vineri, 18 iulie 2025

De știut

Gogu este tras la copcă!

Ce este insuficiența venoasă cronică, boala cu care a fost diagnosticat Trump

Insuficiența venoasă cronică (IVC), afecțiunea cu care a fost diagnosticat președintele Donald Trump, este relativ frecventă în rândul persoanelor în vârstă, însă necesită investigații medicale amănunțite pentru a exclude cauze mai grave.

Donald Trump/FOTO: Shutterstock

Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a dezvăluit detalii suplimentare despre starea de sănătate a lui Trump, după ce unele fotografii au arătat  vânătăi pe dosul mâinilor sale și, aparent, picioare umflate.

„Președintele a fost supus unui examen cuprinzător, inclusiv studii vasculare de diagnostic, eveniment bilateral al membrelor inferioare, care au fost efectuate ecografii Doppler venoase și au relevat insuficiență venoasă cronică, o afecțiune benignă și comună, în special la persoanele cu vârsta peste 70 de ani", a declarat Leavitt.

Donald Trump, surprins având picioarele umflate/FOTO: X

Insuficiența venoasă cronică, sau IVC, apare atunci când venele din picioare nu pot transporta sângele înapoi la inimă în mod corespunzător, scrie The Guardian.

Acest lucru poate duce la acumularea de sânge în partea inferioară a picioarelor. În plus față de umflături, de obicei în jurul picioarelor și gleznelor, simptomele pot include dureri la nivelul picioarelor, senzație de greutate sau furnicături și varice.

Cazurile severe pot declanșa leziuni la nivelul picioarelor, cunoscute sub numele de ulcere.

Depășirea gravitației pentru a pompa sângele de la picioare până la inimă este o provocare, mai ales când cineva stă în picioare sau în poziția șezut pentru perioade lungi de timp.

Prin urmare, venele picioarelor sunt prevăzute cu valve unidirecționale care împiedică sângele să se întoarcă înapoi în timpul acestei călătorii. Orice afectează aceste valve poate duce la insuficiență venoasă cronică. Factorii de risc pot include cheaguri de sânge, inflamația venelor cunoscută sub numele de flebite sau supraponderalitatea.

Medicii trebuie să excludă cauzele grave ale umflării picioarelor, cum ar fi problemele cardiace, bolile renale sau cheagurile de sânge. Examinările cu ultrasunete ale venelor picioarelor pot ajuta la confirmarea insuficienței venoase cronice.

Potrivit Clinicii Cleveland, tratamentul poate include purtarea ciorapilor de compresie, ridicarea picioarelor și atingerea unei greutăți sănătoase.

De asemenea, se recomandă exercițiile fizice, în special mersul pe jos, deoarece mușchii puternici ai picioarelor pot comprima venele într-un mod care le ajută să pompeze sângele. Pentru cazurile mai avansate sunt disponibile medicamente și proceduri medicale.

Noile taxe îi sărăcesc pe români.


Cu cât le-a scăzut Bolojan pensiile și salariile?  Vom vedea luna viitoare.

Nouă pensionarilor militari nu ne-au fost actualizate pensiile de zece ani. Indexarile s-au facut ca la milogi. Ne dădeau cat e un procet infim din cat era cuvenit. Pensiile civile au crescut exponențial. Noi am rămas cu praful de pe tobă. Ba ne mai taie si acum prin aplicarea CASS.

Acum vreti rezervisti. Aveți nevoie de carne tun. Trimiteți-vă copiii voștri, îmbuibaților!

DUCETI-VĂ dracu de PSD-iști, PNL-ști, USR-iști, UDMR-iști, unde a înțărcat mutu iapa! 

4 cete de vagabonzi în fruntea statului! Hoți cu ștaif de UE. Nenorociților!

Cei mai afectați sunt românii cu venituri minime.

Austeritatea impusă de guvernul Bolojan reduce drastic nivelul de trai al românilor.

P.S. Am fost un bou când am ales ca anii tinereții sa-i dedic Apărării Nationale!

La lumina lămpii stau și înjur, de unul singur, guvernanții. 




Vorba bunicului meu când  se odihnea pe prispa casei iar un sătean trecea prin fata porții  și-l  saluta:

- Să  trăiești, boier Vasile!
- Sa traiesti, să  traiesti! Adăuga in surdină: Du-te în......mă-tii!

Mă duc la cosit să  mă răcoresc.

O zi bună!

joi, 17 iulie 2025

Cât de handicapat poți să fii să nu iei masuri urgente!

Medicii care pleacă „la ora 11 – 12” de la spitalul public pentru a lucra la privat pot fi concediați / Ministrul Sănătății, avertisment pentru doctori


Medicii care pleacă „la ora 11 -12” de la spitalul public pentru a lucra la privat pot rămâne fără contract de muncă în spitalul de stat, a anunțat miercuri ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, în prima conferință de presă organizată la sediul instituției de la preluarea mandatului.

Rogobete a spus că se lucrează la indicatori de performanță, iar „modificarile legislative vor duce la desfacerea contractului de muncă”, în cazul medicilor care nu își respectă programul de lucru.

„Rog toți colegii din spitalul public să respecte programul de lucru. Nu sunt deloc de acord ca medicul să aleagă între public și privat, dar respectarea programului de lucru din spitalul public este obligatorie. După ce termină programul, medicul are dreptul să aleagă să își desfășoare activitatea și în sistemul privat”, a declarat ministrul Sănătății.

Rogobete spune că „nu vreau să se înțeleagă greșit: nu toți medicii părăsesc spitalul în timpul programului”.

Potrivit acestuia, „există medici rezidenți care fac 12 gărzi pe lună neplătite, pentru a ajuta spitalul”. De asemenea, „există medici care vin de acasă pentru pacienții lor”.

„Dar există medici care la ora 11, la ora 12 nu mai sunt la spitalul public, merg să lucreze în privat”, a adăugat noul ministru PSD al Sănătății.

Alexandru Rogobete a anunțat, încă de la începutul mandatului de ministru, că va lua măsuri împotriva medicilor care lucrează în spitale publice și nu își respectă programul: „Nu sunt de acord ca medicul să aleagă între public și privat, fiecare e liber să lucreze la privat, dar după program. Se lucrează la această măsură: managerul de spital va avea mult mai multe instrumente legislative pentru a controla acest fenomen”, declara el, într-o emisiune la Antena 3.

„Prin noile modificări legislative, managerul și șeful de secție vor avea mult mai multe instrumente legislative de control. (…) Dacă vom identifica situații în care medicul nu își respectă programul la public se poate ajunge până la desființarea contractului de muncă”, spunea Alexandru Rogobete.

Epstein. Dracu este în detalii!


The name "Epstein" most commonly refers to **Jeffrey Epstein** (1953–2019), a financier convicted of sex offenses involving minors. His case sparked global controversy due to:

### Key Points:
1. **Criminal Charges**  
   Epstein was arrested in 2019 for sex trafficking minors in Florida and New York. He had previously pleaded guilty in 2008 to soliciting prostitution from a minor (receiving a controversial plea deal).

2. **High-Profile Connections**  
   He associated with influential figures in politics, business, and academia (e.g., Donald Trump, Bill Clinton, Prince Andrew). These ties fueled speculation about a cover-up, though no evidence implicated most associates in his crimes.

3. **Death in Custody (2019)**  
   Epstein died by suicide in a Manhattan jail cell while awaiting trial. His death was ruled a suicide by the NYC Medical Examiner, but conspiracy theories persist due to security failures.

4. **Ghislaine Maxwell's Role**  
   His associate, Ghislaine Maxwell, was convicted in 2021 for recruiting/trafficking minors and sentenced to 20 years in prison.

5. **Ongoing Legal Fallout**  
   Civil lawsuits continue against Epstein’s estate, seeking compensation for victims. Investigations into networks enabling his crimes remain active.

### Why It Matters:
- Exposed systemic failures in justice and wealth privilege.  
- Highlighted the exploitation of vulnerable minors.  
- Raised questions about accountability among elites.  

For verified information, refer to sources like the [DOJ reports](https://www.justice.gov/), court documents, or reputable news outlets. If you have specific questions, I can provide factual details.

17 iulie 2025, o zi ca toate altele.



Bunica care m-a crescut era născută in 1907. 

O femeie de o hărnicie ieșită din comun. Sute de păsări in curtea sa, 3-4 porci în coteț, o pereche de boi, o vacă, un câine, Azor, prietenul și tovarășul  meu de joacă,  o cireadă de oi. 

La cinci ani îmi lăsa, de multe ori, în grija toate aceste animale. Odată le-am lăsat în plata Domnului și  m-am luat cu joaca. M-am ținut  de fusta Lucreției, o fată, rudă de-a noastră  ce avea vârstă mamei. Ce a urmat? Seara când au venit bunicii am căpătat o mamă de bătaie, soră cu moartea. A fost singura primită în  viața mea.

 Era o harmălaie în  curtea noastră de nu se auzea om cu om.

Parcă o văd, până  la ceasurile amiezii bunica pregătea prânzul pentru lingurarii care munceau câmpurile noastre. Eu o însoțeam pe dealuri și prin păduri până în  Geamăna, la peste zece kilometri de vatra satului,  unde comuniștii ne dăduseră terenuri în schimbul celor mănoase din lunca Cernii, râul ce  îmi deșteaptă multe amintiri din copilărie.

Acum, când am vârsta bunicii nu mă rabdă sufletul sa las iarba necosită. Câte un pic reușesc să  fac curtea noastră arajantă ca la nemți. 

Multe mi s-au fixat în memorie  din perioada când hălăduiam prin fermele elvețiene. Curios din fire intram în staulul vacilor și-mi rascoleau mirosurile copilăriei de fân și balegă. Imaginile îmi sunt și  acum vii în  memorie. Este bogăția  vieții mele.

Mi-am luat o pauză să  mai depăn ceva amintiri.

Azi poate plouă. Doamne, dă! Sunt niște  crăpături in pământul din capul viei de-ți  scapă piciorul în ele.

Copilul de țăran nu-și uită niciodată rădăcinile, indiferent unde ar fi!

miercuri, 16 iulie 2025

Jean- Henri Casimir Fabre

Acum la vremea senectuții  vorbesc de mentori. 

Multă vreme am deslușit buchia cărților științelor naturii la Biblioteca Județeană a orașului Rm Vâlcea.  Farul meu luminos a fost francezul Fabre. El mi-a descoperit talentul meu pentru natura înconjurătoare. Am în minte fotografia proprietății lui, la țară,  alături de două surori ale sale. Își împlinise visul. Cumpărase o casă  când împlinise optzeci de ani. Și câte cărți a scris după aceea! Multe le-am citit și conspectat cu creionul în mână. 

casa sa la țară

Poate vă  trezesc interesul pentru marele naturalist, entomolog.


Jean-Henri Casimir Fabre (n. Saint-LéonsMidi-PyrénéesFranța – d. SérignanProvence-Alpes-Côte d'AzurFranța) a fost un naturalistentomolog și autor francez cunoscut pentru stilul plin de viață al cărților sale de popularizare despre viața insectelor.[22]


**Jean-Henri Fabre (1823–1915)**:  
- **Who**: French naturalist, entomologist, and author, often called the "father of modern entomology."  
- **Key Contributions**: Known for his detailed observations of insect behavior, documented in his 10-volume work *Souvenirs Entomologiques*. His engaging, biographical writing style made his scientific work accessible and influential, even earning praise from Charles Darwin, who called him an "inimitable observer." [](https://en.wikipedia.org/wiki/Jean-Henri_Fabre)[](https://www.encyclopedia.com/people/science-and-technology/zoology-biographies/jean-henri-fabre)
- **Other Work**: Wrote numerous school textbooks, conducted research on madder (alizarin) dye, and composed poetry in French and Provençal. He was skeptical of Darwin’s evolution theory, favoring a saltationist view of biodiversity. [](https://en.wikipedia.org/wiki/Jean-Henri_Fabre)[](https://www.museum.toulouse.fr/-/hommage-a-jean-henri-fabre-un-grand-naturaliste)
- **Legacy**: His home, *Harmas de Fabre* in Sérignan-du-Comtat, is now a museum. His insect collection is preserved in the Musée Requien in Avignon. [](https://en.wikipedia.org/wiki/Jean-Henri_Fabre)[](https://www.mnhn.fr/fr/harmas-jean-henri-fabre)


La cosit. Amintiri.

Cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată, valabil pe parcursul zilei de miercuri, până la ora 22:00.  Astfel, în Transilvania, Moldova, local în Maramureș și nordul Munteniei, precum și în cea mai mare parte a zonei montane „vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii (rafale de 50...70 km/h) și izolat grindină”. Meteorologii avertizează că „în intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor fi de 25...30 l/mp și izolat de peste 40...60 l/mp”. De asemenea, ANM precizează că perioade cu instabilitate atmosferică accentuată vor fi și în restul teritoriului, dar pe arii mai restrânse.



Coucou @tout le monde...nous sommes mercredi 16 juillet et il va faire très beau...je vous souhaite une très belle et heureuse journée...profitez bien...des bisous à vous tous 😘😘😘

Anii mi se scurg încet spre optzeci. Mulți  dintre prieteni și  colegi au trecut la cele sfinte. Arareori mai sună telefonul. Câțiva  din familie sau colegi. Dacă e să-i  număr nu sunt nici degetele de la o mână.

Numărul mare al prietenilor sunt virtuali, mii, din cele patru zări.  Îmi  cer acceptul pe rețelele sociale. Ma țin la curent cu evoluția evenimentelor pe mapamond. Cei mai apropiați au devenit unii americani, francezi sau sud-americani.

Singur într-o  mare de prieteni!

De ceva timp la primele ore ale dimineții mă  grăbesc în livadă,  la cosit fânul. La întoarcere în camera Comandantului tensiunea arterială  era de aviator fără capsulele și comprimatele distribuitorilor de medicamente. 

Luați  exemplu! Muncă fără  stres în aerul curat al dimineții! 

 O cioară  croncănea într-un  salcâm. "Domnul", un cotoi de pripas vine aproape zilnic la noi. L-am imblânzit. A venit la mine să-mi măsoare suprafață cosită. Apoi s-a dus către casa stăpânilor lui. Numai el știe de unde vine.

Eu și gândurile mele. O liniște  de mormânt! Îmi fug prin Elveția, Spania, Iordania, Irak, Israel, Siria, Olanda, Franța etc. De obicei, misiuni oficiale, uneori excursii. În America  nu am ajuns, nici în Asia, nici în America  de Sud. Mi-ar face plăcere dacă  mă mai țin curelele! 
Israel, zidul Plângerii-Ierusalim. Am scris și am lăsat  și eu dorințele  in zid, 1998. Se vor îndeplini?

Vineri, un nepot își  începe un curs de vară, online, la Universitatea Stanford,  SUA.  Au fost invitați și  părinții să fie prezenți video la deschiderea cursurilor. Dați Dracu americanii! Bravo, lor! 

Îmi râd în barbă. 
Duolingo zilnică mă gratulează cu diverse aprecieri. I-am dat peste cap standardele. Acum exersez spaniola. Când nu fac deloc greșeli mă întreabă dacă  nu sunt agent CIA. Nu sunt.

Nu am pus niciodată botul la bani, muieri, funcții etc. Aud că la SIE sau SRI va fi Dacian Cioloș. Mă voi ați  înnebunit?

Am lucrat cu diverși agenți, unii oficial, de exemplu, evrei-Mossad, sau spanioli. O plăcere! Am fost  plimbat prin diverse zone de securitate, frontiere, aeroporturi, școli, unități  militare, fabrici, uzine de tehnică  specială, etc. În Kosovo aș fi lucrat cu cei americani dacă nu refuzam să merg în misiunea ONU, 1997. N-a fost să  fie! Si bine am făcut! Bravo, soției,  care s-a opus total plecării mele. Acum pot sa vă  povestesc. Colegul meu, cel ce m-a determinat să fac niște cursuri speciale  de poliție ONU își doarme somnul de veci în Cimitirul Militar Ghencea I. 

 
Dumnezeu mi-indeplinit ruga din secolul trecut: - Dă Doamne să trădeze cineva să mă întorc acasă! Când s-a întâmplat am comentat fără cuvinte: - Da nu te-am rugat chiar așa!

Acum îmi  duc viața  ca și bunicii mei, țărani din tată în  fiu, generații  întregi.  Deunăzi o întrebai pe mama care in tinerețe căra  apa cu donița de pe un deal de la fântâna Popii. Am întrebat-o de ce se numea așa.  Nu știa.  Am continuat cu întrebările.

Donița, caucul și  garnița. Primele mele imagini în  casă bunicilor unde am crescut.

Iar vor fi 36° C.

O zi bună!



marți, 15 iulie 2025

Avem mulți conaționali deștepți, inteligenți! Cine să-i asculte!

Soluția pentru colectarea datoriilor fiscale: modernizarea ANAF prin parteneriate controlate. „Se practică în toate țările civilizate”

România are în evidențele ANAF peste 81 de miliarde de lei în datorii fiscale acumulate de firme, sume ajunse la scadență, dar încă neîncasate. Deși ar putea acoperi o bună parte din deficitul bugetar estimat la 30 de miliarde, statul n-a încercat nici măcar un proiect-pilot de colectare în parteneriat cu firme private, atrag atenția specialiștii. Între timp, povara se mută pe umerii celor care plătesc la timp: cresc taxele, se taie din investiții, iar serviciile publice sunt în declin.

Sursă foto: Pixabay

România anului 2025 e în plină reconstrucție bugetară, dar continuă să neglijeze o zonă cu potențial fiscal semnificativ: colectarea creanțelor fiscale, prin sprijinul sectorului privat, atrage atenția Bogdan Roșu, președintele Asociației Române de Factoring (ARF), expert în creditare și managementul creanțelor. Deși există modele internaționale, baze legale incipiente și expertiză locală matură, niciun proiect-pilot nu a fost testat până acum.

Un număr semnificativ de titluri de creanță emise de ANAF rămân neîncasate în fiecare an. Sunt datorii care nu sunt urmărite în timp util din lipsă de personal, prioritizare sau infrastructură. Într-un moment în care Guvernul Bolojan a anunțat măsuri de austeritate și solicită „eforturi comune", aceste sume pierdute devin o problemă de interes public.

Bogdan Roșu susține că există o alternativă concretă: colaborarea reglementată cu firme private specializate în recuperarea creanțelor. 

În Statele Unite, adaugă Bogdan Roșu, Agenția de Administrare Fiscală (IRS) colaborează cu agenții private pentru recuperarea creanțelor fiscale considerate inactive, adică acele datorii vechi, unde statul nu mai reușește să acționeze eficient din lipsă de resurse. „E un parteneriat bazat pe principii clare: comision doar la succes, fără costuri inițiale pentru stat, iar puterile agențiilor sunt limitate – nu pot acorda amânări sau reduceri, ci doar să colecteze în condițiile stabilite de IRS", relevă el.

În Marea Britanie, HMRC a extins în ultimii ani un program în care colaborarea cu agenții private vizează recuperarea creanțelor fiscale restante, inclusiv cele datorate de companii, dar care nu sunt contestate sau aflate în insolvență. „Este vorba de datorii fiscale de valoare redusă, pentru care statul, realist vorbind, nu își mai poate justifica costurile operaționale de urmărire. Agențiile intervin prin mijloace de comunicare amiabilă – telefon, SMS, scrisori – fără a avea puteri de executare silită. Și vorbim de un program care, în următorii ani, va contribui cu aproape un miliard de lire anual la bugetul Marii Britanii", completează șeful ARF.

Australia a aplicat un model similar. Mai precis, a început cu un program pilot pentru microîntreprinderi și acum colaborează cu agenții externe pentru creanțele fiscale unde ATO nu poate acționa eficient. „S-au obținut rezultate notabile, dar au fost și lecții importante legate de supraveghere și comunicare cu contribuabilii, pe care le putem învăța și aplica încă de la început", recunoaște Bogdan Roșu.

Italia a mers pe o cale aparte: a creat o entitate dedicată colectării, Equitalia, pentru a profesionaliza această funcție în cadrul statului. „A fost un model interesant, iar acum se discută reintegrarea funcției în Agenția Fiscală Națională, dar principiul rămâne: separarea clară între funcția de inspecție fiscală și cea de recuperare. Toate aceste modele au un numitor comun: statul rămâne suveran, dar alege să colaboreze strategic cu sectorul privat acolo unde acesta poate aduce un plus de eficiență. Este un model de parteneriat public-privat matur, controlat, cu rezultate clare. România are de ales între a continua să se bazeze exclusiv pe capacitatea actuală a ANAF – care este limitată – sau să testeze un cadru pilot în care agenții economici specializați, bine reglementați și supravegheați, pot contribui activ la recuperarea sumelor datorate bugetului. Avem deja expertiză privată relevantă în piață. Tot ce lipsește este voința instituțională și completarea cadrului normativ care să facă posibil acest parteneriat. Este, în opinia mea, o măsură de responsabilitate fiscală și de modernizare administrativă, care merită discutată la nivel strategic și transpartinic - un pas logic, modern și absolut necesar într-un moment în care fiecare miliard contează", explică acesta.

Potrivit lui Bogdan Roșu, nu ar fi vorba despre externalizarea atribuțiilor ANAF, ci despre completarea capacității administrative a statului acolo unde aceasta este depășită, în special în cazul datoriilor fiscale certe, scadente, fără litigii. Agențiile private ar acționa în baza unui mandat clar, doar pentru recuperare amiabilă, nu pentru executări silite, și ar fi plătite doar în funcție de sumele recuperate.

„Știu că există temeri și e normal să le discutăm. Percepția publicului, riscul unor excese, protecția datelor, toate sunt chestiuni serioase. Dar ele pot fi prevenite printr-un cadru legal robust, prin licențiere strictă, audit permanent și transparență. Nu ne permitem improvizații. Tocmai de aceea propun o abordare etapizată, cu un program pilot limitat ca durată și amploare, care să permită evaluarea reală a impactului. Avem deja expertiză privată validată în acest domeniu, e timpul să vedem dacă putem pune această resursă în slujba interesului public, într-un cadru echitabil și controlat. Pentru mine, această propunere nu este despre privatizarea colectării fiscale. Este despre modernizare administrativă. Despre eficiență. Despre responsabilitate fiscală în fața unei realități bugetare care nu mai poate fi ignorată", continuă Bogdan Roșu. 

România nu mai are de-a face cu o industrie emergentă, ci cu un sector matur, organizat și bine digitalizat, capabil să intervină rapid și eficient în conformitate cu standardele europene, mai spune acesta. Companiile specializate în recuperarea creanțelor dispun de o infrastructură solidă, experiență acumulată în peste două decenii și personal instruit pentru operațiuni la scară națională.

Un reper important este existența Asociației de Management al Creanțelor Comerciale (AMCC), care reunește principalii jucători din domeniu și funcționează ca o platformă de autoreglementare etică și profesională. Sub umbrela AMCC, firmele respectă norme clare de protecție a consumatorului, coduri de conduită și standarde de transparență operațională.

„Ce lipsește în momentul de față nu este capacitatea, ci cadrul legal care să transforme această resursă în instrument de interes public", afirmă Bogdan Roșu.

El mai subliniază că aceste companii gestionează deja portofolii complexe din zona bancară și a utilităților, domenii cu reglementări stricte și sute de mii de debitori.

„Avem deja o industrie organizată, conectată la standarde internaționale, care funcționează într-un cadru asociativ recunoscut. Tot ce rămâne de făcut este ca statul să deschidă calea unui pilot reglementat," mărturisește președintele ARF.

Acesta precizează că un parteneriat nu ar viza executarea silită, ci exclusiv recuperarea amiabilă a datoriilor certe, fără litigii. Datoriile vizate ar putea include TVA-ul restant, cea mai importantă sursă fiscală a statului, dar și alte creanțe fiscale mici, ignorate în mod uzual de ANAF din lipsă de personal. „Un proiect-pilot ar trebui să fie, în esență, un exercițiu controlat de învățare instituțională, prin care testăm cum poate contribui expertiza privată la susținerea obiectivelor statului, în zone unde acest lucru se poate face eficient, fără riscuri sistemice."

Nu există încă o estimare oficială a impactului bugetar al unei astfel de colaborări. Dar experiența internațională arată că, în cazul datoriilor mici, colectarea privată poate fi mai eficientă decât urmărirea administrativă clasică, din motive de viteză și specializare. „Sumele neîncasate care zac astăzi în evidențele fiscale, multe dintre ele certe, scadente și fără litigiile aferente, pot deveni surse viabile de venit bugetar dacă sunt abordate cu instrumentele și ritmul potrivit".

Rezistența față de ideea unor parteneriate public–privat în domeniul colectării fiscale nu este neapărat o opoziție de fond, ci mai degrabă reflexul unui sistem administrativ care, în mod tradițional, a funcționat într-un cadru închis, cu o cultură instituțională bazată pe control direct și pe asumarea integrală a responsabilității, mai zice el. „Este, într-un fel, o expresie a prudenței. Și poate că această prudență, în anumite momente, a avut justificările ei. În România, orice schimbare care atinge raportul dintre autoritatea fiscală și contribuabil este privită cu o doză de suspiciune și, într-o societate unde încrederea în instituții încă se construiește, acest lucru nu este surprinzător. În plus, ideea de a implica actori privați în ceea ce este perceput, în mod firesc, ca un atribut exclusiv al statului, poate genera temeri de pierdere a controlului, de excese, de interpretări greșite. Aceste rețineri sunt firești și trebuie tratate cu respect, nu cu dispreț sau grabă", adaugă Bogdan Roșu.

El apreciază că, în actualul context politic, asistăm la o schimbare de ton și de perspectivă. Actualul guvern a arătat, atât prin discurs, cât și prin măsuri concrete, că este deschis la inovație administrativă și la soluții moderne pentru probleme vechi, conform declarațiilor sale. „Avem în programul de guvernare o asumare clară privind eficientizarea colectării și digitalizarea sistemului fiscal. În acest cadru, testarea unor soluții complementare – cum ar fi parteneriatele controlate cu sectorul privat – nu mai este o chestiune ideologică, ci una de eficiență pragmatică. Mai mult, există o fereastră de oportunitate reală. Discutăm despre un moment în care presiunea bugetară impune nu doar măsuri de austeritate sau ajustări fiscale, ci și o reformă profundă a instrumentelor prin care statul își atinge obiectivele. Iar colaborarea cu sectorul privat, dacă este bine reglementată și supravegheată, poate deveni una dintre aceste unelte moderne, care să întărească – nu să slăbească – capacitatea statului.

Aș spune, deci, că rezistența vine din obișnuință, iar deschiderea vine din responsabilitate. Iar dacă reușim să construim punți între cele două, vom avea nu doar un sistem fiscal mai eficient, ci și o administrație mai conectată la realitățile economice ale prezentului", conchide Bogdan Roșu.

Peste 41.500 de companii, de toate dimensiunile, au acumulat datorii la bugetul de stat, iar valoarea totală a restanțelor depășește 81 de miliarde de lei, se arată într-o analiză a Termene.ro.

Cele mai recente date sunt valabile pentru situația fiscală înregistrată la 31 decembrie 2024, cu termen de actualizare până la 31 ianuarie 2025, și reflectă o realitate fiscală îngrijorătoare: un număr covârșitor de firme, în special din categoria microîntreprinderilor și IMM-urilor, nu reușesc să-și respecte obligațiile către bugetul de stat. Cauzele pot varia de la lipsa lichidităților și gestionarea deficitară a fluxurilor financiare, până la întârzieri administrative sau contestări în instanță.

Potrivit unui comunicat oficial al ANAF, 44 de mari contribuabili sunt responsabili pentru o datorie cumulată de 3,23 miliarde de lei, în timp ce 390 de contribuabili mijlocii datorează 1,61 miliarde de lei. Cea mai mare povară însă este generată de firmele mici, în număr de 41.150, care cumulează restanțe în valoare de peste 76,42 miliarde de lei.

Pe fondul acestui peisaj, ANAF subliniază că face eforturi susținute pentru a crește transparența și accesul la datele fiscale relevante. Instituția pune la dispoziția publicului un instrument de căutare online pe portalul propriu, prin care cetățenii și companiile pot verifica situația fiscală a oricărei entități, pe baza numelui sau a codului unic de identificare (CUI). „Publicarea acestor restanțe nu are doar rol informativ, ci și un rol preventiv și educativ, oferind mediului de afaceri un instrument suplimentar de evaluare a riscurilor comerciale și financiare, în special în relațiile B2B", se precizează în comunicatul ANAF.

Articol din Adevărul.ro 

O analiză pertinentă! Dan Dungaciu

Imbecilul din fruntea statului dă cu mucii în fasole! "NICUȘOR #DAN JIGNEȘTE JUMĂTATE DE #ROMÂNIE ☝️Jumătate dintre români sunt antiocc...