Toamna are și nu prea miros de profit pentru legumicultorii care ani la rând au câștigat bine cu un produs consumat în sezonul rece de către români. „Era cultura care ne salva anul de muncă", spune un tânăr legumicultor.
Munți de varză în piețele din toată țara, fie ele en-gros sau cu amănuntul, și vânzări la un minim al ultimilor ani, spune un cunoscut producător de legume din Olt. Ionuț Crăciun, din Ghimpețeni, a înregistrat, în primul an al întoarcerii sale din Irlanda, profit mai mult decât satisfăcător cu usturoi, pepeni și varză. Se întâmpla acum cinci ani. În următorii ani a devenit cunoscut pentru cele trei produse pe care le comercializează, în proporție covârșitoare, fără să apeleze la intermediari. În toți acești ani a cultivat aproximativ două ha de varză/an și lucrurile au mers foarte bine.
În 2025 a mărit suprafața cultivată cu varză la cinci hectare, iar vânzarea, în acest an, e un dezastru. „E cel mai slab an, de departe. La en-gros și în târguri se vinde cu 0,5 lei/kg. Acum cinci ani, când m-am întors, cred că am vândut cel mai puțin 1,3 lei/kg. Și următorii au fost ani buni", a precizat Ionuț Crăciun, pentru „Adevărul". Din cele cinci hectare cultivate cu varză a reușit să recolteze și să vândă doar a cincea parte. „Mai am peste 100 tone acasă", a spus, cu amărăciune, fermierul.
Toamna trecută a reușit să vândă, în nici două săptămâni, ultimele din octombrie, 75-80 tone de varză doar la piața din municipiul Slatina, o piață în care vin consumatorii finali. Acum a început vânzarea la mijlocul lunii octombrie și cantitatea vândută este la jumătate. „Anul trecut a fost 2 lei, chiar 2,5 lei/kg. Și anul ăsta vindem cu 1 leu acum. De fapt nu acum, de ceva vreme. Și la târg s-a dat și cu 50 de bani, la târgurile de săptămână din localități", a adăugat fermierul.
Ionuț Crăciun a cultivat varză pe 5 hectare FOTO: arhiva personală
Pentru înființarea unui hectar de cultură de varză, fără recoltare, cheltuielile sunt de aproximativ 35.000 lei, a precizat fermierul, iar acești bani vor fi greu de recuperat în acest an.
Ionuț Crăciun cultivă două tipuri de varză, Românească de Buzău și Bucharest, ambele având clienții lor fideli. Varza de Buzău, pe care mulți o preferă pentru murat, are productivitate mai mică dar este mai căutată pe piață. Sau cel puțin era, pentru că în toamna 2025 nimic nu mai pare să se deruleze conform vechilor tipare.
Producătorii au ajuns să fie concurați de intermediari chiar și la ei acasă. Comercianții vin cu mașinile pin sate și vând din poartă-n poartă, de multe ori mai ieftin decât producătorii, deseori cumpărătorii constatând că au fost furați la cântar.
„Samsarii încep cu sezonul de pui și termină cu varza. Vând pepeni, legume, toate cele, mai ieftin prin sat. Când am început să vindem varza, cu 2 lei – 2,5 lei, ei vindeau prin sat cu 1,5 lei, care era prețul de en-gros, prima dată când a ieșit varza la Lunguleți, pentru că ei de acolo o iau. Te fură la cântar, dar asta vezi după și mai ia-i de unde nu sunt. Se întâmplă și la struguri și la tot. De asta cerem reglementări stricte pe piață, să se vândă totul fiscalizat, pentru că nu și-ar mai permite să facă asta", mai spune fermierul.
Pe de altă parte, și comportamentul cumpărătorilor s-a schimbat. Varza se vindea, cu ani în urmă, în cantități mari începând de la Sfântul Dumitru, când oamenii se pregăteau să pună la murat. Astăzi nu mai poți considera o anume perioadă mai potrivită, a constatat fermierul, pentru că nu mai există aceste comportamente. „Eu am încercat să mă apăr și de asta și am cultivat treptat, astfel încât să am pentru o mai lungă perioadă de timp. Nici asta nu a fost suficient", a arătat Ionuț Crăciun. Mai mult, atunci când mai mulți clienți din aceeași zonă au cumpărat cantități mai mari le-a oferit și transport până acasă.
Anul 2025 a fost unul provocator indiferent de ce cultură ar fi vorba, cel puțin pentru ferma tânărului din Ghimpețeni. Cu excepția tomatelor timpurii din primăvară, prețurile cu care s-a vândut au fost sub așteptări. Chiar și pepenii verzi, pentru care Ionuț Crăciun este renumit, s-au vândut cu preț mic, producătorii români venind în piață, din cauza înghețului din primăvară, după ce importurile umpluseră deja magazinele.
Dovlecii pentru copt, pe care i-a cultivat în acest an doar să încerce piața, pe o suprafață relativ mică, au avut cumpărători, s-a vândut tot, doar că nefiind o cantitate foarte mare nu este semnificativ nici impactul în rezultatul total.
Slatina a fost, vreme de cinci ani, o bună piață de desfacere FOTO: arhiva personală
„Anul ăsta nu a mers nimic. De când am început, cu roșii. La început au mers cele la încălzire, am pus mai târziu și au mers binișor. Am prins și eu puțin cu 10 lei, dar după, nimic. N-am prins preț nici la castraveți, nici la roșii, la nimic. Varză am avut și de primăvară și de vară. Să o dau cu 50 de bani, mă mai costă 30 de bani pe kilogram să o recoltez, pentru că nu vine nimeni să recolteze, de intermediari vorbesc, se duc la Lungulețu și cumpără de acolo, gata pregătită. Așa că în acest an va fi greu. Și să explic și de ce. Noi ce luam din roșii și castraveți băgam în pepeni. Mai puneam iar roșii sau ce mai puneam, iar banii din vânzare îi băgam în varză. Și la final, cam aceștia erau banii care ne rămâneau. Acum suntem pe minus. Anul trecut cred că am avut un profit de aproximativ 100 mii lei. Anul ăsta, cred că minus 200 mii. Ăsta-i adevărul. Avem credit. Am făcut credit ca să putem să mergem de la an la an. Nu am făcut bani din nimic", a mai precizat fermierul.
Din ferma din Ghimpețeni se recoltează acum și varză, dar și roșii din solarii. Tomatele se vând la piață cu cel mult 5-6 lei/kg, un preț mic pentru data din calendar, dar cumpărătorii nici așa nu se înghesuie, consumul scăzând simțitor.
Ionuț Crăciun a cultivat varza în mai multe etape FOTO: arhiva personală
Costurile, pe de altă parte, au crescut, pentru că în nopțile reci fermierii sunt obligați să pornească sistemele de încălzire.
O piață mai mare de desfacere, spune Ionuț Crăciun, încă nu a identificat, deși face parte dintr-o cooperativă care de curând a făcut un depozit de legume-fructe și a încercat să negocieze cu marile lanțuri de magazine. Sunt însă deja contracte în derulare, așa că speranțe, din acest punct de vedere, sunt mai degrabă pentru 2026.
Deși a vândut cu prețuri mici, fermierul spune că tot nu a cedat să-și dea munca pe nimic la intermediari, ci a preferat să-i mulțumească pe cumpărătorii deja fideli.
„În vară, când am avut castraveții și erau 1 leu/kg, am zis să fac promoții. Mai bine îi dau degeaba la un om să se bucure, decât să le dau lor să facă bani. La un kilogram cumpărat le mai dădeam unul, sau la 2 kg de roșii cumpărate le dădeam și unul de castraveți. Aveam oferte speciale", a detaliat Crăciun.
Ionuț Crăciun a cultivat în acest an o suprafață de 10 hectare în câmp – pepeni verzi și galbeni, varză, usturoi și dovleci pentru copt și pe alți 6.500 m.p. legume în solarii. Pentru Ziua Recoltei a experimentat un produs pentru care studiază acum posibilitatea de a dezvolta o linie de procesare: legumele murate. Experiența din Irlanda i-a arătat, de altfel, că un bun fermier nu-și permite să piardă nimic.
Ionuț Crăciun se gândește să investească într-o linie de procesare pentru conserve FOTO: A.M.
În ferma de căpșuni în care a lucrat, de exemplu, fructele calitatea I mergeau la vânzare în supermarket, cele calitatea a II-a erau ambalate și livrate în magazine locale pentru prepararea de gemuri, iar cele care nu se încadrau în niciuna dintre opțiuni erau minim procesate, fiind vândute tăiate și congelate.
Legumele murate în ferma Crăciun au fost la mare căutare la Ziua Recoltei FOTO: Alina Mitran
Și-ar dori să poată face la fel cu produsele sale, pe viitor, pentru că sunt perioade în care vânzarea legumelor în stare proaspătă nu merge foarte bine, sau sunt cantități foarte mari și nu pot fi vândute în timp util, așa că ar putea fi o variantă bună să prepare conserve. Banii pentru o astfel de linie de procesare nu-i are, dar speră să se lanseze linii de finanțare din fonduri europene. Pentru roșii, când a scăzut prețul sub 1 leu/kg, deja a procedat astfel, preparând bulion.
Varza se vinde cu preț mai mic decât în urmă cu cinci ani, spune fermierul FOTO: arhiva personală
„Lucrurile acestea sper să le rezolv în timp. Dar mai avem o problemă, care nu mai ține de noi: fiscalizarea. Asta e cea mai mare problemă. Dacă ar fiscaliza totul... Eu am înțeles că sunt intermediari și ar trebui să trăiască foarte bine și ei. Ne ajuta cumpărând marfă de la noi, ajută producătorul, dar ar trebui fiscalizat la sânge. Atunci când cumpără marfă de la mine, cumpără varza cu 1,50 lei și vinde la piață tot cu atât, să îmi facă mie concurență. Și eu o dau cu 1,50 lei. El nu are adaos? El nu înregistrează marfa asta? Ar trebui cu adaos comercial, trebuie să-și pună 50 de bani în plus, nu? Sau 70 de bani. Atunci, dacă ar lua cu un leu, 70 de bani sunt costurile, transportul cu adaos comercial, trebuie să îți vândă cel puțin cu 2 lei. Atunci m-ar urca și pe mine, ca producător, mai sus. Majoritatea au și atestat de producători, dar acelea se pot verifica să vadă că nu sunt. N-au cum să producă pe 10 ari de teren cât vând ei, 100 de tone de roșii pe an", a mai spus fermierul.
