Noi, românii.

Reteta

https://www.facebook.com/share/v/vQJDUF8fcCpA4oXg/

Covrigarul înghesuit de un PNL-ist. Super! Susțin PNL.

PNL-ul își  revine. Altă  viață!

PNL, atacuri in valuri la adresa lui Ciolacu: „Sa stea mai putin pe stadioane/ E o mare diferenta de la a conduce o covrigarie la a conduce economia unei tari”

Se intetesc atacurile din partea PNL la adresa premierului PSD Marcel Ciolacu dupa ce acesta l-a acuzat pe Nicolae Ciuca, liderul PNL, ca nu are onoare intrucat nu mai vrea ca alegerile prezidentiale sa aiba loc in luna septembrie. Vicepresedintele PNL Adrian Cozma ii cere lui Ciolacu „sa se ocupe mai mult de guvernare si mai putin de fotbal".

„Din cauza campaniei electorale de un an jumate a domnului Ciolacu e pus in pericol viitorul economic al Romaniei, iar acest dezmat pe care-l vedem cu tot felul de promisiuni, angajari la stat, din pacate afecteaza Romania si viitorul nostru. Pe romani, si pe investitori mai ales, ii intereseaza predictibilitatea fiscala, ca noi toti azi urmarim ce face domnul premier, care ar trebui sa guverneze Romania si el ne trimite poze de pe stadioane. E o problema reala pe care trebuie s-o analizam si noi, cei din PNL, daca mai putem merge mai departe cu o asemenea abordare din partea premierului.

E o mare diferenta de la a conduce o covrigarie la a conduce economia unei tari si a face performanta intr-o guvernare, dar putem trece peste asta (…) Din cauza acestui deficit excesiv, sunt puse in pericol fondurile europene si transa a treia din PNRR si eu asta mi-as dori, ca domnul premier Ciolacu sa se ocupe mai mult de guvernare si mai putin de fotbal. E foarte bine sa sustinem echipa, si eu sunt trup si suflet, dar toti ne uitam ce se intampla in viitor, suntem la un grad de indatorare de 52%, 62 de miliarde datorii, dobanda de 7% cu care ne imprumutam", a concluzionat vicepresedintele PNL.

Deputatul PNL Florin Roman, fost coordonator al campaniei electorale a partidului la alegerile locale, a a amintit inclusiv de „ciuma rosie" intr-un nou atac la adresa lui Ciolacu.

„Guvernul Romaniei cauta premier! Gasitorului recompensa: o bere!

Dl Ciolacu traieste zile caniculare pe terasele din Koln, Munchen, Frankfurt si Bruxelles, la o halba de bere, printre fanii echipei nationale, dar si printre socialistii europeni. E drept, ca o data pe saptamana isi face timp, intre un meci si o halba, sa apara si pe la sedintele de guvern, pe principiul ‘Marcele, fa-te ca lucrezi!’.

In fisa postului, totusi domnia sa are guvernarea Romaniei, chiar daca nu e prins de febra bacalaureatului sau al evaluarilor nationale. De ceva vreme, atat domnia sa cat si ministrul Grindeanu, fac programul de guvernare pe la terasele din Germania. Noi ii asteptam la munca!

Atacurile suburbane ale domnului Ciolacu la adresa PNL reprezinta o jignire la adresa celor 2,5 milioane de romani care au votat PNL. Vom raspunde acestor trufasi si aroganti lideri PSD, care nu fac decat sa ne reaminteasca de Liviu Dragnea si ‘ciuma rosie’!", a postat Roman pe Facebook.

Prim-vicepresedintele PSD Sorin Grindeanu lansase anterior un atac la adresa lui Nicolae Ciuca.

„Un poznas in slujba tarii…. Domnul Ciuca ne spune ca va respecta doar prevederile si termenele legale in ceea ce priveste data alegerilor prezidentiale. Ma intreb ce era legal pe 3 martie si a devenit ilegal pe 27 iunie la PNL?! Probabil tot efectul caldurii de afara si al selfieurilor cu televizorul…", a scris Sorin Grindeanu, joi pe Facebook, si a atasat postarii decizia Biroului Politic National al PNL din 3 martie care prevede ca prezidentialele au loc pe 15 septembrie si 29 septembrie, al doilea tur de scrutin.

Nicolae Ciuca a reactionat la afirmatiile lui Marcel Ciolacu si a precizat ca nu intelege reactia acestuia. „Afara este foarte cald. Asta da, pot sa inteleg", a mai spus liderul PNL care e reiterat ca atunci cand vine vorba de alegeri prezidentiale liberalii vor respecta termenele si prevederile legale si vor opera „exclusiv pe baza principiilor democratice, nu pe baza intereselor conducerii PSD".

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, joi la Bruxelles, despre blocajul din coalitie privind stabilirea datei alegerilor prezidentiale, ca este evident ca PNL doreste sa schimbe regulile jocului, iar daca decizia liberalilor ramane aceeasi, nu are rost sa faca o noua sedinta a coalitiei. Presedintele PSD a mai spus ca abordarea sa este foarte clara, si anume ca liberalii nu si-au tinut cuvantul dat. „Onoarea nu este numai pe panouri, este si in discutii", a transmis Ciolacu.

Șoșoacă și NATO

Diana Șoșoacă vrea referendum pentru ieșirea României din NATO: „Cea mai agresivă, incitantă, periculoasă și potențial distructivă Alianță militară!“

Președinta SOS România, Diana Șoșoacă a lansat, miercuri, o interpelare în Senat, prin care solicită reanalizarea prevederilor Tratatului N.A.T.O. și pregătirea și convocarea unui Referendum Național referitor la apartenența României la Alianţa Nord-Atlantică. 

Șoșoacă: E inacceptabil să ajungem din slugile URSS, slugile USA Foto: Inquam Photos George Calin

„TRATATUL N.A.T.O. – cea mai agresivă, incitantă, periculoasă și potențial distructivă Alianță militară din istoria umanității! Evoluția Tratatului Atlanticului de Nord, de la înființarea sa până în prezent, a dovedit cu prisosință, fără doar și poate, că acest Tratat militar s-a constituit într-un instrument de opresiune a popoarelor, la îndemâna exclusivă a S.U.A., pentru promovarea, apărarea și dezvoltarea intereselor economice ale S.U.A., nicidecum un Tratat Militar Defensiv, menit să apere pacea și democrația mondială așa cum este declarat.

Coreea, Taiwanul, Vietnamului, Cambodgia, țările din Orientul Apropiat și Mijlociu, Iranul, Irakul, Afganistanul, Africa de Nord, spațiul ex-Iugoslav, America Centrală și de Sud sunt zone geografice arhicunoscute unde NATO, implicit S.U.A., NU AU FOST CHEMATE SĂ IMPUNĂ, DIN POZIȚIA DE JANDARM MONDIAL, pacea și democrația!", susține senatoarea Diana Șoșoacă, potrivit unui comunicat transmis de SOS România.

Președinta SOS România afirmă că zonele menționate anterior „sunt spații geografice imense, în care BOCANCUL N.A.T.O. a călcat și distrus cu samavolnicia celui puternic, pacea și a răpit viața a milioane de oameni, a ucis tradițiile și mileniile de cultură naționale din aceste zone!" „Și, cum nu ar fi fost de ajuns, JANDARMUL MILENIULUI 3, N.A.T.O., si-a adus trupele de forță şi opresiune și în Europa, înlocuind pas cu pas armatele țărilor noastre, în speță a României! Este de menționat că în caz de război, conducerea armatei române va fi preluată de către NATO. Acest lucru a fost menționat inclusiv de secretarul general adjunct NATO, Mircea Geoană", adaugă Diana Șoșoacă.

Lidera SOS România susține de asemenea că „SUA ar fi lansat acțiuni de neo-colonizare în Ucraina", unde s-ar fi lovit de interesele și puterea militară a Rusiei, și că acestea „s-ar putea amplifica" și ar duce la „rezultate alarmante pentru pacea și liniștea Europei și lumii întregi".

„Cum era de așteptat, efectele neo-colonizării de către americani a zonei vestice a Mării Baltice, a coborât vertiginos spre zona agricolă mult râvnită a Ucrainei unde s-au lovit de interesele și, mai ales, de puterea militară a Rusiei! 

Rezultatele acestor acțiuni neo-colonizatoare ale S.U.A. desfășurate în Ucraina nu s-au lăsat mult așteptate și se amplifică într-un vârtej extrem de periculos cu rezultate alarmante pentru pacea și liniștea Europei și lumii întregi, astfel: implicarea N.A.T.O. în conflictul dintre Rusia și Ucraina; atragerea țărilor baltice în interesele N.A.T.O. ; proliferarea unei sarabande continue a amenințărilor adresate de N.A.T.O. către Rusia, prin instigarea României; neglijarea cu vădite intenții a puterii militare a Rusiei și implicarea întregii Europe în acest conflict care ne implică pe toți într-un război care nu ne aparține; generarea și extinderea unei stări de convulsie politico-economică în întreaga Europă; conturarea unor amenințări militare la adresa Chinei ; configurarea, din ce în ce mai evidentă, a unui nou și puternic pol de putere economică și militară mondială, opus N.A.T.O., BRICS, pentru a contrabalansa excesele săvârșite de N.A.T.O.", scrie Diana Șoșoacă.

Senatoarea afirmă că suntem un stat suveran și este „inacceptabil să schimbăm un stăpân pe altul" și solicită convocarea Comisiilor de Apărare din cele două Camere ale Parlamentului și Consiliului Suprem de Apărare a Țării în vederea organizării și desfășurării, „în regim de urgență", pentru reanalizarea prevederilor Tratatului N.A.T.O. și convocarea unui Referendum referitor la apartenența României la Alianța Nord-Atlantică.

„Precizez că este inacceptabil ca să ajungem din slugile URSS, slugile USA. Este inacceptabil să schimbăm un stăpân pe altul și nici să urmăm ca orbii instigările unora și altora, punând în pericol poporul român și România. Constituția menționează foarte clar că suntem stat independent și suveran, or prin acțiunile dvs. denotați că suntem stat colonie, sclav.

ÎN CONSECINȚĂ LA CELE PREZENTATE, în calitate de senator lansez un SEMNAL DE ALARMĂ și va solicit tuturor celor menționați în textul acestei interpelări parlamentare, convocarea Comisiilor de Apărare din cele două Camere ale Parlamentului și Consiliului Suprem de Apărare a Țării în vederea organizării și desfășurării, în regim de urgență, a următoarelor acțiuni:

1. Reanalizarea prevederilor Tratatului N.A.T.O. în lumina ultimelor evoluții extrem de periculoase, ale situației politico-militare mondiale și configurarea, pregătirea și promovarea unor amendamente asiguratorii menite să protejeze existența României ca stat național, unitar și indivizibil, independent și suveran,

2.  Pregătirea și convocarea unui Referendum Național referitor la apartenența României la N.A.T.O., referendum care ar fi trebuit organizat la momentul aderării.

Toate tratatele au fost semnate de România în calitate de stat independent și suveran", mai arată senatoarea.

Solicitarea este adresată: premierului Marcel Ciolacu, ministrului afacerilor interne Cătălin Predoiu, ministrei Justiției Alina Gorghiu, ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, ministrei Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ministrului Economiei, Ștefan Radu Oprea și șefului Statului Major al Apărării Gheorghiţă Vlad.

Adevărul.ro

Să citim articolul unui istoric, profesor universitar, un prieten! 28 iunie 1940.

Note

1 Paul Mihail, Jurnal (1940-1944), Bucureşti, 1999, p. 12.

2 Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Bucureşti, 1997, p. 372-373.

3 AMAE, fond 71/1914, E 9, vol. 63, f. 59.

4 Jean Nouzille, Moldova, istoria tragică a unei regiuni europene, Chişinău, 2005, p. 148.

5 Gheorghe Buzatu, România cu şi fără Antonescu, Iaşi, 1991, p. 61.

6 Vitalie Văratec, Preliminarii la raptul Basarabiei şi Bucovinei 1938-1940, Bucureşti, 2000, p. 17.

7 Idem.

8 Ibidem, p. 16.

9 Vitalie Văratec, op .cit., doc. nr. 32 şi 33.

10 Ibidem, doc. nr. 58.

11 Ioan Scurtu şi colaboratorii, Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1998, Bucureşti, 1998, p. 205.

12 Vitalie Văratec, op. cit., doc. nr. 68.

13 Ibidem, doc. nr. 94, 97, 100 şi 106.

14 Ibidem, doc. nr. 62, 63, 64 şi 65.

15 Ioan Scurtu, op. cit., p. 204. Cifrele sunt controversate, în documentele emise de Marele Stat Major al Armatei Române acestea fiind diferite (vezi AMR, fond Armata 3, dosar 37, f. 196-198 şi AMR, fond 948, dosar 531, f. 134-136).

16 Vitalie Văratec, op. cit., doc. nr. 129.

17 Ioan Scurtu, op. cit., p. 207.

18 Carol al II-lea, Între datorie şi pasiune. Însemnări zilnice, vol. II (1939-1940), ediţie îngrijită de Marcel D. Ciucă şi Narcis Dorin Ion, Bucureşti, 1996, p.199.

19 Ioan Scurtu, op. cit., p. 209-210.

20 Carol al II-lea, op. cit., p. 204.

21 Florin Constantiniu, op. cit., p. 375.

22 Vezi Decretul prezidenţial din 14 ianuarie 2010, publicat de Agenţia de ştiri „Moldpres”, din aceeaşi zi.

23 Agenţia de ştiri „Publika”, 25 iunie 2010.

24 Agenţia de ştiri „Unimedia”, 28 iunie 2010.

26 iunie: Ziua când sovieticii au dat ultimatum României pentru cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord

Tot pe 26 iunie s-a decretat eliberarea robilor țigani, este ziua drapelului național, a murit istoricul Vasile Pârvan.

1819: Este patentată bicicleta

Primul brevet a fost acordat în Statele Unite lui William K. Clarkson Jr., dar velocipedul exista deja în Europa. Prima bicicletă inventată a fost Draisine în anul 1817 şi a apărut în Germania, fiind brevetată apoi şi în Franţa în 1818. A fost numită aşa după inventatorul său, Karl von Drais, un pădurar german. Aceasta era confecţionată din lemn şi nu avea pedale, fiind mişcată prin alternarea împingerii cu picioarele pe pământ.

Cu toate acestea, el a avea un scaun căptuşit iar roata din faţă era manevrată cu un fel de cârmei. A fost a fost mai puţin un mod de transport şi mai mult un mijloc de recreere pentru cei cei bogaţi. Introducerea unui predecesor al bicicletei în SUA a fost făcută de către M. Stewart din Baltimore, urmat în 1819 de către David şi Rogers, (care au confecţionat un total de trei velocipedes).

La 26, iunie 1819 primul brevet pentru un “velociped", a fost eliberat lui William K. Clarkson, Jr. din New York. Din păcate, un incendiu a distrus în 1836 arhiva Oficiului american de brevete şi deoarece nu a fost niciodată restaurată, exista puţine informaţii în legătură cu invenţia lui Clarkson.

1848: Guvernul revoluţionar de la Bucureşti a decretat eliberarea robilor ţigani aparţinând boierilor

Statistica Ţării Româneşti din anul 1837 înregistra 8.288 de ţigani ai statului, 23.589 de ţigani mănăstireşti şi 33.746 de ţigani boiereşti.

Țiganii sau aţiganii sunt un grup etnic distinct ce apare în scrierile de cancelarie din Ţara Românească începând cu 3/16 octombrie 1385, când 40 de sălaşe de aţigani sunt dăruite mănăstirii Tismana. Arhivele spun că este vorba de un popor ce pătrunde în cursul secolelor XIV – XV în tot spaţiul european, iar denumirea de ţigan este utilizată în majoritatea statelor bătrânului continent. Concomitent, o largă circulaţie cunoaşte denumirea de egipteni sau faraoni, în legătură directă cu Egipt, ca spaţiu de origine.

Nicolae Iorga pune venirea rromilor în Ţările Române pe seama dominaţiei mongolilor asupra acestor zone. Mongolii ar fi adus cu ei, ca potcovari şi lăutari, pe ţigani. Numele lor este în legătură cu oaia ţigaie, neagră. Eruditul istoric consideră că rromii au primit numele de „romi“ în mediul grecesc şi că au venit din Rusia sau din părţile greceşti „întotdeauna însă printr-o mijlocire tătărească“. Aceasta s-ar fi întâmplat în condiţiile în care voievodul Bogdan şi fiul său, Laţcu, continuă izgonirea tătarilor şi le opresc ţiganii ca robi.

 1848: Guvernul revoluționar de la București a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor

 Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa. În timpul revoluției de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.

Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția": „Dreptate – Frăție" și dându-i denumire de „stindard al libertății". O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin".

Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, "zi de mântuire pentru toată România", sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române", a întregii națiuni române.

De altfel,  Ziua Drapelului National a fost proclamata prin Legea nr. 96/1998 si se sărbătorește in fiecare an la data de 26 iunie.

Drapelul României, simbolul nostru naţional care i-a însufleţit pe români în momente grele de luptă, dar şi de bucurie, este sărbătorit în fiecare an în 26 iunie. Data a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluţiei de la 1848, tricolorul roşu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al naţiunii române. Drapelul României poate fi arborat oricând, fără constrângeri, de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.

De Ziua Drapelului Naţional, adoptată prin legea nr. 96 din 20 mai 1998, autoritățile publice şi celelalte instituții ale statului sunt obligate să organizeze programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei româneţşti şi ceremonii militare specifice în cadrul unităților Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

1900: A murit Nicolae Kretzulescu, medic şi om politic liberal român

A fost un prim-ministru al României având trei mandate: 1862-1863, 1865-1866 şi 1867; (n. 1 martie 1817). Personalitate cu vastă experienţă politică, unul dintre membrii fondatorii Societăţii Academice Române.

Nicolae Kretzulescu (1812-1900)

S-a remarcat ca un ilustru pionier în domeniul medicinei româneşti şi a avut o bogată activitate guvernamentală în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, când s-a consacrat drept unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai domnitorului. A fost autorul memoriului pro – Unire.

1927: A murit istoricul Vasile Pârvan, întemeietor al arheologiei româneşti

Vasile Pârvan este considerat părintele şcolii arheologice româneşti. Lui i se datorează primul plan de efectuare a unor cercetări organizate la nivel naţional şi aplicarea acestuia, prin efectuarea de săpături, în mai multe sit-uri arheologice din Dobrogea şi Muntenia.

Coordonează şantierele de la Histria (descoperită de el în 1913), Callatis, Ulmetum, complexul dacic din Munţii Orăştiei sau din cadrul unor aşezări neolitice şi dacice din Câmpia Dunării.

Opera sa, valoroasă ca metodologie şi conţinut ştiinţific, cuprinde monumentala Getica (1926) – o protoistorie a Daciei în mileniul I, lucrare care prezintă istoria geto-dacilor sub aspectele politic, economic, cultural şi religios, folosind pentru prima dată izvoare arheologice şi numismatice din Dacia preromană –, M. Aurelius Verus Caesar si L. Aurelius Commodus. Studiu istoric (1909), Contribuţii epigrafice la istoria creştinismului daco-roman (1911), Cetatea Tropaeum (1912), Începuturile vieţii romane la gurile Dunării (1923), Dacia. Civilizaţiile străvechi din regiunile carpato-danubiene (1928).

1936: A murit Constantin G. Stere , om politic, jurist, savant şi scriitor român, originar din Basarabia

 Constantin G. Stere sau Constantin Sterea (n. 1 iunie 1865, Ciripcău, ținutul Soroca, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus) a fost un om politic, jurist, savant și scriitor român.

În tinerețe, pentru participarea la mișcarea revoluționară narodnicistă, a fost condamnat de autoritățile țariste la închisoare și surghiun în Siberia (1886-1892).

A fondat impreună cu Garabet Ibrăileanu şi Paul Bujor în 1906, revista “Viaţa românească"; (n 1865).

1940: Ultimatumul sovietic dat României 

V. M. Molotov, comisarul sovietic pentru afacerile externe, înmanează ministrului Romaniei la Moscova, Gh. Davidescu, prima nota ultimativa a guvernului sovietic, prin care se cere cedarea imediata a Basarabiei si a Bucovinei de Nord. Ultimatumul va fi prelungit pana in zorii zilei de 27 iunie.

La 26 iunie 1940 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) a adresat un ultimatum României privind așa numita retrocedare a Basarabiei. Textul ultimatumului este următorul:

"În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de Uniunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, calcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.

V. M. Molotov, comisarul sovietic pentru afacerile externe

Uniunea Sovietică nu s-a impacat niciodată cu faptul luării Basarabiei cu forța, ceea ce Guvernul sovietic a declarat nu o singură dată și deschis în fața întregii lumi. Acum, când slăbiciunea militară a U.R.S.S. a rămas în domeniul trecutului, iar situația internațională care s-a creat cere rezovlare rapidă a chestiunilor moștenite din trecut, pentru a pune în fine bazele unei păci solide între țări, U.R.S.S. consideră necesar și oportun ca-n interesul restabilirii adevărului să pășească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.

Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic cu chestiunea transmiterii către U.R.S.S. a acelei părți de Nord a Bucovinei a cărei populație este legată în marea sa majoritate cu Ucraina Sovietică prin comunitatea soartei istorice, cât și prin comunitatea de limbă și compozițiune națională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părtii de Nord a Bucovinei către U.R.S.S. ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despagubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. și populației Basarabiei prin dominațiunea de 22 de ani a României în Basarabia.

Guvernul U.R.S.S. propune Guvernului Regal al României:

1. Să înapoieze cu orice preț Uniunii Sovietice Basarabia.

2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de Nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alăturată (n.r. – care a fost trimisă a posteriori).

Guvernul sovietic își exprimă speranța că Guvernul român va primi propunerile U.R.S.S. și că acesta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale pașnică conflictul prelungit dintre U.R.S.S. și România.

Guvernul sovietic așteaptă răspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.“

Așadar, în această notă se abordează problema frontierei dintre România și U.R.S.S., potrivit pct. 2, pe baza unei hărți care a fost transmisă ulterior.

1963: Președintele SUA John F. Kennedy a ținut discursul Ich bin ein Berliner în care afirma sprijinul american pentru o Germanie de Vest democratică în contextul ridicării zidului Berlinului

„Ich bin ein Berliner" („Sunt berlinez") este un citat din discursul ținut la 26 iunie 1963 de președintele Statelor Unite John F. Kennedy în Berlinul Occidental. El a subliniat prin acest discurs susținerea acordată de Statele Unite Republicii Federale Germania la 22 de luni după ce Republica Democrată Germană, susținută de URSS, a ridicat Zidul Berlinului ca barieră care să prevină trecerea între est și vest.

Discursul este considerat a fi unul din cele mai bune ale lui Kennedy, și un moment notabil din Războiul Rece.

John F. Kennedy, președinte SUA

A fost o mare susținere morală pentru vest-berlinezi, care trăiau într-o exclavă a RFG-ului adânc în interiorul Germaniei de Est și se temeau de o posibilă ocupație est-germană. Vorbind de pe o platformă ridicată pe treptele Rathaus Schöneberg, Kennedy a spus:

„Acum două mii de ani, oamenii se lăudau spunând civis Romanus sum [sunt cetățean roman]. Astăzi, în lumea libertății, cine dorește să se laude, spune «Ich bin ein Berliner!»… toți oamenii liberi, indiferent unde trăiesc, sunt cetățeni ai Berlinului, și deci, ca om liber, mă mândresc să spun «Ich bin ein Berliner!»"

1993: S-a născut Ariana Grande, actriță, cântăreață și cantautoare americană

Ariana Grande-Butera (n. 26 iunie 1993, Boca Raton, SUA), cunoscută profesional ca Ariana Grande, este o actriță, cântăreață și cantautoare americană.

Grande a debutat în actorie în 2008, jucând rolul lui Charlotte în musical-ul 13 la Broadway. Între 2010 și 2013, ea a jucat-o pe Cat Valentine în sitcomul de pe Nickelodeon – Victorious, iar mai târziu a primit un rol în Sam & Cat (2013-2014).

Ariana Grande FOTO: Arhivă

În martie 2013, Grande a atins un succes de mainstreams când piesa “The Way" de pe albumul său de debut Yours Truly (2013) a devenit un hit de top 10 în Billboard Hot 100 și a fost certificată cu dublă-platină de RIAA.

Gata! Assange e liber. 14 ani de închisoare la Londra îi sunt suficienți.

Recrutarea ultraortodoxilor în Izrael

En Israël, la Cour suprême ordonne la conscription des Juifs ultraorthodoxes

Au nom de l’égalité, ce verdict rompt avec l’exemption de service militaire dont bénéficient les étudiants “haredim” depuis la fondation du pays. Il met le gouvernement Nétanyahou au pied du mur sur un sujet qui divise sa coalition.

Courrier international

Réservé aux abonnés Lecture 2 min. Publié le 25 juin 2024 à 17h00

“La Cour suprême israélienne juge que l’État doit intégrer les ultraorthodoxes aux forces armées, coup dur pour le gouvernement Nétanyahou”, titre Ha’Aretz, en Israël, ce 25 juin.

Cette décision unanime “devrait susciter des remous au sein de la coalition au pouvoir”, souligne le journal de gauche. “Ce jugement, faisant l’effet d’une bombe, pourrait conduire à de nouvelles élections, affirme même le Jerusalem Post, plus conservateur, ou à tout le moins changer le paysage politique sur la conscription militaire des haredim, comme on appelle en hébreu les Juifs ultraorthodoxes, qui représentent plus de 13 % de la population israélienne.

La plus haute juridiction du pays s’est non seulement prononcée “contre l’exemption dont bénéficiaient les haredim au sein des forces armées”, écrit le quotidien, mais son verdict “impose aussi le gel du financement des yeshivas qui ne s’y conformeraient pas”, c’est-à-dire des centres d’étude religieuse dont les étudiants ne feraient pas leur service militaire.

Doliu

Casa regală.

https://www.facebook.com/share/r/xJ8whZLwftacNsTq/