Monilioza, o boală grea pentru sâmburoase

      Mă confrunt de ceva cu vreme cu o boală la sâmburoasele din livadă. Am încercat diverse tratamente, signum, score, zeamă bordeleză și altele. 


      Rezultatele se văd în fotografii. Am reușit, în parte, să salvez câțiva vișini. Am avut și pierderi. Un vișin, foarte mare și productiv, s-a uscat văzând cu ochii. Câtă așteptare, câți ani îi trebuie unui pom să producă la intensitatea maximă! Și când totul pare frumos apar bolile in livadă.


      Bucuria este mare când în grădina de legume totul pare OK! Roșiile le-am tratat cu o soluție slabă de extract din cenușă. Am făcut o extracție, în 5l apă  cca 300 gr cenușă de lemn, a mineralelor care ajută foarte bine roșiile, fasolea, zmeurul, cresonul. Din soluția rezultată am diluat un litru cu zece litri de apă și am stropit legumele, arbuștii, ierburile menționate. Atenție această soluție nu dă rezultate la castraveți și dovlecei!



Monilioza fructelor (Monilinia laxa) – Putregaiul  brun sau Mumifierea fructelor – este o ciupercă ce  atacă aproape toate speciile pomicole  sâmburoase (cireș, vișin, cais, piersic, nectarin,  prun) și seminţoase (măr, păr, gutui).  Atacul de monilioză se manifestă în primăverile  reci și ploioase, favorizat de umiditatea crescută,  temperaturile scăzute și de leziunile produse de  grindină, boli sau dăunători și poate cauza  pierderi mari la speciile afectate, prin ofilirea unui  număr mare de ramuri cu frunze și flori (arsura  moniliană).





Simptome: Ciuperca parazitează ramurile,  florile și fructele în diferite faze de dezvoltare.  Vârfurile tinere ale ramurilor afectate se ofilesc,  se îndreaptă în jos sub formă de cârlig, apoi se  usucă iremediabil. Atacul pe flori este asemănător  cu daunele produse de îngheţ, producând uscarea  acestora. Florile afectate rămân prinse de ramuri.  Frunzele atacate se ofilesc, se brunifică, apoi se  usucă. Pe scoarţă apar leziuni brune.


În timpul verii, când fructele au ajuns aproape  de maturitate, apar pe suprafaţa lor pete brune  care se întind și cuprind pulpa în profunzime. În  scurt timp, fructul putrezește aproape în totalitate,  deseori căzând din pom. Dacă temperatura este  ridicată și atmosfera umedă, pe suprafaţa  fructului, în dreptul zonei putrezite, apar  fructificaţiile ciupercii, dispuse în cercuri  concentrice.


Aceasta formă de atac este cunoscută sub  numele de “putregai brun”.


Când atacul se manifestă pe fructele tinere,  acestea se zbârcesc, se brunifică, iar pagubele  pot fi însemnate. Atacul de monilinia se manifestă  și pe fructele mature conducând la mumifierea  acestora. Fructele afectate rămân agăţate de  ramuri și pe timpul iernii, fiind o sursă de infecţie  pentru anul următor. Monilioza se poate manifesta  și după recoltare pe fructele depozitate,  producând piederi masive.





Prevenirea infecţiei cu monilinia  Infecţia cu monilinia poate fi evitată prin  cultivarea unor soiuri mai puţin sensibile.  Sensibilitatea la monilioză este diferită de la un  soi la altul, existând soiuri la care atacul poate fi  dezastruos.  Limitarea efectelor infecţiei cu monilinia se  poate face printr-o igienă corectă a pomilor.  Ramurile afectate vor fi eliminate prin tăiere și vor  fi distruse prin ardere. Fructele mumificate,  rămase pe ramuri, vor fi strânse și distruse tot  prin ardere.


Combaterea chimică a moniliozei  Tratamentele chimice care vizează prevenirea  moniliozei se aplică atât în perioada de repaus  vegetativ (toamna după ieșirea din vegetaţie și  primăvara înainte de intrarea în vegetaţie),  utilizând produse fitosanitare cuprice, cât și în  perioada de vegetaţie, utilizând produse  sistemice și produse de contact, începând încă  din perioada de dezmugurire.


 


Produse recomandate: Signum, în doză de  0,05% (0,5 kg/ha), Bravo 0,15%, Luna Experience  în doză de 0,05% (0,5 kg/ha), Score 0,2 l/ha.