Marcel vrea să fie președinte. Șmecherașul.

Marcel Ciolacu, ”radiografiat” de Recorder. Ce spun cei care au avut curajul să vorbească despre începuturile actualului premier: "Un șmecheraș"

Acum 6 minute 237 citiri

Marcel Ciolacu FOTO Șansa Buzoiană

Tagul "audio" nu este suportat de browser-ul tău.

Biografia premierului Marcel Ciolacu, probabil viitor candidat PSD la alegerile prezidențiale, stârnește interes în aceste zile, mai ales că există mari diferențe între informațiile postate pe site-ul Guvernului și ceea ce spun cei care l-au cunoscut și au avut curajul să vorbească.

Într-un amplu material realizat de jurnaliștii de la recorder.ro, care au luat la puricat viața premierului încă de pe băncile școlii, Marcel Ciolacu este prezentat ca un "șmecheraș" care făcea ce trebuie pentru a trece clasa și care ar fi profitat, apoi, de toți cei care i-au ieșit în cale pentru a urca mai repede treptele sociale.

România are, de un an, un premier cu aspirații de președinte, dar cu un CV mai mult decât subțire. Noutatea e că până și această biografie a sa, afișată pe site-ul Guvernului, e cosmetizată șmecherește pentru a se apropia, cât de puțin, de exigențele unor funcții atât de înalte, scrie sursa citată.

Articolul publicat de Recorder începe cu anul 1982, când mezinul familiei Ciolacu intră la liceu. În CV, la studiile liceale, premierul de azi indică Liceul de Filologie-Istorie "Mihai Eminescu" din Buzău și se oprește aici. Sugerează astfel că e absolventul unui liceu cu profil umanist. Ceea ce omite e că a XII-a F, clasa în care a terminat în 1986, era, în realitate, o clasă de mecanică.

"Am identificat peste 400 de absolvenți ai promoției lui Marcel Ciolacu. Dintre cei pe care i-am contactat, niciunul nu a fost de acord însă să vorbească deschis, într-un interviu înregistrat, despre actualul premier. Cei mai mulți abia și-l amintesc din acea perioadă. Sau se feresc să-l menționeze", scrie Recorder.

A vorbit, până la urmă, inginera Aurora Hoștiuc care i-a fost, timp de doi ani, profesoară de tehnologie, o disciplină la care clasele cu profil industrial dădeau teze trimestriale. Femeia și-l amintește pe Marcel Ciolacu, cel din 1984, mai degrabă ca pe un elev mediocru, care nu se remarca în vreun fel anume.

"Marcel nu a fost atât de isteț ca fratele lui, Daniel, pe care l-am avut elev înainte. Era un copil de mijloc, un șmecheraș, așa. Trecea clasa. Venea la ore, își vedea de treabă. Acum, că n-o fi fost de 10, o fi fost de 7 sau de 6, de 5 la teză… nu-mi mai aduc aminte notele. Dar în mod sigur a luat BAC-ul".

După terminarea liceului, Marcel Ciolacu a ratat intrarea la facultate și a fost încorporat la UM 01900 Otopeni. După terminarea armatei a stat pe bară aproape un an.

Anul 1989 îl găsește pe actualul premier pe statul de plată al unei cooperative meșteșugărești din Buzău. Tehnometal, desprinsă din Cooperativa "Prestarea", deschidea atunci un atelier de electronică. Coilacu, însă, nu avea nicio calificare ca electronist.

"Una dintre cele mai flagrante încercări de fardare a trecutului lui Marcel Ciolacu e falsul legat de primul loc de muncă. Aici, premierul susține public că ar fi lucrat într-o mare întreprindere bucureșteană. De fapt, în 1989, era muncitor necalificat la o cooperativă meșteșugărească din Buzău."

Singurul care și-a asumat, însă, deschis să spună povestea trecerii lui Marcel Ciolacu prin Tehnometal a fost mecanicul de utilaje de atunci al atelierului, Vasile Simion.

"A fost angajat ca necalificat. N-are nicio calificare ca electronist. Nu se pricepe la nimic la electronică. Era o figură ștearsă, îl trimitea șeful pe ici, pe colo, pe unde avea nevoie și atâta tot", s spus Simion.

În CV, Marcel Ciolacu și-a trecut în clar, ca angajator, Întreprinderea Electronica Industrială București, o importantă uzină comunistă de pe platforma Pipera, considerată un reper în electronica acelor vremuri. A făcut această mențiune, pentru prima dată, în iunie 2023, abia când a ajuns prim-ministru, după un șir lung de critici publice privind lacunele din biografia sa oficială. Și totuși, niciunul dintre angajații Tehnometal Buzău nu are scris, în cartea de muncă de atunci, altceva decât numele cooperativei meșteșugărești.

Tot Vasile Simion spune și care a fost, de fapt, legătura dintre Tehnometal Buzău și Întreprinderea Electronica Industrială București.

"Electronica Industrială era o întreprindere foarte mare la vremea respectivă. Iar noi ne-am dus acolo să cerșim ceva de muncă. Pur și simplu, ne-a dat și nouă de lucru. Dar funcționam ca un atelier separat al Tehnometal Buzău."

Apoi, Simion explică de ce crede că Marcel Ciolacu și-a trecut în CV Întreprinderea Electronica Industrială București și nu Tehnometal Buzău.

„Dă mai bine Electronica Industrială București. N-are nicio legătură, dar dă mai bine. Ciolacu se gândea că nu-l verifică nimeni", crede, după 30 de ani, Vasile Simion.

În 1990, însă, Tehnometal Buzău a pierdut contractul cu intreprinerea bucureșteană apoi s-a desființat, iar Marcel Ciolacu a rămas fără loc de muncă.

Până atunci, însă, au fost zilele Revoluției din 1989, iar actualul premier și-a făcut "așa-zisul debut eroic (...) într-o societate în schimbare. Despre îndoielnicele sale fapte de eroism, Recorder a mai scris, publicându-i integral dosarul de revoluționar. Merită însă făcută o întoarcere la Tehnometal, în ziua de 22 decembrie 1989, fie și numai pentru că atunci, dădea în scris Marcel Ciolacu, el însuși ar fi fost cel care și-a mobilizat colegii de muncă să iasă în stradă", scrie sursa citată.

"În dimineața zilei de 22 decembrie, cunoscând de la postul de radio Europa Liber ce se întâmplă în Timișoara și București, am plecat la servici unde am propus colegilor să mergem în fața sediului județean al PCR".

Vasile Simion a demontat, însă, după 30 de ani postea lui Ciolacu.

"În prima zi a Revoluției, pe 22, șeful ne-a încuiat acolo, în atelier, că nu știa ce-o să iasă. A închis ușa – Nu pleacă nimeni de aici!. Am stat până s-a terminat programul, până după-amiază. A doua zi, ne-am dus la muncă, dar nu s-a mai lucrat, nu mai avea nimeni chef de muncă. Și ne-am dus pe la Casa Albă (sediul Comitetului Județean de Partid din centrul Buzăului, n.red.), pe acolo. Pe Marcel Ciolacu nu l-am mai văzut. Din a doua zi, nu l-am mai văzut".

A rămas o necunoscută cu ce s-a ocupat exact Marcel Ciolacu imediat după 1990. Cert este că prăbușirea comunismului l-a transformat din muncitor necalificat la cooperativă în afacerist de tranziție, relatează aceeași sursă.

După ce a lucrat la un moment dat pentru o firmă din București, Ciolacu și-a înființat propria companie, la Buzău – MC VIDEO CLUB, care se ocupa de "import-export și intermedieri". Aceasta era, la vedere, un magazin de casete video piratate, de pe bulevardul Nicolae Bălcescu din Buzău. Nu a avut, însă, viață lungă pentru că tânărul antreprenor a găsit o nișă mai profitabilă.

Din zilele Revoluției, Marcel Ciolacu îl cunoștea deja pe Vasile Ion, devenit, din medic pediatru, omul politic cel mai de încredere al lui Ion Iliescu la Buzău. Așa avea să ajungă Ion senator, ambasador, prefect. Pe scurt, cel mai influent politician buzoian timp de două decenii. Încă din primele zile ale lui 1990, mezinul Ciolacu a fost omniprezent în umbra acestui nou lider al puterii locale.

"Îl vedeai și la întâlnirile oficiale, și la cele neoficiale. Îi ducea geanta lui Vasile Ion peste tot", a spus unul dintre politicienii de atunci. Sub protecția lui Vasile Ion, Marcel Ciolacu a primit, de altfel, printre primii, un brevet de luptător pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989, semnat de președintele Ion Iliescu.

Profitând de relațiile politice, Marcel Ciolacu s-a transformat de-a lungul timpului dintr-un mic comerciant într-un afacerist de anvergură, cu câteva tranzacții la limita legii, după cum mai scrie Recorder. Apoi, începe să cocheteze și cu politica, nu doar prin prisma prieteniilor, iar în 2004 ajunge, la 37 de ani, prefect interimar în Guvernul Năstase, unul dintre cei mai tineri din țară.

Ascensiunea în trena lui Vasile Ion începuse, așadar, discret încă din anii ’90. Deși era doar un necunoscut cu o mezelărie în Piața Centrală, numele lui Marcel Ciolacu apare, la alegerile locale din 1996, pe lista finanțatorilor oficiali ai partidului, lângă cel al protectorului său politic. Într-un exercițiu de transparență, PDSR, predecesorul actualului PSD, își publică, în acel an, lista scurtă a sponsorilor politici într-un oficios local. Cu o contribuție de 500.000 de lei, Marcel Ciolacu e al șaptelea în topul declarat al buzoienilor generoși cu partidul.

Prezența sa în rândul sponsorilor politici e cu atât mai interesantă cu cât numele nu-i apare între candidaturile locale din acel an. Un detaliu care nu-l împiedică pe Marcel Ciolacu să se declare eronat, în CV-ul publicat în 2017 pe site-ul Camerei Deputaților, consilier local al municipiului Buzău încă din mandatul 1996-2000.

Și ascensiunea sa avea să continue. A plecat de la omul cu servieta, conform anchetei Recorder, și a continuat cu "omul cu magazinul de casete, omul cu mezelăria, omul cu benzinăria, omul cu pădurea de la stat, omul cu votul în comisii și consilii, omul cu relațiile, omul cu beneficiile de revoluționar."

Toate sunt ipostaze care vor să pară azi străine de omul din Guvern. "Sunt însă ale unuia și aceluiași Marcel Ciolacu", conchide sursa citată.

Ți-a plăcut articolul?

Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent