Crime de război - ONU. ADEVĂRUL.RO

ONU spune că bombardamentele asupra taberei de la Jabaliya „ar putea fi crime de război”

Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului a declarat că bombardarea de către forțele israeliene a taberei de refugiaţi palestinieni de la Jabaliya din Fâşia Gaza ar putea constitui crimă de război, transmite AFP, scrie Agerpres.

Steag Organizația Națiunilor Unite FOTO: Shutterstock (Arhivă)

„Având în vedere numărul mare de victime civile şi amploarea distrugerilor în urma atacurilor aeriene israeliene asupra taberei de refugiaţi de la Jabaliya, avem serioase îngrijorări că acestea sunt atacuri disproporţionate care ar putea echivala cu crime de război", a transmis Înaltul Comisariat într-un mesaj pe X.

Israelul a bombardat de două ori tabăra de refugiaţi de la Jabaliya, marţi şi miercuri, provocând importante pierderi materiale în acest teritoriu foarte dens populat şi cauzând pierderi semnificative de vieți în rândul civililor, potrivit Hamas şi imaginilor AFPTV. Israelul susținut că atacul a avut ca obiectiv un comandant Hamas, Ibrahim Biari, prezentat ca fiind unul din responsabilii atacului sângeros al mişcării islamiste palestiniene din 7 octombrie din Israel.

Principiul respectării proporţionalităţii este unul din criterii fundamentale ale legilor războiului definite de Convenţiile de la Geneva. Potrivit legilor războiului viața civililor şi structurile civile trebuie cruţate, dar moartea civililor în timpul unui conflict armat nu reprezintă în sine o crimă de război. Părțile beligerante au dreptul să lanseze proporţionate asupra obiectivelor militare chiar ştiind că şi civilii pot fi afectaţi.

O încălcare a legilor războiului o reprezintă atacarea în mod intenționat a populației civile, potrivit principiului distincţiei dintre civili și militari sau dacă amploarea pagubelor cauzate civililor este exagerată în raport cu avantajul militar aşteptat.

Acesta element reprezintă parte a principiului proporționalității în conflictele militare, la care face referire Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului. În ceea ce privește decizia dacă a fost sau nu comisă o crimă de război, sarcina revine instanţelor de judecată. Înfiinţată în 2002, Curtea Penală Internațională este singura jurisdicţie internaţională independentă care investighează crimele de genocid, crimele de război şi crimele împotriva umanităţii. Israelul nu este membru al CPI.

Gândacul puturos

ATENȚIE MARE DACĂ ȚI-AU INTRAT ÎN CASĂ GÂNDACI URÂT MIROSITORI! TOAMNA IȘI CAUTĂ ADĂPOST IN LOCUINȚELE NOASTRE

DE AVRRAM FLOREAACTUALITATE

Ploșnița cerealelor sau gândacul puturos marmorat (Halyomorpha Halys), o insectă originară din Asia de Est, a invadat de câțiva ani orașele europene, iar pe măsură ce se apropie iarna vedem că încearcă să ni se strecoare în case și să se pună la adăpost.

De o mărime considerabilă pentru o insectă (cca 2 cm), de culoare în general cenușiu-maronie (sau verde, dacă sunt insecte tinere), gândacii se înghesuie pe la tocurile ferestrelor, în fisuri din pereți, doar-doar găsesc un loc călduț pentru iarnă. Pot zbura și sunt polifagi, fiind dăunători pentru numeroase culturi.

Cea mai importantă particularitate a acestor gândaci este că degajă un miros specific, resimțit de fiecare în funcție de sensibilitatea la miros.

Astfel, unele persoane îl descriu pur și simplu ca pe un miros foarte puternic de amestec de condimente, precum ar fi cilantro sau coriandru.

Gândacii puturoși încep să devină tot mai vizibili cam de la jumătatea lunii septembrie. E perioada când adulții caută locuri de hibernare, iar casele noastre în curând încălzite ar putea fi adăpostul perfect.

Datorită comportamentului său de iernare, se aglomerează în locuințele oamenilor și în diferite clădiri în număr foarte mare. Aceste aglomerări de mai mulți indivizi, atât femele cât și masculi, se pot localiza inclusiv în obiecte depozitate mai mult timp afară.

Se pare că transportul unor asemenea obiecte, sau containere, care conțineau aglomerări de indivizi pregătiți să ierneze, sunt principala cauză a răspândirii acestei specii în zone diferite ale globului.

Potrivit specialiștilor, mirosul specific este secretat de glande aflate în zona abdominală a gândacilor respectivi, degajat când se simt amenințați. Din acest motiv este bine ca aceștia să nu fie striviți, întrucât vor emana un miros persistent, greu de îndepărtat.

Mulți orășeni au o reacție de respingere când au prin preajmă o astfel de insectă, cu aparenta ei înfățișare de războinic protejat de un scut. Insectele se strecoară pe balcoane și în jardiniere și încearcă să pătrundă în case. Uneori reușesc și zboară cu un bâzâit supărător în jurul luminii. Au fost relatări despre adevărate invazii, de zeci de astfel de gândaci.

Oricât de respingătoare ar părea când sunt prin preajma noastră, adevăratul impact al acestor insecte este asupra culturilor – sunt atacate livezile cu precădere, de mere, pere, piersici, dar și culturile de grădină, porumb, viță-de-vie, soia. Consecința?

Vor trebui sporite tratamentele chimice asupra culturilor sau schimbate culturile agricole. Uneori aceste insecte se adăpostesc în podgorii, pe vița-de-vie, și sunt „culese” odată cu strugrii și băgate la presă. Gustul lor „puturos” va potența gustul de pesticid?

Cum să faci o capcană pentru gândacii urât mirositori?
Ai nevoie de o veioză de birou, de o tavă din aluminiu pentru copt și de apă caldă amestecată cu detergent de vase. Lasă veioza aprinsă peste noapte, îndreptată spre tava umplută cu apă, iar a doua zi vei vedea cum „victimele” plutesc în apa cu detergent. Lumina îi atrage pe gândaci în capcană, de unde nu mai pot scăpa sub nicio formă.

Remedii naturiste pentru a scăpa de acești gândaci urât mirositori

Solutie pe baza de ardei iuti
Arderii iuti omoara gandacii urat mirositori daca sunt pulverizati asupra lor. Faceti o solutie din apa si ardei iuti lasati la macerat, astfel incat apa sa preia iuteala ardeilor. Pulverizati aceasta solutie pe gandaci, substanta continuta de ardeii iuti ii va ucide imediat din cauza arsurilor provocate.

Spray pe baza de usturoi
Se amesteca 2 cani de apa cu 4 linguri de pulbere de usturoi intr-o sticla cu pulverizator. Se pulverizeaza aceasta solutie pe frunzele plantelor, pe la ferestre si in alte zone unde se strang gandacii urat mirositori.

Superstitiile vechi spun ca usturoiul indeparteaza vampirii, dar nu spun ca tine la distanta si aceste insecte nedorite.

Puteti, de asemenea, sa zdrobiti cativa catei de usturoi si sa ii imprastiati in zonele in care se ascund acesti gandaci. O veste buna pentru ecologisti este ca usturoiul doar respinge insectele in loc sa le ucida.

Folositi menta
Amestecati 2 cani de apa cu 10 picaturi de ulei esential de menta intr-o sticla cu pulverizator. Dati cu acest spray in zona ferestrelor si in alte zone in care credeti ca s-ar putea ascunde.

Ca si usturoiul, menta actioneaza doar ca un repellent, nu ca o otrava, mentinand gandacii la distanta. Daca nu aveti ulei de menta la indemana, puteti opta pentru doua lingurite de frunze de menta macinate!

Cresteti iarba matei
Presarati pulbere de iarba matei in jurul gradinii si in jurul casei pentru a tine gandacii urat mirositori la distanta. Iarba matei actioneaza tot ca un repellent, care sperie gandacii in loc sa ii ucida. Daca va confruntati cu acesti gandaci de mai mult timp, puteti chiar creste iarba matei in gradina, in loc sa cumparati pulberea.

Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă în poartă.

Compoziție  proprie.

INTERVIU Serghei Golubiţki, jurnalist rus: „Tezaurul României va rămâne la Moscova”

Publicat:16.03.2015

Câteva extrase din articol:

"Serghei Golubiţki este un filolog rus, scriitor, jurnalist şi analist financiar, născut la Chişinău. În articolele sale a scris de mai multe ori despre chestiunea tezaurului românesc, vorbind despre o obligaţiune morală a Rusiei de a întoarce aurul României.

Într-un interviu oferit ziarului Adevărul Moldova, Golubiţki spune că problemele economice cu care se confruntă Rusia acum nu constituie un obstacol pentru a restitui cele 93 de tone de aur României, însă, invocâd şi chestiunea celor 510 de tone de aur spaniol, restituirea nu se va întâmpla niciodată.

Domnule Golubiţki, ce vă leagă acum de Republica Moldova?

Ce mă leagă de Moldova? Bună întrebare. Răspund: totul mă leagă! Şi prietenia pe care o duc de mulţi ani cu oameni minunaţi, cum ar fi Vlad Druc, Mihai Poiată şi Anatol Danilişin. Dar şi limba română, pe care o vorbesc mult şi în care citesc. Dar şi geografia: în fiecare an petrec cel puţin trei luni de vară în Moldova. Din punct de vedere emoţional, sunt îngrijorat de soarta Moldovei, de viitorul ei, pe care îl văd doar în unirea cu România.

Aţi scris despre faptul că Rusia are obligaţiunea morală să întoarcă României tezaurul, dar există acum dovezi că acel aur mai există, dar nu a fost risipit?

Desigur, tot ce nu a fost întors şi decontat, neoficial, drept despăgubiri pentru cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost pierdut demult. Această risipă, însă, nu are nicio importanţă, pentru că aceste 93 de tone reprezintă o cantitate de aur ridicolă pentru Rusia, chiar şi cu toate dificultăţile economice. Este un pic mai puţin de 3,5 de miliarde de dolari, la costul actual. Aproximativ atât cheltuie Federaţia Rusă într-o săptămână pentru menţinerea cursului rublei şi pentru lichiditatea sistemului bancar. Nu se pune problema dacă aurul a fost cheltuit sau nu, dar dacă există cea mai mică şansă pentru a fi restituit. Când am scris „Aurul românesc”, iar apoi am oferit un interviu pentru un film documentar cu acelaşi titlu, care a apărut acum un an, am exprimat îndoieli serioase că există măcar şanse efemere pentru restituire. Acum pot spune cu siguranţă - aurul nu va fi întors niciodată. Cu Putin sau fără, niciodată."

Si alte detalii:

👌UN SCRIITOR RUS SCRIE ÎN PREMIERĂ DESPRE TEZAURUL ROMÂNIEI LA MOSCOVA! SERGHEI GOLUBIȚKI "AURUL ROMÂNESC" (ÎN LIMBA RUSĂ)

 Serghei Golubițki, scriitor, filolog și jurnalist, specialist în internet-trading de la Moscova. S-a născut la 11 iulie 1962. A absolvit magna cum laude (diplomă roșie) facultatea de litere a Universtității de Stat din Moscova în 1984, iar în 1989 și-a susținut teza de doctorat cu tema “Mitologia socială și nomenologia filosofică în lirica romanescă contemporană”, la aceeași universitate. Cunoscător al  limbii ruse, engleze, franceze, germane, portugheze și română. 

FRAGMENTE TRADUSE ÎN ROMÂNĂ DIN ARTICOLUL LUI SERGHEI GOLUBIȚKI  de Vlad Cubreacov

- (….) Așadar, despre ce alegere a grâului de neghină este vorba? Dragi colegi, cred că v-ați dat seama deja că este vorba despre tema scoasă în titul postării de astăzi. (…)

- Cu alte cuvinte, în ceea ce ține de „drepturile omului” avem o alegere. Cu totul aparte stă chestiunea „aurului românesc”, care nu permite în nici un chip, sub nici o formă, sub nici un fel interpretătări ambigue. Și vreau să subliniez încă o dată că această chestiune are o importanță principială anume pentru Rusia, anume pentru noi, și într-o măsură cu mult mai mare, decât pentru România și, cu atât mai mult, pentru Moldova, ai cărei parlamentari, apropo, au și intervenit pentru includerea chestiunii în rezoluția APCE.

- De ce are această chestiune o importanță principială anune pentru noi, dar nu pentru România? Pentru că în cazul României este vorba pur și simplu despre pierderea unor bunuri materiale, în timp ce în cazul Rusiei această chestiune se pune într-un cu totul alt plan, în cel moral. Dacă noi nu recunoaștem această chestiune, noi îi spunem nu atât străinătății, câte ne spunem nouă înșine că, da, noi suntem niște HOȚI! Noi recunoaștem conștient, în deplinătatea facultăților mintale, că suntem urmașii și continuatorii de drept ai unei hoții bolșevice, că suntem pui destoinici din cuibul lui Troțki.

- Doar așa și nicidecum altfel. Și niciun fel de inepții de genul comentariilor oficiale ale cinovnicilor ruși despre faptul că, adicătelea, tema „aurului românesc” ține de timpurile demult apuse, este o chestiune istorică, fără nici o tangență cu politica actuală, nu pot acoperi monstruoasa prăpastie morală care ne separă pe noi de Lumea Binenului și a Luminii dacă refuzăm să ne recunoaștem obligațiunile de returnare a ceea ce am furat în mod deschis, cinic și impertinent.

- Presupun că atât colegii mei, cât și marea majoritate a cetățenilor ruși, nu au nici cea mai vagă idee despre ceea ce reprezintă chestiunea “aurului românesc”, motiv din care nu există nici cel mai mic temei să tragă vreo concluzie pripită și, cu atât mai mult, să se lanseze în acuzații de imoralitate împotriva cuiva. Întrucât mass-media oficială din Rusia nu s-a obosit să aducă faptele la cunoștința cititorilor săi, voi încerca, pe cât îmi stă în putință, să completez această lacună măcar pentru publicul cititor al Rețelei Naționale a Oamenilor de Afaceri.

- În august 1916, România a intrat în Primul Război Mondial de partea Aliaților și a ocupat Transilvania. Las în spatele scenei motivele care au determinat această țară să adopte, timp de doi ani, starea de neutralitate: politica țărilor mici este  o chestiune complicată și – ceea ce este mai important! – absolut neprincipială din punctul de vedere al demersului nostru. Aici și cum, nu mă interesează România, pe mine mă interesează doar Rusia.

- Demersul României a avut consecințe foarte deplorabile: armatele aliate ale Mittelmächte (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Imperiul Otoman) au replicat imediat printro contraofensiva, care, în cel mai scurt timp posibil, a înfrânt Armata Română.

- Guvernul României a fost evacuat în grabă de la București la Iași, la granița cu provincia Basarabia din Imperiul Rus. Dobrogea, Oltenia și Muntenia fuseseră deja ocupate, astfel încât cotropirea totală a teritoriului național părea, pe bună dreptate, doar o chestiune de timp.

- În noiembrie 1916, Consiliul Național al Băncii Centrale a României a decis să transmită, pentru păstrare temporată, întregul său Tezaur aliatului său – Rusia, care, de fapt,  îi oferise cu amabilitate serviciile. O variantă alternativă luată în calcul era transportarea Tezaurului la Londra, dar poziția dominant�� pe care o aveau submarinele germane în spațiul maritim a fost determinantă pentru alegerea făcută în favoarea Imperiului Rus.

- La 2 decembrie Banca Centrală a decis, iar la 12 decembrie Consiliul de Miniștri al României a aprobat această decizie. Ca precedent internațional s-a apelat la experiența Franței, care transmisese deja Tezaurul său spre păstrare Statelor  Unite ale Americii.

- Pentru Rusia procesul verbal cu privire la transmiterea Tezaurului a fost semnat de general-locotenentu Aleksandr Aleksandrovici Mosolov, șeful cancelariei ministeriale a Curții Imperiale, iar din toamna anului 1916 – ministru-delegat în România.Guvernul rus s-a angajat nu doar să pregătească transferarea, dar a și garantat integritatea necondiționată a Tezaurului României atât în timpul transportării, cât și pe întreaga durată a ulterioarei lui păstrări.

- Trebuie să spun că în Rusia au fost trimise nu numai rezervele de aur ale Băncii Centrale a României, dar, efectiv, toate economiile băncilor private românești, ale companiilor și ale cetățenilor. Inventarul a cuprins: documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, cărți rare, arhivele mănăstirilor din Moldova și Țara Românească, colecțiile muzeistice aparținând instituțiilor publice și celor private, precum și 93,4 tone de aur.

- Întrucât toate aceste comori au fost descrise în cel mai amănunțit mod cu putință în procesul verbal de transmitere, nu este dificil să calculăm valoarea lor actuală (desigur, cu excepția valoarii pur istorice a exponatelor de muzeu): 2 miliarde 800 milioane de dolari.

- “Aurul românesc” a fost transmis în Rusia în două etape: la 12 și 14 decembrie 1916 – în 17 vagoane cuprinzând 1738 lăzi, cu un conținut în valoare de 314 580 456 lei și 84 de bani. Acestor lăzi li s-au adăugat altele două cu bijuteriile ale Reginei Maria, toate în valoare de 7 milioane de lei.

- În zilele de 23-27 iulie 1917 (deja după revoluția din februarie), a fost trimis la al doilea eșalon cu părți ale Tezaurului României: 24 de vagoane, bunurile având o valoare de inventar de  7,5 miliarde de lei. Sub paza unei unități de cazaci trenul a ajuns cu bine la Moscova, la 3 august 1917.

- Apoi s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat: o bandă bolșevică de teroriști a acaparat puterea sub directa conducre a Statului Major german, iar la 26 ianuarie 1918 Leiba Dovidovici Bronstein, alias Troțki, a declarat public cu cinism: „Activele românești plasate la Moscova, vor fi indisponibile pentru oligarhia română. Guvernul sovietic își asumă obligația de păstrare a acestor active, ca și pe cea de returnare ulterioară a lor în mâinile poporului român“.

- Cuvântul lui Leiba este lege, astfel încât poporul român, care de mult și-a răsturnat regii, așteaptă și în prezent să-i fie restituit propriul Tezaur. Pentru a aprecia întreg cinismul situației trebuie să amintim în mod neapărat despre cele trei restituiri oficiale, făcute în 1935, în 1956 și 2008. Aceste restituiri au fost însoțite de o retorică triumfalistă de genul celei din următorul comunicat publicat la 12 iunie 1956 în presa sovietică: “În toți acești ani poporul sovietic a păstrat cu meticuloasă grijă operele de artă de o mare valoare istorică și artistică. Guvernul URSS și poporul sovietic au tratat întotdeauna aceste valori ca fiind proprietatea inalienabilă a poporului român”.

- E frumos, nu-i așa? E nobil. E onest. Cum i se și cuvine oricărei țări cu demnitate, nemaivorbind despre o superputere. Am înapoiat picturi, desene, manuscrise, hrisoave, arhive, monede de aur, medalioane, icoane, odoare bisericești, am înapoiat până și rămășițele pământești ale eminentului gânditor Dimitrie Cantemir. Am uitat însă un mizilic colea: să restituim 93,4 tone de aur. Acest mizilic nu a făcut obiectul sentimentelor bolșevicilor de solidaritate de clasă cu poporul român. După cum nu a făcut nici obiectul obligațiunilor de restituire a ceea ce nu-ți aparține.

- România nu a încetat niciodată să revendice restituirea de către Rusia a ceaa ce fusese transmis, pe cuvânt de onoare, spre păstrare în anii Primului Război Mondial. Din toate declarațiile publicate în presa sovietică reieseclar și univoc faptul că Uniunea Sovietică a recunoscut întotdeauna dreptul de proprietate al României asupra Tezaurului său.

- Și atunci, care-i problema?! De unde apar astăzi aceste cinice și monstruoase fraze ale oficialilor ruși privind chestiuni de interes pur istoric?! AU FURAT CEEA CE NU NE APARȚINE! Și ne-au făcut pe toți ostatici ai acestei meschinării! Pe toți cetățenii Rusiei! De ce eu, de ce anume eu, trebuie să trăiesc cu sentimentul că sunt cetățean al unei țări care săvârșește pe față și cinic cea mai oribilă crimă damnată de codul moralei creștine: înșelarea celor care ți-au dat încredere?

- La Dante Alighieri, cei care au înșelat încrederea sunt supuși la cele mai îngrozitoare cazne în cea de-a noua  – ultima – treaptă a Iadului: pe lacul înghețat Cozit dracii le sfârtca capetele.

- Pentru orice creștin nu există o crimă mai oribilă decât înșelarea celor care ți-au dat încredere. Și aici nu mai este vorba despre cântecelele și țopăiturile celor de la Pussy Riot în biserică, aici este vorba despre un lucru cu mult mai îngrozitor.

- Din păcate însă, nimărui nu-i pasă de “aurul românesc”. De Riot Pussy - da, aceasta este o crimă strigătoare la cer împotriva puterii. Pe când tezaurul furat altui neam, propriului nostru aliat, care ne-a încredințat toată averea sa, e așa, un fleac, „o chestiune istorică"...

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Până când?

Angajații CNAS protestează pe perioadă nedeterminată. Sindicaliștii cer salarii decente

Majoritatea angajaților CNAS, CASMB, OPSNAJ și CAS Județene intră de mâine în protest generalizat pe o perioadă nedeterminată. Blocul Național Sindical (BNS), alături de afiliatul său Federația Sindicatelor Caselor de Asigurări de Sănătate (FSCAS) anunță începerea protestelor și cere salarii decente.

90% din angajații CNAS protestează de mâine - Foto Inquam Photos Octav Ganea

Potrivit Blocului Național Sindical, 90% din salariații Casei Naționale de Sănătate (CNAS) și-au exprimat acordul cu privire la acest protest, cu excepția conducătorilor instituției de la nivel central și teritorial. 

Sindicaliștii spun că au încercat să rezolve problemele legate de salarizare prin dialog. BNS, FSCAS și conducerea CNAS ajunseseră la un consens, „promovând un proiect de lege pentru a genera suportul legislativ necesar corecțiilor salariale, în condițiile în care salariații din aceste instituții nu au beneficiat de niciun fel de creștere salarială din 2018 până în prezent", potrivit comunicatului emis de sindicaliști.  

Aceștia spun că, în perioada pandemiei de COVID-19, instituția a funcționat la capacitate maximă cu toți salariații săi pentru a putea să asigure finanțările necesare tuturor furnizorilor de servicii de sănătate implicați.

Totuși, proiectul de lege trimis în Parlament a fost retras de la vot, pentru că impactul financiar era unul foarte mare, după ce „anumiți miniștri și parlamentari au intervenit prin amendate pentru alte tipuri de categorii de salariați din sectorul de sănătate publică (nu puțini la număr), ce nu erau vizați de proiectul legii", așa susțin sindicaliștii. 

Cei din CNAS care protestează susțin că, în ciuda unor promisiuni  făcute după protestul din data de 10 iulie 2023, au constatat că s-au găsit soluții prin ordonanțe de urgență pentru alte categorii de salariați din sănătate, cu excepția lor.  

 Angajații CNAS nu sunt nemulțumiți de președintele CNAS sau de conducerea executivă. Aceștia anunță  că activitatea de relații cu publicul va fi „grav perturbată" de grevă. 

Astfel, activitatea de relații cu publicul va fi tulburată, „inclusiv procesarea tuturor documentelor venite de la furnizorii de servicii, de la companii (concedii medicale) și, nu în ultimul rând, a programelor naționale de sănătate, din cauza faptului că majoritatea salariaților din CNAS, CASMB,CJAS-uri și OPSNAJ intră în protest generalizat pe perioadă nedeterminat". 

Sindicaliștii atrag atenția că, în ultimii 4 ani, instituția a pierdut un sfert din angajați, care au plecat din cauza nemulțumirilor salariale, dar și că activitatea Caselor de Sănătate are de suferit din cauza numărului de angajați în scădere. 

Buna dimineața!

Știați?

CARE ESTE CEA MAI BUNĂ TRACȚIUNE INTEGRALĂ: 4×4, 4WD SAU AWD? CE DIFERENȚE EXISTĂ ÎNTRE ELE

Publicat: 30 10. 2023, 11:42

Radu Țuțulan

"); background-size: 18px 18px; animation: auto ease 0s 1 normal none running none; clip: rect(0px, 0px, 0px, 0px); clip-path: inset(50%); overflow: hidden; text-wrap: nowrap; visibility: visible !important;">

"); background-size: 18px 18px;">

Tot mai multe mașini au, în prezent, tracțiune integrală, dar aceasta e de mai multe tipuri: 4×4, 4WD sau AWD. Iată care este cea mai bună și ce diferențe există între acestea.

Piețele auto din toată lumea sunt cucerite, încetul cu încetul, de SUV-uri. Multe dintre aceste mașini oferă și o tracțiune integrală. Utilă în special când drumul e dificil și e nevoie de mai multă aderență sau putere.

Există însă mai multe tipuri de tracțiune integrală, precum 4×4, 4WD sau AWD.

Ce diferențe există între 4×4, 4WD și AWD

Pe mașinile de teren, dar și pe SUV-uri și chiar și pe unele autoturisme putem regăsi aceste simboluri: 4×4, 4WD sau AWD.

Tracțiune 4×4 înseamnă că această opțiune nu este permanentă. Șoferul poate selecta varianta de tracțiune integrală prin apăsarea unui buton sau mutarea unei manete. Iar acest mod oferă propulsie egală pentru toate cele 4 roți. Iar când citim acronimul „4 x 4”, este important să știm că prima cifră reprezintă numărul de roți ale vehiculului, iar cel de-al doilea e numărul roților care primesc tracțiune integrală.

De aceea, la unele SUV-uri precum Dacia Duster, de exemplu, putem întâlni și „4 x 2”. Pentru că are doar două roți tractoare, dintr-un total de 4. Așa cum există vehicule cu tracțiune 6×6, precum Mercedes-Benz AMG G 63.

Tracțiune AWD (All Wheel Drive) este similară cu cea 4×4. Dar în cazul acestui sistem, șoferul nu poate interveni pentru a dezactiva tracțiunea integrală. Practic, propulsia se va împărți permanent între toate cele 4 roți. Dar, în anumite momente, în funcție de aderența drumului, una sau două dintre roți pot primi mai multă putere.

Tracțiunea 4WD (4 Wheel Drive) este, să spunem, un derivat al 4×4. Practic, este un sistem de tracțiune integrală care poate funcționa permanent sau nu, în funcție de condițiile de drum. Diferența față de 4×4 este că șoferul poate alege putea către care motorul să transmită mai multă putere, în funcție de aderență.

Care este cea mai bună tracțiune integrală

Înainte de a obține răspuns la această întrebare, e important să știi unde vei folosi mașina. Și la ce?

Pentru că cea mai bună tracțiune pentru teren accidentat, cu drum acoperit de zăpadă sau noroi, este 4×4. În timp ce, pentru cei care vor circula pe drumuri de oraș sau munte, pot alege o tracțiune AWD.

Însă, putem spune că cea mai bună tracțiune integrală este 4WD, pentru că oferă un mix între avantajele rulării pe teren accidentat și cel al circulației în oraș.

Această tracțiune integrală folosește diferențiale pentru puntea față, diferențiale centrale și diferențiale pentru puntea spate, precum și casete de transfer care ajută la trimiterea cuplului motor către roțile care au cea mai mare nevoie.

Dacia Duster cu tracțiune 4WD

Modelul Dacia Duster este oferit în două versiuni: cu tracțiune 4×2 și cu tracțiune integrală 4WD.

Varianta 4WD oferă și un sistem multimedia care include un meniu dedicat rulării în off-road. Acesta poartă denumirea de „4×4 Monitor”. Cu ajutorul acestuia poate fi urmărit comportamentul mașinii pe drum accidentat, cu ajutorul unui altimetru, înclinometru și a unei busole.

În regim off-road, este necesar să fie activat modul 4WD Lock, în care modulul de control electronic al tracțiunii cuplează permanent puntea spate, iar cuplul furnizat de motor este distribuit egal între cele două punți.

Se destramă Sistemul Național de Apărare și Ordine Publică. Câți trădători de țară vor mai trece prin fruntea statului până la îndeplinirea obiectivului mârșav?

Aproape 40% dintre posturile de ofițeri de la Jandarmeria Olt, neocupate. Pleacă mai mulți decât vin

Inspectoratul Județean de Jandarmi Olt, în top la recrutări pentru școlile de jandarmi, pierde în fiecare an mai mulți oameni decât intră în sistem. Deficitul a ajuns la aproape 40% în cazul ofițerilor.

Inspectorul-șef al IJJ Olt a vorbit despre activitatea din primele nouă luni ale anului FOTo: A.M.

Cifrele au reieșit din prezentarea activității din primele nouă luni ale anului, pe care inspectorul-șef al IJJ Olt, col. Emanuel Botan, a făcut-o luni, 30 octombrie 2023, în cadrul unei conferințe de presă. Botan a precizat că deficitul general nu este foarte mare, iar cu personalul existent s-au dus la îndeplinire toate misiunile, însă cifra care îngrijorează este cea care-i privește pe ofițeri.

„În momentul de față, deficitul general pe unitate este de 11%. Nu avem un deficit mare în momentul în care discutăm. Înregistrăm un oarecare deficit în ceea ce privește categoria de ofițeri", a spus Botan. În rândul ofițerilor deficitul a ajuns la 39%, ceea ce reprezintă o provocare pentru a realiza o bună încadrare.

Prin pensionare au plecat din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Olt 26 cadre, alte șapte au fost mutate în alte unități, iar un jandarm a început o misiune internațională. Asta în condițiile în care au venit în IJJ Olt 22 persoane. Numărul absolvenților care sunt repartizați anual către Jandarmeria Olt este foarte mic, cele mai multe intrări fiind din cadrul altor unități, iar asta în contextul în care, la fiecare sesiune de înscrieri pentru școlile de jandarmi, IJJ Olt se află pe locurile fruntașe. Cei mai mulți candidați optează pentru școala de la Drăgășani.  „Noi am avut promoțiile trecute undeva la 50 de absolvenți (n. red. - din Olt), din cei 350 de la Drăgășani", a precizat Botan.

Sesiunea de recrutare care se derulează chiar în această perioadă a început în 18 octombrie, iar până în 30 octombrie la IJJ Olt s-au înscris 52 candidați. „Nu știu dacă este mult sau puțin. Este o rată de înscriere consistentă la momentul acesta. Sunt județe cu rată de înscriere mult mai mică", a mai precizat Botan.

Cu personalul existent, în primele nouă luni ale anului au fost executate 205 misiuni de asigurare și restabilire a ordinii publice, fiind angrenați 1.599 jandarmi (față de 184 misiuni în 2022, cu 1.408 jandarmi). În acest an s-a răspuns în proporție de 93% la solicitările polițiștilor pentru a forma patrule mixte, fiind constituite, zilnic, în medie 28 patrule mixte polițist/jandarm (față de 30 patrule mixte, zilnic, în 2022) și alte 22 patrule de jandarmi. Tot în primele nouă luni ale anului au fost organizate 227 misiuni în comun cu alte instituții, 68 misiuni de intervenție (față de 38 în 2022), 20 misiuni în colaborare cu Poliția de Frontieră pentru combaterea migrației ilegale, 17 acțiuni speciale (în sprijinul DIICOT, BCCO Dolj, SCCO Olt, IPJ Olt și diferite structuri de parchet din zona de competență),  243 activități preventive în școli, arene sportive, locuri de adunări publice, aproape 700 patrulări în zona școlilor, s-au pus în executare peste 400 mandate de aducere etc.

Zilnic muncesc. Fac mulți pași, peste 10.000. De ce?

Mama mea are aproape 88 de ani. A fost de-a lungul vieții  o femeie foarte activă, lucru ce l-a transmis și nouă,  copiilor ei. Nici la aceasta vârstă  nu pregetă să- și facă curățenie  în casă,  prin curte, să-și  sape grădina de legume, să  meargă la biserică, să-si facă singură  cumpărăturile la magazinele din apropiere. Zilnic este in mișcare.  Are o dorință  puternică de viață.  Spiritul ei ne-a însuflețit  tot timpul. Totul a venit de la sine din experienta ancestrală a țăranului român,  truditor pe ogoarele sale. Sănătatea se câștigă,  nu ne-o dăruiește  nimeni.

Știam că norma zilnică de mișcare este de 10.000 de pași pentru o sănătate bună.  Noile studii dau alta limită.  

Faceți pași, dragilor!

Noul standard: 7.000 pași zilnic sunt de ajuns pentru sănătate. Ce spune studiul făcut în Spania

Cercetătorii au demolat mitul potrivit căruia oamenii ar trebui să facă cel puțin 10.000 de pași în fiecare zi pentru o viață sănătoasă. Un nou studiu internațional condus de Universitatea din Granada (Spania) a stabilit un standard diferit.

Mișcarea este un elixir pentru sănătate. FOTO earth.com

Cercetarea nu numai că evidențiază numărul ideal de pași zilnici pe care oamenii ar trebui să-i vizeze, dar subliniază și avantajele pentru sănătate ale ritmului de mers pe jos.

Cifra de 10.000 de pași în fiecare zi își are originea în Japonia anilor 1960, dar nu a avut niciodată un sprijin științific substanțial fiind însă îmbrățișată la nivel mondial pentru că oferea un reper rotund beneficiilor pentru sănătate.

Noul studiu arată că un număr de aproximativ 7.000 de pași zilnici ar fi suficient, potrivit earth.com. Asta înseamnă aproximativ 6,4 kilometri pe zi, având în vedere pasul uman mediu.

Studiul este produsul colaborării dintre specialiști din diverse instituții internaționale. Acestea includ Centrul Medical al Universității Radboud din Țările de Jos, Universitățile din Granada și Castilla-La Mancha din Spania și Universitatea de Stat din Iowa din Statele Unite ale Americii.

„Ceea ce diferențiază studiul nostru este stabilirea unor obiective clare. Indicăm că îmbunătățirile sănătății sunt observabile cu creșteri minore ale pașilor zilnici, în special pentru persoanele mai puțin active în prezent", au spus autorii studiului.

Potrivit constatărilor, chiar și obiective mici, cum ar fi 500 de pași zilnici suplimentari, ar putea oferi îmbunătățiri ale sănătății. Această recomandare este deosebit de încurajatoare pentru cei care consideră că perspectiva a aproape 7- 9.000 de pași este descurajantă.

Astfel că dacă te întrebi câți pași ar trebui să faci în fiecare zi, nu există întotdeauna un răspuns fix, deși studiile sugerează între 6.000 și 10.000.

Dacă vrei să înregistrezi progresul avut în urma unei plimbări, poți folosi un ceas inteligent care te și avertizează când ți-ai atins limita impusă. De asemenea, ele îți pot monitoriza ritmul cardiac și îți pot urmări somnul, astfel încât să obții o imagine mai completă a sănătății tale.  

Studiul complet a fost publicat în Journal of the American College of Cardiology .

Furia, bunăstarea și succesul în viață.

„Emoțiile negative ne pot fi de ajutor”. Furia crește performanța și productivitatea, potrivit unui studiu

Furia crește performanța și productivitatea, potrivit unui studiu. Asociația Americană de Psihologie a derulat un experiment, la care au participat 1.000 de persoane, cu diferite stări de dispoziție și emoții. Ele au primit o sarcină, iar cele care erau furioase au avut rezultate mai bune, potrivit experților, citați de Sky News.

Asociația Americană de Psihologie a chestionat mai mult de 1.000 de persoane, unele dintre ele experimentând sentimente precum bucuria, iar altele, furia și tristețea. În acest timp li s-a dat o sarcină.

Unora li s-a stabilit obiectivul în timp ce se aflau într-o stare emoțională neutră. Printre sarcini s-a numărat și rezolvarea puzzle-urilor de cuvinte.

Studiu, publicat în Journal of Personality and Social Psychology, a concluzionat că furia a dus, în cele mai multe dintre cazuri, la performanțe mai bune.

„Oamenii cred, adesea, că o stare de fericire este ideală, iar majoritatea oamenilor cred că fericirea este un obiectiv major al vieții, dar cercetările anterioare sugerează că un amestec de emoții, inclusiv emoții negative precum furia, duce la cele mai bune rezultate", a explicat un specialist.

Alte emoții au avut, de asemenea, un impact pozitiv asupra performanței, cum ar fi dorința și amuzamentul.

Cercetarea a analizat, de asemenea, datele din sondajele efectuate în timpul alegerilor prezidențiale din SUA din 2016 și 2020, oamenii fiind întrebați cât de supărați ar fi dacă candidatul lor preferat nu ar câștiga.

Participanții care au răspuns că ar fi furioși au fost mai predispuși să voteze, au descoperit cercetătorii.

„Aceste descoperiri demonstrează că furia crește efortul spre atingerea unui obiectiv dorit, ducând frecvent la un succes mai mare. Cercetarea noastră se adaugă dovezilor tot mai mari că un amestec de emoții pozitive și negative promovează bunăstarea, iar utilizarea emoțiilor negative ca instrumente poate fi deosebit de eficientă în unele situații", a mai spus expertul.

Bianca Chirilă

Opriți războiul! Diavolii pe Pământ.

Secretarul general ONU cere încetarea „COȘMARULUI” din Gaza: „Oră de oră, situația devine din ce în ce mai disperată”

Antonio Guterres – secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și-a manifestat regretul pentru că Israelul a intensificat operațiunile militare în Fâși Gaza, spunând că situația este „din ce în ce mai disperată".

Antonio Guterres a cerut încetarea focului, transmițând că acest „coșmar" trebuie stopat.

„Situația din Gaza devine din ce în ce mai disperată din oră în oră. Regret că, în loc de o pauză umanitară necesară, susținută de comunitatea internațională, Israelul și-a intensificat operațiunile militare", a declarat Antoniuo Guterres în timpul vizitei pe care o efectuează în Nepal, potrivit stiripesurse.ro.

În urmă cu o săptămână, Guterres a stârnit nemulțumirea Israelului după ce a spus că masacrul din 7 octombrie al grupării teroriste Hamas „nu s-a petrecut într-un vid", autoritățile de la Tel Aviv considerând că un astfel de comentariu reprezintă o „justificare" a unui act de teroare.

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a cerut instituirea unui armistițiu umanitar în Fâșia Gaza.

Acesta a avertizat că sunt suferințe umane masive din cauza asediului lansat de armata israeliană ca ripostă la atacurile grupării islamiste Hamas.

„Situația umanitară din Fâșia Gaza riscă un colaps total, cu efecte de neimaginat pentru cei peste două milioane de civili. Pe măsură ce se intensifică bombardamentele, necesitățile vitale devin din ce în ce mai critice și sunt colosale.

Fără o modificare fundamentală a situației, Fâșia Gaza se confruntă cu o avalanșă fără precedent de suferințe umane. (…) Asistența umanitară – alimente, apă, medicamente și carburanți – trebuie să ajungă rapid la toți civilii", a declarat Antonio Guterres. (alte detalii AICI)