamentului Implementare Proiect U3-U4 CNE Cernavoda - Directia Dezvoltare Investitii al Societatii Nationale Nuclearelectrica SA.

Urmare a acestui demers, pe 14 august 2018, cu ocazia examinarii scrise, tanara a obtinut o nota care i-a permis promovarea concursului si implicit angajarea in functia de economist.

Ulterior, Havris a completat in fals procesul verbal de examinare a candidatilor, atat pentru proba scrisa cat si pentru cea a interviului, in conditiile in care la aceasta din urma nu a fost prezent, fiind plecat in concediu.

S-au dat de gol pe e-mail

Potrivit dosarului, ancheta a inceput in momentul in care un ofiter de politie care lucra in cadrul Directiei Informare si Relatii Publice, Serviciul Presa, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a inceput sa primeasca e-mailuri de la Havris.

Directorul de la Nuclearelectrica ii trimitea Cristinei G. diverse documente, ca destinatar principal, iar la destinatar secundar il punea din greseala si pe politist. Numele ofiterului era identic cu cel al sefului Departamentului Implementare Proiect U3-U4 CNE Cernavoda, departament in care figureaza si postul pentru care a fost organizat concursul.

Angajatul Nuclearelectrica al carui nume era similar cu al politistului era presedintele Comisiei de examinare pentru concursul organizat in vederea ocuparii postului de economist, acesta fiind chiar cel care a elaborat subiectele pentru proba scrisa.

"

Buna Cristina. Atasat gasesti subiectele la proba scrisa (inclusiv rezolvarea). Am rugamintea de a le invata temeinic. Potrivit anuntului postat pe website-ul societatii, interviul va avea loc pe data de 9 august, la ora 10:45 (urmeaza sa primesti de la departamentul resurse umane o notificare-email) la sediul societatii.

Proba scrisa va avea loc pe data de 14 august la o ora ce o vom comunica in timp util. Toate cele bune. Alexandru

," era unul din e-mailuri, trimis pe 6 august 2019.

Mesajul a avut anexat un document purtand titlul "Subiecte proba scrisa", avand un numar de sase pagini. In continutul acestuia se regaseau consemnate cinci intrebari, la sfarsitul fiecareia fiind indicat punctajul acordat, precum si rezolvarea.

A fost momentul in care politistul a sesizat Directia Generala Anticoruptie, iar cazul a fost preluat de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie. Anchetatorii au cerut emiterea unor mandate de interceptare, iar totul a iesit la iveala.

Probleme la limba engleza

Ancheta a dezvaluit ca seful Departamentului Implementare Proiect U3-U4 CNE Cernavoda, cel al carui nume era identic cu al politistului, a ajutat-o pe Cristina sa-si faca CV-ul pentru a raspunde cerintelor postului. O cerinta esentiala pentru ocuparea postului de economist scos la concurs de SN Nuclearelectrica SA era cunoasterea unei limbi straine.

CV-ul a fost modificat corespunzator la "limba si computer skills," iar la limba engleza a fost completat cu nivelul "avansat." Potrivit anchetatorilor, din probele administrate a reiesit ca tanara intampina serioase dificultati in a purta un dialog in limba engleza sau sa redacteze un inscris in acest sens.

"Totul este in regula, exact de aceste detalii aveam nevoie. Arata excelent!", spunea angajatul Nuclearelectrica, intr-unul din e-mailuri. El a sfatuit-o pe Cristina G. sa nu se sperie de bibliografie, adaugand ca "cel putin legile nu trebuie stiute etc.", asigurand-o ca "oricum te voi ajuta pe parcurs si cu documentele din bibliografie, no worries (

nu-ti face griji- n.red.

)".

Intr-o discutie intre Havris si subordonatul sau care ii refacuse CV-ul Cristinei G., acesta exclama "(contributia ta impresionanta) wow... cred ca nici ei nu ii vine sa creada cat de tare e." Interlocutorul ii raspunde ca "se gandeste sa fie ok pentru toata lumea".

Probele stranse de DNA in acest caz sunt mai multe e-mailuri, convorbiri telefonice sau discutii pe aplicatia WhatsApp, dar si documente ridicate la perchezitiile domiciliare.

Sprijinul a venit de la nasul din Guvern

Audiata in calitate de martor, Cristina G. a negat initial ca a primit subiectele pe e-mail si ca un angajat de la Nuclearelectrica a ajutat-o cu realizarea CV-ului.

Ulterior, ea a revenit asupra declaratiei initiale, recunoscand sprijinul primit din partea lui Havris si al sefului Departamentului Implementare Proiect U3-U4 CNE Cernavoda.

Tanara a declarat ca pentru a se angaja a apelat la ajutorul nasului sau, consilier in cadrul Guvernului Romaniei, care i-a transmis sa urmareasca site-ul SN Nuclearelectrica SA, intrucat se infiintase un nou departament si exista posibilitatea sa apara anunturi de recrutare.

Potrivit anchetei DNA, din discutiile tinerei cu mama si prietena sa a reiesit ca nasul fetei ar fi vorbit cu angajatii Nuclearelectrica pentru angajarea in postul de economist. De asemenea, nasul fetei i-a transmis pe WhatsApp ca postul de economist urmeaza sa fie scos la concurs de SN Nuclearelectrica SA, inainte de afisarea concursului pe site-ul institutiei si este cel care ii spune ca o sa fie contactata de Havris, pentru transmiterea CV-ului.

A urmat concursul fraudat, in care a avut doi contracandidati, si ancheta DNA.

Cristina G. a fost angajata in cadrul SN Nuclearelectrica SA in functia de economist, pe o perioada determinata de timp, de patru luni, pana la data de 3 ianuarie 2019. De ce a primit o condamnare mica

In timpul anchetei DNA, Constantin-Alexandru Havris s-a prevalat de dreptul la tacere. La procesul de la tribunal, directorul Nuclearelectrica a recunoscut savarsirea faptei si a solicitat judecarea in cadrul unei proceduri simplificate. Din acest motiv, judecatorii i-au redus pedeapsa cu o treime.

"Tribunalul retine ca

gravitatea faptelor comise de inculpatul Havris este una medie, in conditiile in care detinea o functie importanta intr-o companie in care statul este actionar si actionand in aceasta calitate a prejudiciat prin fapta sa increderea ce trebuie sa guverneze activitatea de recrutare si selectie a personalului in cadrul unei societati nationale.

Cu alte cuvinte,

prin fapta sa i-a impiedicat pe ceilalti participanti sa promoveze concursul pentru ocuparea postului de economist, in conditii de corectitudine, echitate si nediscriminare, astfel incat postul sa fie in final ocupat de cel care detinea toate competentele solicitate.

La stabilirea gravitatii faptei, instanta are in vedere si faptul ca

postul ocupat in conditii de neloialitate nu era unul extrem de important si nu avea o influenta primordiala in cadrul companiei

," explica Tribunalul Bucuresti.

Munca la Arhiepiscopie

Pentru Havris au contat circumstantele personale, detine numeroase calificari profesionale, este implicat in diferite comisii de lucru, fiind bine vazut in mediul profesional.

Instanta a mai stabilit ca directorul Nuclearelectrica sa presteze 80 de zile de munca neremunerata in folosul comunitatii in cadrul SC Administratia Domeniului Public si Dezvoltare Urbana Sector 2/ Arhiepiscopia Bucurestilor.

"Contrar sustinerilor parchetului,

instanta retine ca scopul pedepsei se poate realiza si fara executarea ecesteia in regim de detentie, avand in vedere pe de o parte gravitatea medie a infractiunilor savarsite, modalitatea in care se reflecta fapta inculpatului in plan socio-profesional, cat mai ales circumstantele personale ale inculpatului (care ii sunt favorabile), conduita procesuala corecta a inculpatului

," conchid judecatorii.

Avocatii lui Havris au solicitat o condamnare cu amanarea executarii pedepsei, dar judecatorii nu au fost de acord cu acest lucru si au stabilit suspendarea executarii pedepsei pentru un termen de 2 ani.

"

Pe de alta parte, activitatea infractionala a inculpatului nu este una de neglijat, motiv pentru care nu se impune amanarea aplicarii pedepsei, asa cum a solicitat apararea,

" explica instanta.