Proverbe mexicane

A venit toamna.

Nopțile reci s-au înmulțit. Sfântul  Dumitru este aproape. Așa că  am hotărât  să  ne aprovizionăm cu varză de Lungulețu. An de an magazinele din jur vând  acest soi de varză, numai bună  de murat. În supermarketuri se vinde varză  de import, grea și de o consistență similară cartonului. Gospodării din Lungulețu cultivă  un soi de o calitate foarte bună pentru ca varza să  fie murată. 

De aproape cincizeci de ani în familia noastră  nu a lipsit moarea și  varza murată, indiferent unde am locuit, la bloc sau la casă. Nici carnea de porc nu ne-a lipsit, fie cumpăram câte un porc pe vremea împușcătului, fie primeam câte o jumătate  de carcasă de la socrii. Dumnezeu  să-i  odihnească în pace! Acum, consumul de carne de porc l-am limitat la minimum dar varza murată a rămas  în continuare în  preferințele noastre. 

Sfântul Dumitru sau Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este sărbătorit în fiecare an pe data de 26 octombrie. A fost ucis în ziua de 26 octombrie, pentru că a mărturisit credinţa creştină şi nu a vrut să se închine la zei. În tradiţia populară, Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de mir este patronul păstorilor şi vestitorul iernii.

Zeama de varză murată sau moarea este considerată un aliment extrem de sanatos, fiind bogată in vitamina C, A, B1, B2, B3, B6 si B9 și E, dar și în minerale precum magneziu, potasiu, fier, iod, dar conține și vitamina U cunoscută ca anti-ulceroasă.

Pe vremuri, zeama de varza acră era folosită ca leac pentru mai toate afecțiunile sezonului rece. Varza murată în sare își conservă și amplifică toate proprietățile și vitaminele, ajutând la tratarea bolilor de plămâni, a constipației, a anemiei și a îmbătrânirii premature a organismului.

Ce este și ce conține zeama de varză acră?

Moarea de varză, cum i se mai spune în mod popular în Moldova, este un detoxifiant excelent care ajută, pe lângă eliminarea toxinelor și la vitaminizarea întregului organism, pentru că prin murare, varza își păstrează vitaminele si antioxidantii, dar și alte substanțe benefice precum sărurile minerale, fermenții si enzimele.

Murăturile se obtin prin fermentarea acidolactică, naturală, cu tulpini de bacterii probiotice sălbatice, care provin din legume și fructe proaspete, adăugate în saramură, însă specialiștii spun că varza murată este singurul aliment care nu are adaos de probiotic extern, este de fapt un produs endogen.

Varza se murează natural datorită acidului lactic care este bogat în fermenți, adică în probiotice. Există o multitudine de bacterii sănătoase care creează acești fermenți. Din cauza clorinei existente în apa pe care o consumăm, dar și a antibioticelor, multe din bacteriile sănătoase sunt eliminate din organismul nostru.

În aceste cazuri, avem nevoie de anumite alimente fermentate printre care și varza murată, pentru a ne spori nivelul de bacterii sănătoase din organism.

Principalele beneficii ale consumului de zeamă de varză murată sau moare:

Zeama de varză are un conținut bogat în fibre, ceea ce ne asigură un tranzit intestinal bun, prevenind constipatia si inhibând celulele canceroase, previne cancerul de colon, dar și cancerul de sân. Specialiștii recomandă consumul de varză murată și celor cu sindrom de intestin iritabil, dar și în caz de hemoroizi.

Consumul regulat de moare, mai ales în sezonul rece, stimulează circulația sângelui, reducând astfel senisibilitatea la frig, dar combate în același timp și febra.

Zeama de varză murată constituie un adevărat pansament pentru inima, datorită conținutului ridicat de fibre care ajută la scăderea concentrației colesterolului rau (LDL) și previne astfel îngroșarea vaselor sanguine. Zeama de varză acră este recomandată și persoanelor care au tensiunea scăzută. Fibrele au rolul de a curăța colesterolul rău de pe pereții arterelor și vaselor de sânge precum și la eliminarea lor din organism. Prin urmare, prin consumul de varza murata, nivelul de colesterol este echilibrat. Acest lucru poate preveni ateroscleroza, infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale si o varietate de alte probleme cardiovasculare.

Este recomandată și persoanelor care suferă de cumularea pietrelor la rinichi Se fac cure zilnice cu zeamă de varză în amestec cu ulei, iar acestea, dacă sunt de dimensiuni mai mici pot fi eliminate cu ușurință.

Este recomandată și persoanelor care suferă de gastrită cu aciditate scazuta si giardioza. Se consuma timp de 2-3 saptamani cate jumatate de pahar cu aceasta zeama, de 3 ori pe zi, cu jumatate de ora inainte de masa.

Zeama de varză murată, consumată regulat, combate și stările de astenie și lipsa de vitamine din organism . Fierul din varza murata ajuta la prevenirea anemiei și atenuarea efectelor secundare asociate cu aceasta afectiune (dureri de cap, oboseala, tulburari cognitive).

Zeama de varza acră este recomandata in curele de slabire. O cura cu moare vitaminizeaza intreg organismul si il detoxifică.

Poate trata afecțiunile respiratorii, răgușeala, sterile de astm și pneumonie. Datorită conținutului ridicat în săruri și minerale, zeama de varza murată previne infectiile respiratoria, contribuie la vitaminizarea organismului și la întarirea sistemului imunitar.

Consumată a doua zi după o petrecere, te scapa de mahmureala, de dureri de cap și de senzația de vomă.

Are un rol important și în elasticitatea pielii, vitamina A din varza murată încetinește apariția ridurilor, ajută la eliminarea petelor și menține aspectul sănătos al dermei.

Consumul de varză murată are rolul de a regla glicemia. Conținutul bogat în fibre acționează ca un absorbant pentru zaharuri, iar acestea pot fi eliberate treptat din organism, fără a suprasolicita pancreasul.

Varza murată conține compuși organici ce acționează ca agenți anti-inflamatori. Antioxidanții fitonutrienți din varză reduc durerea si disconfortul articulațiilor, a mușchilor sau altor zone inflamate.

DE REȚINUT! Cu toate că are atâtea beneficii pentru sănătatea organismului, zeama de varză murată sau moarea conține mult sodiu, care poate fi dăunător persoanelor care se confruntă cu boli cardiovasculare sau renale!

Chiar ne credeți idioți, voi, candidați la președenție?

Mâine sunt câțiva dintre cei ce vor să ajungă în funcția supremă din stat care se vor buluci la racla Sf. Parascheva. Vor trece in fața credincioșilor.

Bandiților, să vă  fie rușine!

Nu votați astfel de specimene!

Gutuile. Un car de sănătate în colțul casei noastre.

Pisica noastră se întoarce de la vânat

Mussets

Ce se ascunde în adâncurile Munților Poiana Ruscă. Secretele industriei abandonate după două secole

Habsburgii și, mai târziu, regimul comunist, au încercat să exploateze intens câteva dintre marile bogății ascunse în Munții Poiana Ruscă. Industria dezvoltată aici vreme de peste două secole este acum istorie, însă povestea vechilor uzine continuă să îi tulbure pe unii localnici.

Cariera de marmură de la Ruschița. Foto: Traian Manu

Munții Poiana Ruscă din vestul României, o punte de legătură în lanțul Carpatic între Carpații Meridionali și Apuseni, păstrează în adâncurile lor resurse naturale prețioase. Unele au fost exploatate din Antichitate și abandonate apoi, vreme de secole, odată cu invaziile popoarelor migratoare.

Marmura, fierul, pădurile și alte bogății ale Munților Poiana Ruscă au fost redescoperite de medievali, însă exploatările intense ale ținutului montan au început în secolele XVIII - XIX, în timpul habsburgilor. De peste două secole s-au păstrat ruinele unor topitorii, uzine și fabrici în jurul cărora s-au dezvoltat localitățile miniere din ținuturile izolate de munte, aflate acum în județele Hunedoara, Caraș-Severin și Timiș.

Regimul comunist a încercat extinderea capacităților vechilor uzine, iar în jurul lor, iar în vechile așezări au apărut șiruri de blocuri muncitorești, populate de noii veniți ca forță de muncă în industrie. După 1990, sistemul creat în deceniile precedente s-a prăbușit în numai câțiva ani, în cea mai mare parte, lăsând în urma lui localități cu o situație economică degradată (video:  localitatea minieră Ruschița)

Pe drumurile care se afundă pe văile abrupte ale Munților Poiana Ruscă, unele modernizate în ultimii ani, turiștii găsesc rămășițele unor vechi colonii muncitorești și ale uzinelor în jurul cărora au fost înființate, unele datând din secolul al XIX-lea. Căile traversează foste așezări industriale clădite pe seama exploatărilor de fier, marmură sau chiar uraniu și apoi, de cele mai multe ori, se opresc în mijlocul unor păduri sau pe culmi de munte, de unde călătorii sunt nevoiți să se întoarcă.

Unii localnici, dintre cei puțini rămași față de perioada industrială a zonei, trăiesc cu nostalgia mineritului și a vechilor uzine, în timp ce alții s-au reîntors la viața „patriarhală" din aceste locuri, orientată spre creșterea animalelor, agricultură și munci forestiere, ori au căutat să profite de atracțiile turistice ale zonei.

Liniștea a cuprins satele de munte, altădată tulburate de intensitatea cu care au fost transformate în mici centre industriale și de cea a declinului abrupt în care au intrat în ultimii ani ai uzinelor lor.

Șoseaua care urcă spre izvoarele râului Bega din Munții Poiana Ruscă, traversează comuna Tomești din județul Timiș, locul celei mai vechi fabrici de producere a sticlei din România. Uzina locală din Tomești a fost înființată în primii ani ai secolului al XIX-lea, de arendașul unei fabrici de sticlărie din Ungaria. Așezările de la izvoarele Begăi aveau atunci o mică industrie, bazată pe resursele de plumb și fier din zonă și pe exploatările forestiere.

Mănăstirea din comuna Tomești. Foto: Primăria Tomești

Noua uzină de sticlărie a atras numeroși localnici din împrejurimi, în secolul al XIX-lea. Nisipul fin folosit la producerea sticlei era adus de peste dealuri, din cariera satului Jupânești, în timp ce din alte sate învecinate proveneau alte materii prime în topitoriile de pe valea Begăi.

„Încă de la înființare, fabrica de sticlărie din Tomești folosea, ca principale materii prime și materiale în procesul de producție al sticlei de menaj, nisipul de la Jupânești, cuarțul de la Luncani, marmura de la Rușchița și lemnul pentru combustibil gazogen din pădurile ce o înconjoară. Tocmai aceste resurse, ieftine, în cantități mari, aflate în apropiere, au constituit principalele motive ale amplasării acestei unități la Tomești. Ani la rând, fabrica a produs articole, într-o gamă diversificată, de cea mai bună calitate, faima sticlarilor bănățeni fiind binecunoscută pe multe meleaguri ale globului", informa ziarul Drapelul Roșu, în 1988.

Regimul comunist a extins mult peste capacitatea inițială vechea topitorie de sticlă. Peste 200 de locuințe, majoritatea în blocuri muncitorești, au fost oferite familiilor stabilite în Colonia Fabricii din comuna Tomești.

Colonia fabricii. Foto: Daniel Guță ADEVĂRUL

În anii ‘80, uzina de sticlărie ajunsese la peste 1.200 de salariați, iar cea mai mare parte din producția de articole de sticlă era trimisă la export, în țări din Occident și chiar în Statele Unite ale Americii.

Însă unele dintre materiile prime nu mai erau aduse din vecinătate, ci de 600 - 700 de kilometri distanță.

Nisipul cuarțifer provenea din Dorohoi (județul Suceava) sau Miorcani și Hudești (județul Botoșani) și aceasta chiar dacă, potrivit unor specialiști, nisipul folosit în trecut la producerea sticlei, din cariera de peste dealuri, era la fel de bun, iar rezervele existente aici, la poalele Padeșului din Munții Poiana Ruscă erau, practic inepuizabile.

Satul Tomești. Foto: Primăria Tomești, Timiș

„La Tomești, nisipul fabricării sticlei de menaj se aduce din județul Suceava, de la o depărtare de peste 700 kilometri. Inițial, era extras de la exploatarea din Miorcani, din galerii ca și minele de cărbune, cu vagoneți ce necesitau efort fizic mare și cheltuieli de producție ridicate. Rezervele împuținându-se, s-a trecut la folosirea nisipului de Hudești, exploatat prin foraj cu eforturi financiare considerabile, iar cavitățile create în pământ, datorită expansiunii nisipului la suprafață antrenat de apa injectată, se surpă adesea, necesitînd alte și alte foraje costisitoare. In această nouă variantă de extracție, firește, a sporit și prețul pe tona de produs, ajungând acum la 890 lei. După estimările specialiștilor întreprinderii de sticlării din Tomești și întreprinderii de materiale de construcții, o tonă de nisip de Jupânești, exploatat la suprafață și adus în situația utilizării în cuptoarele de topit ar costa sub 200 lei", arăta ziarul local.

După 1990, uzina de sticlărie a intrat într-un declin abrupt, iar la sfârșitul deceniului a fost închisă. Mina de silex de la Miorcani a fost și ea închisă, dar carierele de nisip, mai ușor de gestionat și mai profitabile și-au putut continua activitatea.

Comuna unde a funcționat cea mai veche fabrică de sticlă a rămas cunoscută ca un reper al turiștilor care se îndreaptă spre Vârful Padeș, cu o altitudine de 1.382 metri, cel mai înalt vârf din Munții Poiana Ruscă și, mai recent, spre șoseaua Transluncani (video).

O altă șosea care se afundă în Munții Poiana Ruscă, dinspre drumul național Hațeg - Caransebeș traversează comuna Rusca Montană, cu satele Rusca Montană și Ruschița (video) fost centru metalurgic din epoca medievală.

Habsburgii au înființat primele mari topitorii din zonă și au dezvoltat mineritul, iar în secolul al XIX-lea, la Ruschița a fost deschisă faimoasa carieră de marmură de Rușchița, aflată încă în activitate. Peste trei milioane de tone de marmură au fost extrase de aici, de-a lungul timpului.

Imaginea 1/35: marmura de ruschita foto Traian manu JPG

În ultimele decenii de comunism, peste 2.000 de oameni lucrau în minele de fier, plumb și zinc, dar și în exploatarea de uraniu și thoriu de pe vârful Boului (1.225 metri), aflate la Rusca Montană și Ruschița.

Cele mai multe dintre minele de la Rusca Montană (video), inclusiv cea de uraniu, au fost deshise în anii ’50 și au funcționat patru – cinci decenii.

Între timp localitățile Rușchița și Rusca Montană, apropiate lor au fost transformate în mici orașe muncitorești. Exploatările au fost închise în anii ´90, lăsând în urma lor cele două sate pitorești, împânzite de clădiri ruinate.

Resursele bogate de fier din Munții Poiana Ruscă, aflate în județul Hunedoara au fost exploatate din vremea dacilor. Minele și furnalele din văile aflate în apropierea lor au fost dezvoltate de la începutul secolului al XIX-lea, însă în anii de comunism au ajuns la expansiunea maximă.

Imaginea 1/12: Ghelari, hunedoara, imagini aeriene Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (7) JPG

Atunci, minereurile provenite din exploatările de la Ghelari (video) şi Teliuc erau „înghiţite" de combinatul siderurgic de la Hunedoara, unde erau folosite la fabricarea oțelului, iar aproape 5.000 de oameni, mulți veniți din alte zone ale României, munceau în anii ’70 și ’80 în satele de munte devenite mici localități urbane.

Încă din secolul al XIX-lea, alte mine din Munții Poiana Ruscă funcţionau la Alun, Arănieş, Lunca Cernii şi Vadu Dobrii, iar din anii ‘70 minereurile complexe se extrăgeau de la Muncelu Mic, Boia Bârzii și Bătrâna, mici sate din Ținutul Pădurenilor.

Minele din Munții Poiana Ruscă au fost închise după 1990, însă unele locuri păstrează, pe lângă ruinele construcțiilor de anii de comunism și clădiri pitorești monumente vechi de peste două secole, ca Furnalul din Govâjdia (video).

Adevărul.ro 

Bolovanul din fruntea guvernului se va prăvăli la vale .

Marcel Ciolacu va intra în turul al doilea, dar nu va câştiga preşedinţia

În dulapul lui Marcel Ciolacu s-au adunat prea multe păcate ca să schimbe „tradiţia": în turul al doilea reprezentantul PSD pierde.

Fondurile de la UE le pierdem pe mâna lui Ciolacu FOTO Arhivă

Şi PSD ştie, dacă a încercat să „netezească" drumul lui Simion spre finală, prin eliminarea Dianei Șoșoacă cu mâna judectorilor din CCR numiţi de PSD. Doar că Simion are prea multe bube şi este prea şters politic pentru a promova în turul al doilea. Şi nu va putea evita canibalizarea cu Șoșoacă, invidioasă că Simion a rămas în cursa pentru preşedinţie în timp ce ea a fost „executată" de mâna PSD.

„Păcatele" pe care le duce pe umeri Ciolacu

Sunt prea multe şi prea mari să poată câştiga preşedinţia României.

Situaţia economică a României. Ciolacu lasă un buget praf şi pulbere, cu un deficit pe care unii analişti îl văd spre 8%. Exact ca în timpul pandemiei, fără a avea scuza combaterii virusului COVID. Pensiile mărite de la 1 septembrie abia în cele patru luni rămase vor afecta deficitul, care ne va pune la colţ în faţă CE. Şi inflaţia de 4,7%, cea mai mare din UE, pentru a patra lună la rând, conform EUROSTAT.

Datoria externă a României, în jur de 52% din PIB, impunea conform legii responsabilităţii fiscal-bugetare măsuri dure de reducere a cheltuielilor statului. Ciolacu a ales să o modifice prin OUG, ca să nu dea socoteală de dezastrul bugetar produs.

Banii de la UE

Din PNRR am primit doar două tranşe, deşi programul se încheie în 2026. Ciolacu dă vina pe miniştri, pentru neîndeplinirea jaloanelor şi ţintelor pentru tranşa a treia.  Unul dintre jaloane, schimbarea şefilor de la marile întreprinderi ale statului, îl putea îndeplini Ciolacu, fără să aştepte miniştri. Aşa că mai uşor cu acuzele la miniştri PNL.

România va pierde bani din tranşa a treia, circa 1,2 miliarde euro, pentru că nu a îndeplinit toate jaloanele prevăzute pentru tranşa a treia.

Din exerciţiul financiar 2021-2027 România a atras zero euro din fondurile alocate României. Problema fondurilor europene este generată şi de enormul deficit bugetar. În cerinţele CE, bugetul trebuie să fie sustenabil şi stabil. Exact cum nu este. „Priceperea" de economist a lui Ciolacu nu poate cuprinde toate aceste cerinţe şi condiţii, deşi şi-a pus meditator la economie. Aşa că fondurile de la UE le pierdem pe mâna lui Ciolacu, nu a altcuiva. Fapt ce va conta mult la alegerile prezidenţiale, pentru că situaţia fiscal-bugetara se va agrava până atunci.

Riscul de a nu mai putea împrumuta bani. Nu spun eu, o spune Consiliul Fiscal:

„Pieţele financiare pot " îngheţa " din nou, din varii motive, iar ţările care sunt prinse pe picior greşit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar că urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009."

Scandaluri de care este afectat Ciolacu

Eliminarea Dianei Șoșoacă. PSD a ştiut cu trei zile înaintea deciziei CCR ce se va întâmpla. Dan Nica a anunţat într-un interviu TV de miercuri, că sâmbătă Șoșoacă va fi eliminată. Lucru care s-a şi întâmplat.

Ciolacu a fost în Dubai, „întâmplător", în aceeaşi perioadă cu Laura Vicol şi şeful Nordis. Scandalul Nordis este abia la început. Şi ce să vezi, coincidenţă, Ciolacu şi Grindeanu s-au aflat în acelaşi avion de Dubai cu şeful Nordis şi soţia sa Laura Vicol, şefa Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, şi posibil viitor ministru al Justiţiei. Lucrurile par a avea mult mai multe „combinaţii", dacă Laura Vicol a demisionat şi din PSD, pentru a-l proteja, chipurile, de loviturile ulterioare.

Ciolacu nu vorbeşte vreo limbă străină. Cum poţi interacţiona cu şefi de state şi guverne din alte ţări, când tu nu vorbeşti nicio limbă străină? Doar prin intermediul translatorilor. Caz în care alţi şefi de stat vor refuza să discute lucruri secrete sau sensibile cu Ciolacu, lucruri care nu trebuie să ajungă la urechile translatorilor.

Incultura economică a lui Ciolacu. Având studii la universitatea privată Ecologică, asupra cărora planează dubii importante, Ciolacu nu are habar de problemele mari şi dificile ale economiei europene şi globale. În aceste condiţii i-ar fi foarte greu să participe la reuniuni internaţionale şi să expună poziţia României în chestiuni care ţin de finanţele sau economia României. Situaţia bugetar şi fiscală în care a ajuns România reprezintă cea mai mare dovadă a inculturii crase a lui Ciolacu în materie de finanţe şi buget.

Turul al doilea al alegerilor prezidenţiale are o puternică încărcătură emoţională

Toate neajunsurile şi necazurile românilor, apărute până la turul al doilea, vor crea o puternică emoţie împotriva PSD şi a lui Ciolacu, aşa cum s-a întâmplat de la Iliescu încoace. Anticipez acelaşi val de antipatie al electoratului non PSD care va duce la eşecul lui Ciolacu în turul al doilea al prezidenţialelor.

Cum spuneam şi în alt articol, Ciolacu ajuns preşedinte ar numi premier şi miniştri importanţi tot de la PSD. Ar numi şefii de la instituţiile importante ale statului, urmând să apară scandaluri precum cel de la CCR cu eliminarea Dianei Șoșoacă. Adică PSD va lua „TOT". Alegătorii ştiu foarte aceste lucruri, care se întâmplă de 30 de ani, aşa că se vor uni împotriva lui Ciolacu, care nu va câştiga alegerile prezidenţiale. 

Adevărul.ro 

Polițiștii de penitenciare îi acuză pe Marcel CIOLACU de TRĂDARE.

Politistii din penitenciare vor protesta alaturi de pensionarii militari pe 25 Octombrie, Ziua Armatei, in Piata Victoriei.

Dușmanul pensiilor militare=PSD

"Nu se poate așa ceva, nu trebuie sa ne lăsăm și să ieșim în stradă pe toată perioada campaniei electorale. Chiar așa își bat joc de noi, de rezerva militară a țării, noi care o sa fim primii in caz de război, iar ceilalți o sa fugă din țară că potârnichile. Asta-i genocid curat și trădare, fata de țară, a celor care cică, sunt cu mâna la piept!. Ăștia criminalii, trădători și hoți, nu Ceaușescu !"

Extrase din HotNews.ro