Maria Voichiţa s-a născut în anuil 1457 şi era cu 25 de ani mai tânără faţă de voievod, fiind fiica domnului muntean Radu cel Frumos şi al Doamnei Maria Despina. Povestea de iubire dintre aceasta şi Ştefan cel Mare este neobişnuită. Maria este luată ostatică împreună cu mama sa în anul 1473, în timpul unei incursiuni armate pe care Ştefan cel Mare a întreprins-o împotriva lui Radu cel Frumos, domnitorul Ţării Româneşti, care era aliatul turcilor şi pe care dorea să-l îndepărteze de pe tron, pe care să urce preferatul său Laiotă Basarab. Maria Voichiţa avea 16 ani şi era deosebit de frumusoasă. 

Cele două au fost aduse la Suceava, unde au fost date în grija soţiei lui Ştefan cel Mare, din vremea respectivă, Maria de Mangop, o prinţesă bizantină. Anumite surse susţin că Maria Voichiţa şi Ştefan au început să se iubească chiar când acesta era căsătorit. Iubirea este acceptată de Voichiţa, deşi ştia că acesta este căsătorie: „Aici se vede că farmecul fiicei lui Radu prinse în laţ simţirile lui Ştefan care începu a umbla după ea", scria A.D. Xenopol în "Istoria Românilor din Dacia Traiană". 

Ştefan cade în mrejele tinerei domniţe şi îşi manifesta dragostea faţă de ea fără oprelişti. 

 

 

Există o serie de controverse cu priviure la căsătoria cu Maria Voichiţa. Unii istorici susţin că Ştefan cel Mare a divorţa de Mariei de Mangop, după ce posesiunile acesteia fuseseră cucerite de turci şi nu mai avea vreun interes să continue această relaţie, iar alte surse arată că cei doi s-a căsătorit în anul 1478, la un an după moartea Mariei de Mangop. Domniţa munteacă avea 21 de ani, iar voievodul moldovean avea 45 de ani.   

 

Maria Voichiţa este considerată şi femeia care a reuşit să-l mulţumească pe aventurosul domnitor, care pune capăt relaţiile sale extraconjugale. 

Ştefan rămâne îndrăgostit de Voichiţa. Comandă meşterilor o frescă din care face parte şi soţia sa, în stilul "Primăverii" lui Boticelli şi, cu ocazia împlinirii vârstei de 30 de ani, îi dăruieşte biserica de la Pătrăuţi. Influenţa pe care Voichiţa o avea asupra domnitorului era importantă. Astfel se explică şi construcţia mai multor biserici în stilul Putnei: Milişăuţi, Pătrăuţi, Voroneţul, Sf. Ilie din Suceava, Bălineşti, Dorohoi, unde se află şi un portret votiv al Mariei Voichiţa. 

 

Căsnicia a durat 24 de ani, până la moartea lui Ştefan. Voichiţa i-a dăruit lui Ştefan un fiu, Bogdan, şi două fete frumoase, Ana şi Maria. 


Bogda este viitorul domn al Moldovei, Bogdan al III-lea. Ana a rămas  necăsătorită şi a murit în 1499, iar Maria Chiajna s-a căsătorit în 1510 cu nobilul polonez Teodor Wiesnowiecki.

Adevărul.ro