






_



"Venetia nordului"
Patru ore ne-au luat sa ajungem la Giethoorn, o minunație pe care sotia vroia să o atingem in excursia noastra prin Olanda. Am folosit șapte trenuri in total, patru la ducere si trei la întoarcere. Apoi un traseu scurt, parcurs cu autobuzul.
Plimbarea prin sat am inceput-o cu un pranz, de data asta in sudul localitatii, la restaurantul Smit.
Giethoorn este satul fara strazi, strabatut de un canal, traversat de punți din lemn, care leaga de fapt casele vecinilor sau te duc spre un restaurant cu meniu traditional, cu mancare home-made, ca la mama acasa, cu specific mai mult pescaresc. Barca ce aluneca lin pe canale sau bicicleta care se strecoara mai timida pe aleile stramte, sunt singurele mijloace de transport in Giethoorn.
Cand am ajuns in Giethoorn, am simtit ca parasesc lumea reala si patrund intr-o alta lume, pe un taram de basm.
Undeva, aparent rupt de lume si civilizatie, in mijlocul naturii, pe unde se strecoara mai discret sau la vedere canale pline cu apa dulce, se ridica o mica asezare omeneasca. Numita si „Mica Venetie a Nordului”, Giethoorn este, fara indoiala un loc deosebit de pitoresc si linistit. Eu nu i-as da aceasta titulatura pentru ca deja o mai au si alte orase, precum Brugge. Dupa parerea mea, mi se pare mai potrivita denumirea de „Venetia Olandei”…asta daca tot vrem sa punem etichete unor locuri mai speciale. Totusi, mie-mi place sa ii spun simplu Giethoorn. Aici am intalnit acea liniste si frumusete simpla, in esenta pura, fara fasoane si pompoane, acea liniste ancestrala si frumusete naturala aproape ireala, atat de diferita de toate locurile pe care le-am vizitat pana acum. Intr-adevar, Giethoorn este un loc foarte diferit! Diferit nu doar pentru splendoarea naturala a locului in sine ci si prin simplitatea unui mod de viata extrem de firesc, de placut si civilizat al locuitorilor sai, intr-o comuniune perfecta cu mediul inconjurator.
Intemeierea satului patrunde mult in istoria seculara, primii locuitori fiind niste fugari veniti de pe tarmul Marii Mediterane, care s-au stabilit aici in prima jumatate a sec. 13. Denumirea localitatii are si ea legenda ei. Se zice ca atunci cand au venit primii locuitori, acestia au gasit aici un peisaj terifiant: in fata ochilor se intindea o campie de coarne de capre salbatice, probabil victime ale puternicului potop din anul 1170. Acest tablou inspaimantator si trist i-a inspirat pe localnici, dand locului numele Geytenhorn, ce in traducere inseamna „coarne de capra”. In timp, denumirea localitatii a devenit cea de astazi, Giethoorn.
La final, o observație : Olanda va deveni curând o provincie chinezească!!! N-am văzut nicăieri în lume unde am fost atâtea înscrisuri, indicatoare, stațiile de autobuze au orarele în olandeză și chineză, cete de chinezi mărșăluiesc prin Amsterdam și Giethoorn.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu