O simplă accentuare/ diminuare de culori se vede clar postura TELELEULUI de SINGURATIC în poză. Nu va fi primit în SUA.
duminică, 8 februarie 2026
Trăim în țara vândută străinilor și escrocilor! Aroganța neterminaților.
„Aș fi putut să am doar grădinița sau 4 clase”. Aroganța șefului CJ Ilfov, Hubert Thuma, în scandalul CV-ului: „Am fost ales de oameni”
Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, respinge acuzațiile legate de neclaritățile din CV-ul său și susține că experiența politică și alegerea sa directă de către cetățeni sunt mai importante decât studiile menționate.
Hubert Thuma FOTO: FB/arhivă personală
„Am greșit cu CV-ul de acum 15 ani, a fost o eroare. Am urmat studii economice la Facultatea Economică din Viena de 3 ani, pentru că în Austria e permis să ai studii de 2, 3 sau 5 ani. Eu am ales studiile de 3 ani. Eu ocup o funcție aleasă. Aș fi putut să am doar grădinița sau 4 clase, am fost ales de oameni, nu sunt într-o funcție numită", a declarat Hubert Thuma la Antena 3.
El a mai afirmat că atacurile recente împotriva sa sunt motivate politic. Întrebat cine ar fi în spatele criticilor, Thuma a nominalizat „USR-iștii și unii din PNL".
Potrivit publicației Libertatea, CV-ul lui Thuma indică obținerea diplomei de Bacalaureat după absolvirea Gimnaziului Federal Real din Viena, între 1990 și 1994, astfel terminând liceul la vârsta de 20 de ani.
Ulterior, a urmat cursuri postuniversitare în domeniul relațiilor internaționale – comerț exterior, în baza unei derogări speciale a ministerului de resort.
Între 1995 și 1998, Thuma a studiat la Universitatea de Studii Economice din Viena.
HUUUU, francezilor! Ați ajuns să vă bateți joc de simbolurile românilor!
Un articol publicat recent de cotidianul francez Le Monde (pe 3 februarie 2026), semnat de jurnalista Marine Leduc.
Titlul articolului, tradus, este: „La blouse traditionnelle immortalisée par Matisse fait l’objet de récupérations politiques en Roumanie” (Bluza tradițională imortalizată de Matisse face obiectul unor recuperări politice în România).
Iată principalele puncte ale acestui articol și de ce a provocat o reacție atât de vehementă de indignare:
* Instrumentalizarea politică: Articolul susține că ia, un simbol cultural care a inspirat artiști universali precum Henri Matisse, a început să fie „confiscată” simbolic de mișcările de extremă dreaptă din România (făcând referire la partide precum AUR sau figuri precum Călin Georgescu).
* Paralela istorică: Jurnalista face o legătură între purtarea iei în prezent de către liderii naționaliști și perioada interbelică, când membrii Mișcării Legionare foloseau portul popular ca pe o uniformă ideologică.
* Conflictul de semnificație: Articolul sugerează că acest obiect de patrimoniu (recunoscut de UNESCO) riscă să devină un marker al ultra-naționalismului, al xenofobiei și al discursului pro-rus, pierzându-și astfel „inocența” culturală în ochii observatorilor occidentali.
De ce este considerată o insultă la adresa poporului român?
Reacția mea de „scârbă” este împărtășită de mulți români deoarece articolul din Le Monde face o eroare gravă de judecată:
* Confundă obiectul cu utilizatorul: Doar pentru că un politician sau un grup folosește un simbol național, nu înseamnă că simbolul respectiv aparține acelei ideologii. Ia aparține sutelor de generații de femei care au cusut-o, nu unui partid politic de moment.
* Stigmatizarea tradiției: Prin această logică, orice român care poartă ia cu mândrie riscă să fie etichetat drept „extremist” de către un străin care citește astfel de articole. Este o formă de reducere a unei culturi milenare la un conflict politic actual.
* Ignoranța față de contextul local: Pentru imensa majoritate a românilor, ia este un simbol al rezilienței, al frumosului și al legăturii cu strămoșii, fără nicio legătură cu ura sau excluderea.
Este regretabil că o publicație de prestigiul Le Monde a ales o abordare atât de unilaterală, care practic „pedepsește” un întreg simbol național din cauza contextului politic. Este, într-adevăr, un exemplu de cum presa externă poate interpreta distorsionat elemente profunde ale identității noastre.
L’extrême droite a érigé en symbole nationaliste ce chemisier aux manches évasées et broderies colorées, redevenu un objet de fierté culturelle après la révolution de 1989 en Roumanie.
Par Marine Leduc (Bucarest, correspondance)
Publié le 03 février 2026 à 04h00, modifié le 03 février 2026 à 10h19
La reproduction totale ou partielle d’un article, sans l’autorisation écrite et préalable du Monde, est strictement interdite.
Pour plus d’informations, consultez nos conditions générales de vente.
Pour toute demande d’autorisation, contactez syndication@lemonde.fr.
En tant qu’abonné, vous pouvez offrir jusqu’à cinq articles par mois à l’un de vos proches grâce à la fonctionnalité « Offrir un article ».
https://www.lemonde.fr/international/article/2026/02/03/la-blouse-traditionnelle-immortalisee-par-matisse-fait-l-objet-de-recuperations-politiques-en-roumanie_6665154_3210.html
Peinte par Henri Matisse, iconique sur Brigitte Bardot et Jane Birkin, puis magnifiée par Yves Saint-Laurent : la blouse roumaine, d’abord portée par les paysannes locales, est devenue en France un objet d’art. En Roumanie, elle est transmise de génération en génération, soigneusement conservée et pliée dans un coin du placard. Sur des machines à laver, un programme de lavage est même dédié à la « ie » – prononcée « I-é », du latin linea, « fil de lin ». En 2022, l’Unesco a inscrit « l’art de la blouse traditionnelle avec broderie sur l’épaule, élément de l’identité culturelle en Roumanie et en Moldavie », au Patrimoine culturel immatériel de l’humanité.
0 seconds of 10 seconds
Pourtant, depuis quelques années, la porter avec fierté devient problématique pour des Roumains. Alors qu’en Ukraine voisine, la blouse traditionnelle, la vyshyvanka, est érigée en symbole culturel emblématique pour se différencier de l’agresseur russe, son équivalente roumaine est aujourd’hui associée à l’extrême droite. Cette mouvance politique, plébiscitée par 40 % des électeurs selon les derniers sondages, en a fait un objet à portée nationaliste et identitaire. L’exubérante eurodéputée d’ultradroite Diana Sosoaca l’arbore quasiment à chaque apparition."
sâmbătă, 7 februarie 2026
Ciocnirile lumii
With the likely possibility of U.S. and Russia signing economic cooperation agreements in the near future, it is a worthwhile exercise to understand the history of the region of the Bering Strait.
The Tlingit people of Alaska rally their armored warriors to fend off the Russian invasion of their lands in 1802. But Russian fur traders, under their leader Aleksandr Baranov, soon ready an army to strike back against the indigenous inhabitants. This is the history of the Russian-Native American War, its dramatic battles. and remarkable aftermath.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
-
⚠️ Nu, domnule Bolojan, nu suntem proștii nimănui. Nici ai dumneavoastră. Am urmărit cu atenție conferința dumneavoastră de pres...
-
Un articol publicat recent de cotidianul francez Le Monde (pe 3 februarie 2026), semnat de jurnalista Marine Leduc. Titlul articolului, trad...
-
"Au spus că nu sunt demnă de încredere. Șaptesprezece ani mai târziu, am intrat la nunta fratelui meu purtând uniforma de gală. Iar în ...
