Riscurile și costurile abandonării Ucrainei în fața lui Putin. Reacția în lanț pe care ar provoca-o pierderea interesului SUA

Articol din Adevărul.ro 

Excelentă analiză.

Imaginați-vă că Statele Unite își pierd concentrarea, interesul și răbdarea în a sprijini Kievul împotriva atacului Rusiei. Voturile vitale din Congres eșuează. Rusia bombardează Ucraina în timp ce iarna se instalează, distrugând sistemele de încălzire și trimițând în exil sute de mii de civili în orașele nelocuite. În pană de muniție, bani, timp și opțiuni, Volodimir Zelenski acceptă o încetare a focului mediată de China. Rusia își păstrează teritoriile cucerite. Luptele se opresc, deocamdată. Ce se întâmplă în continuare?

Ce s-ar putea întâmpla dacă Ucraina ar fi abandonată FOTO Profimedia

Forțată să încheie un armistițiu, Ucraina este într-o mizerie traumatizată, furioasă din cauza trădării occidentale, divizată politic și lovită economic. Fără garanții externe de securitate, Ucraina nu poate investi de sectorul privat. Visele unei reconstrucții postbelice se ofilesc. Reformele anticorupție și consolidarea instituțiilor cad victime ale unor acțiuni de aruncare a vinovăției și reglări de conturi. Ucraina de după încetarea focului este o pradă ușoară pentru Rusia.

Mesajul pentru Kremlin, atât în țară, cât și în străinătate, este: războiul nostru a funcționat. Vladimir Putin devine indestructibil politic și se bucură de prestigiu global: a luptat împotriva Occidentului și a câștigat. Totuși, liderul rus nu se va culca pe lauri. După ce a folosit forța o dată pentru a schimba o graniță internațională, de ce să nu o facă din nou? Asia Centrală este o țintă, Caucazul o alta. Sau să mai ia o mușcătură din carcasa Ucrainei.

Cealaltă mare victimă a acestei situații este Europa. Goală din punct de vedere strategic în urma prăbușirii bruște a șapte decenii de putere americană, a doua superputere economică a lumii se divizează. Unele țări caută înțelegeri cu Rusia - de ce să nu susțină câștigătorul? Altele se unesc pentru o ultimă încercare de a opri marșul lui Putin spre Vest. Încrederea se destramă și apar vechile rivalități. Europa „întreagă, liberă și în pace"? Nu mai există. Diviziunile interne duc la impotență externă.

Înfrângerea Ucrainei în războiul împotriva agresiunii ruse ar fi un eșec catastrofal pentru Occident pe numeroase fronturi, dar mai ales din perspectivă economică.

În primul rând, dacă trupele ruse ar putea să străbată Ucraina și să ajungă la granița cu Polonia, este probabil ca zeci de milioane de ucraineni să fugă spre vest. După cum am văzut deja cu fluxurile anterioare de migranți, acest lucru ar impune riscuri economice, sociale și politice uriașe asupra Europei, scrie Timothy Ash, strateg pentru piețe emergente suverane în cadrul RBC BlueBay Asset Management, pentru CEPA.

În al doilea rând, ar fi profund nesăbuit ca Occidentul să presupună că, după ce a capturat Ucraina, Putin s-ar opri aici.

Riscul ar fi de mișcări atacuri suplimentare spre vest, împotriva statelor baltice și în alte părți din Europa Centrală și de Est. (Această capitulare efectivă a fostelor state comuniste satelit este în esență ceea ce Putin a cerut în decembrie 2021 , chiar înainte de a lansa războiul total.)

Nu uitați că ar fi vorba de o Rusie îndrăzneață și consolidată economic, proaspăt intrată în Ucraina după ce a acaparat terenuri coloniale. Probabil că Occidentul ar trebui să contracareze această amenințare prin creșterea cheltuielilor pentru apărare, cu mult peste ținta actuală de 2% din PIB pentru NATO și, probabil, să revină la nivelul de 3% menținut în mare parte din perioada Războiului Rece; dacă pare puțin, luați în considerare și faptul că este o creștere de 50% față de nivelurile actuale pentru statele NATO împovărate de datorii.

Având în vedere că SUA cheltuiește deja la acest nivel și presupunând că doar Europa va urca la acest nivel, aceasta ar reprezenta o sumă suplimentară de 200 de miliarde de dolari pe an de cheltuieli pentru apărare doar de către Europa. Aceasta este echivalentă cu întregul PIB anual al Ucrainei și dublul ratei anuale a cheltuielilor din prezent ale Occidentului pentru sprijinirea Ucrainei.

Rețineți aici și faptul că aceste 200 de miliarde de dolari de cheltuieli suplimentare pentru apărare ale NATO ar fi anuale și recurente. Așadar, dacă se cheltuiesc bani pentru a ajuta Ucraina să se apere singură, iar noi, în acest proces, obținem un randament dublu, iar acesta se va multiplica și mai mult în cazul în care Ucraina va câștiga și va opri sau va elimina amenințarea rusă pe termen lung.

În al treilea rând, o victorie a Rusiei asupra Ucrainei ar semnala dușmanilor Occidentului slăbiciunea alianței transatlantice și i-ar încuraja să testeze hotărârea acesteia în alte regiuni, în special în ceea ce privește Taiwanul, Marea Chinei de Sud și Orientul Mijlociu. În acest caz, am fi nevoiți să desfășurăm și mai multe mijloace militare pentru a apăra interesele strategice cheie, ceea ce ar implica, din nou, costuri mai mari.

În al patrulea rând, o înfrângere ar dovedi că șantajul rusesc, de exemplu în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, dă roade. Ar trebui să ne așteptăm la noi intimidări din partea Rusiei, folosind armele sale energetice și de mărfuri, pentru a-și asigura interesele strategice și pentru a impune costuri economice ridicate Occidentului în acest proces. În cele din urmă, vom plăti mai mult pentru mărfuri vitale.

A câștiga războiul nu este suficient. Riscurile subfinanțării redresării și reconstrucției Ucrainei prezintă, de asemenea, pericole și costuri mai mari pe termen lung. 

Imaginați-vă, de exemplu, milioanele de soldați ucraineni care se întorc acasă, câștigând războiul și așteptându-se la o viață mai bună – apartenența la UE, statul de drept și standardele de trai mai înalte. Eșecul ar fi o mare dezamăgire și acest lucru s-ar putea reflecta în tulburări sociale, instabilitate politică (probabil votul pentru candidați populiști) și emigrarea pe scară largă din Ucraina.

Și ce înseamnă pentru restul Europei o Ucraina bine înarmată – probabil cea mai eficientă putere militară din Europa – dar instabilă din punct de vedere politic? Probabil că va costa din nou Europa scump în ceea ce privește gestionarea milioanelor de de migranți și necesitatea de a cheltui suplimentar pe apărare și securitate. 

Cu siguranță, costurile finanțării apărării Ucrainei, a bugetului acesteia, și apoi a redresării și reconstrucției, par mari, mai ales atunci când sunt puse în contextul unei crize globale a costului vieții.

Dar costurile anuale de sprijin de circa 100 de miliarde de dolari reprezintă mai puțin de o cincime din 1% din PIB-ul occidental și mai puțin de 10% din cheltuielile actuale ale NATO pentru apărare. În orice caz, o mare parte din aceste cheltuieli revine în economiile occidentale, sub forma unor contracte în plină expansiune pentru companiile occidentale (în special americane) de apărare, companiile de construcții și altele.

Prețul de a lăsa Ucraina să eșueze în războiul său și în procesul de recuperare și reconstrucție va fi mult mai mare pentru Occident și va duce apoi la un mediu de apărare și de securitate mult mai provocator.

A ajuta Ucraina să câștige acest război, și apoi pacea, este cea mai bună investiție pe care NATO și aliații săi o pot face în propria lor apărare. Occidentul ar putea plăti un preț mare în bani, dar Ucraina plătește un preț mult mai mare în sângele soldaților săi curajoși, conchide Timothy Ash, în CEPA. 

Marea câștigătoare din toate acestea este China. Fără conducerea SUA, Europa este o pradă ușoară pentru tacticile de divizare și guvernare ale partidului-stat de la Beijing. Dar situația devine și mai rea: prăbușirea credibilității se extinde din Europa în Indo-Pacific. Marina chineză începe o blocadă asupra Taiwanului, care se prăbușește fără luptă. Aliați de lungă durată, precum Japonia și Coreea de Sud, socotesc că secolul american s-a încheiat și se străduiesc să găsească alternative. Xi Jinping se poate retrage încrezător că misiunea sa de a face din țara sa cea mai puternică din lume este aproape îndeplinită. Cel mai mare perdant dintre toți este, prin urmare, Rusia.

În doar câteva luni, SUA trece de la poziția de lider al unei rețele de alianțe care se întinde pe tot globul, cu o poziție dominantă în organizațiile internaționale bazate pe reguli, la cea de vulnerabilitate chiar și pe propriul continent. După ce a încercat să își concentreze resursele pe lupta existențială cu China, SUA sfârșesc prin a pierde aliații, influența și credibilitatea care îi ofereau șansa de a câștiga această competiție, conchide CEPA.

Cât fariseism din partea judecătorilor și procurorilor! Se așteaptă ca grupul să dispară natural. Lovitura de stat a unui grup inițiatic.

Curtea de Apel București decide începerea judecării lui Ion Iliescu în dosarul Revoluției

Curtea de Apel București a decis miercuri începerea judecării lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, în dosarul Revoluției. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată în trei zile de la comunicare.

"Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu şi gl. (rtr.) Rus Iosif", se arată în minuta instanței.

Instanța Supremă a decis în februarie să trimită dosarul Revoluției către Curtea de Apel București, pe motiv că ar fi de competența acesteia pentru că în acea perioadă Ion Iliescu nu era președinte al României.

h2: Dosarul Revoluției, eșec major al justiției din România

Parchetul General a anunțat în 3 august 2022 - la aproape 33 de ani de la Revoluție - că a retrimis instanței dosarul Revoluției, în care sunt urmăriți penal pentru infracțiuni contra umanității fostul președinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare.

• Dosarul Revoluției: Inculpații au făcut parte din conducerea vechiului regim comunist / Constituirea grupului "Iliescu" și instaurarea psihozei securist-teroriste - rechizitoriu
• Dosarul Revoluției: Militarii români s-au luptat între ei cu un dușman inventat, "teroriștii". Într-o singură noapte, un singur regiment a executat aproape o jumătate de milion de trageri- rechizitoriu

În 21 mai 2021, dosarul Revoluției fusese întors la Parchetul Militar de către instanța supremă, pentru mai multe probleme din rechizitoriu.

Prin rechizitoriul Secției Parchetelor militare din 29 iulie 2022, în dosarul penal intitulat generic "Revoluția română din decembrie 1989" s-a dispus trimiterea în judecată pentru infracțiuni contra umanității a următorilor:

• Ion Iliescu - fost președinte al României
• Gelu Voican Voiculescu - fost viceprim-ministru al Guvernului României și
• Iosif Rus – general (rtr.) - fost șef al Aviației Militare

Dosarul Revoluţiei fusese trimis în instanţă de procurorii militari în luna aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile. Procesul a fost blocat mai mult de un an, pentru discutarea unor cereri şi excepţii ridicate de părţile din dosar.

În mai 2021, însă, dosarul Revoluției a fost retrimis Parchetului de către instanța supremă, pentru mai multe probleme din rechizitoriu, iar Parchetul General anunța în august 2022 că au fost "înlăturate neregularitățile" constatate de Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a dispus trimiterea în judecată.

h2: 4.544 de dosare penale deschise pentru fapte de la Revoluție. Ce s-a întâmplat cu ele

Parchetul General spunea că începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989 pe întreg teritoriul României a fost declanşată, cu intenție, o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, care a dus la un număr foarte mare de decese, dar și la rănirea unor persoane, la suferinţe psihice și lipsiri grave de libertate:

• "Revoluţia Română din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicări de natură socială şi politică, lupte de stradă, demonstraţii cu caracter de masă, represiuni armate violente, care au debutat la Timişoara în ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat în Bucureşti şi alte oraşe ale României începând cu după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminând cu părăsirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR) de către cuplul prezidenţial Ceauşescu Nicolae şi Elena, la data de 22 decembrie 1989 (orele 12.06), moment ce a însemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de către aceştia şi sfârşitul dictaturii comuniste în ţara noastră.
• Ulterior, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe întregul teritoriu al României, a fost declanşată, cu intenție, o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, cauză de survenire a unui număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferinţe psihice, lipsiri grave de libertate.
• Foarte important de subliniat că împrejurările care au dus la survenirea, în decembrie 1989, a numeroaselor decese și răniri de persoane au constituit, în timp, obiectul cercetării în numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare.
• Activitatea de cercetare s-a declanşat chiar în ziua de 22.12.1989, când au fost efectuate primele cercetări în legătură cu decesul ministrului apărării, generalul Vasile Milea.
• Ulterior, urmare situaţiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat în întreaga ţară cu un dinamism fără precedent, activitatea de cercetare a fost extinsă în toate zonele şi localităţile României în care s-a înregistrat uciderea sau rănirea prin împuşcare a unor persoane, respectiv reţinerea unor participanţi la demonstraţiile anticomuniste sau distrugerea în parte sau în totalitate a unor imobile.
• În timp, evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetarii în 4.544 de dosare penale. În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri (32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 militari în termen şi 87 civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Între civilii trimiși în judecată și condamnați sunt foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR și foști miniștri.
• Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.
• Cele mai sus prezentate reprezintă evidența cu privire la preocuparea Ministerului Public pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor (militari și civili) responsabile de survenirea numeroaselor decese și răniri de persoane în intervalul revoluționar".

h2: Grupul Iliescu

Ce spun procurorii în rechizitoriu:

• "Această grupare a fost formată atât din civili (latura politică), cât şi din militari (latura militară), cu toţii marginalizaţi într-un fel sau altul prin deciziile fostului preşedinte.
• Componenţii grupului au aparţinut principalelor două filoane militare (MApN şi DSS), de la nivel mediu până la vârf, dar şi structurilor civile ale statului român.
• Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceauşescu, însă prin funcţiile deţinute (implicit, influenţele exercitate), dar mai ales prin raportare la evoluţia istorică (începând cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fără echivoc, faptul că acest grup s-a dovedit eficient în demersul său".

Analiza declarațiilor din dosar arată următoarele:

• a. Este conturat filosovietismul componenţilor grupului dizident.
• b. Componenţii acestui grup, prin funcţiile deţinute, puteau exercita influenţe majore, atât cu caracter militar, cât şi cu caracter civil. Se observă că latura militară era compusă din ofiţeri superiori cu funcţii la vârful ierarhiilor MApN şi DSS, dar şi din ofiţeri ce au deţinut funcţii la nivel mediu. Latura civilă era formată din persoane cu funcţii ce permiteau exercitarea de influenţă asupra tuturor mediilor civile, inclusiv asupra elitelor culturale.
• c. Aripa politică, ce-şi subordona aripa militară, era condusă de Iliescu Ion.
• d. Aripa militară a fost iniţial condusă de generalul Ioniţă Ion (fost ministru al Apărării), iar după moartea acestuia, de generalul Militaru Nicolae care, urma ca începând cu 22 decembrie 1989 să aibă un rol foarte important în desfăşurarea evenimentelor, fiind impus de Iliescu Ion în funcţia de ministru al Apărării.

Din perspectivă istorică se constată că membrii grupului, aflați în viaţă la data de 22 decembrie 1989, s-au organizat rapid şi eficient şi au avut un rol esențial în evoluţia ulterioară a evenimentelor. Cu toţii s-au regăsit şi au conlucrat în locaţiile cheie ale zilei de 22 decmebrie 1989 şi intervalul următor de timp – TVR, fostul CC al PCR, MApN.

La orele 14:25 ale zilei de 22 decembrie 1989, în direct la TVR, cpt. de rang I Dumitrescu (Cico) Emil, în uniformă militară, a transmis următorul mesaj:

• "Dragi colegi ai promoţiei 1958, vă vorbeşte cel care a fost pentru voi Cico, cel care a venit în marina română împreună cu voi (....) Rog pe tovarăşul Ion Iliescu, cu care am fost coleg să vină la televiziune. Trebuie tovarăşi să ne organizăm".

Toţi componenţii "grupului Iliescu" au preluat puterea totală în stat:

• Iliescu Ion a fost preşedintele României pentru o perioadă de 10 ani.
• Generalii Stănculescu Victor Atanasie şi Militaru Nicolae au deţinut în mod succesiv funcţia de ministru al Apărării.
• Măgureanu Virgil a fost iniţial consilier al preşedintelui Iliescu Ion, iar apoi primul director al principalului serviciu de informaţii al României – SRI.
• Vasile Ionel, a fost numit de Iliescu Ion în funcţia de şef al MStM al Armatei, iar apoi consilier prezidenţial.
• Generalul Kostyal Ştefan şi-a reprimit gradul de general maior după ce a fost degradat în anul 1970 la gradul de soldat ca urmare a colaborării cu serviciile de spionaj sovietice.
• Dumitrescu (Cico) Emil a fost numit în funcţia de secretar de stat în Ministerul de Interne şi apoi de consilier de stat la Administraţia Prezidenţială. La scurt timp după preluarea puterii de către CFSN, condus de Iliescu Ion, a fost reactivat un număr important de generali şi ofiţeri superiori, cu toţii filosovietici.
• În mod constant, până în prezent, Iliescu Ion a negat în public sau a bagatelizat existenţa acestui grup pe care, în realitate, aşa cum o arată probatoriul, l-a condus.
• Prin apariţiile publice şi comunicatele de presă ale CFSN s-a dezinformat în sensul că Iliescu Ion şi noua conducere a ţării sunt "emanaţi ai Revoluţiei". Probatoriul administrat contrazice această susţinere. O astfel de negare nu a mai fost posibilă în faţa persoanelor bine informate în legătură cu trecutul şi angajamentele componenţilor "grupului Iliescu".

Procurorii mai spun că acest aspect reiese inclusiv prin analiza Stenogramei "Întâlnirii preşedintelui Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Ion Iliescu, cu generali şi ofiţeri din organele centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, din ziua de 07.01.1990":

• "Stenograma surprinde atmosfera tensionată în care s-a desfăşurat întâlnirea, ministrul Apărării fiind vehement contestat de ceilalţi militari prezenţi.
• Ascunderea existenţei, filozofiei şi acţiunilor acestui grup a fost justificată de filosovietismul componenţilor grupului, începând cu Iliescu Ion. Aducerea la cunoştinţa opiniei publice a preexistenţei unui grup civilo-militar pro-sovietic şi care a apărut în primplanul politico-militar al zilelor Revoluţiei, ar fi fost în contrast evident cu dorinţa exprimată de noua putere de a fi percepută ca fiind o reală emanaţie a mişcării revoluţionare din decembrie 1989. Mai mult, o devoalare a adevărului ar fi putut însemna pentru "grupul Iliescu" o periclitare privind preluarea şi păstrarea puterii în stat, dar și legitimarea în fața opiniei publice, fiind cunoscută atitudinea anti-sovietică a majorității opiniei publice din România".

h2: Ion Iliescu a deţinut și funcţia de şef militar, subordonându-și Consiliul Militar Superior

Procurorii mai notează în rechizitoriu că începând cu data de 22.12.1989 (orele 16:00) și până la data de 30.12.1989, Ion Iliescu, folosindu-se de autoritatea de care dispunea în calitate de lider al noii structuri care preluase puterea politico-militară în stat, de inițiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), respectiv de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat întreaga forţă militară a României), prin apariţiile sale la TVR şi comunicatele CFSN, a desfăşurat o activitate sistematică şi generalizată de dezinformare a populaţiei României şi a opiniei publice internaţionale cu privire la existenţa unor forţe contrarevoluţionare securist-teroriste şi necesitatea lichidării acestora, acționând în mod direct şi nemijlocit, la generarea şi amplificarea unei psihoze securist-teroriste, cu scopul de a-şi asigura, în contextul Revoluţiei române, accederea la putere, menţinerea şi consolidarea puterii politice în stat, precum și legitimarea în fața opiniei publice.

• "Inculpatul civil Iliescu Ion a deţinut și funcţia de şef militar, subordonându-și Consiliul Militar Superior și astfel este responsabil penal pentru infracțiunile comise (inducerea în eroare) de militarii cu funcții superioare de comandă, aflați sub autoritatea şi controlul său efective".

"Intervențiile televizate și comunicatele transmise prin mass-media, ca mecanism de exercitare a puterii de stat:

a. La data de 22 decembrie 1989, pe postul naţional de televiziune (TVR), în direct, aprox. orele 19:00, Ion Iliescu (lider politico-militar), în spatele căruia s-a aflat, stând în picioare, inculpatul civil Gelu-Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional CFSN, a afirmat următoarele:

• Aşa cum aţi văzut, ne-am întâlnit în Comitetul Central, am comunicat cu oamenii din piaţă (…) În momentele în care ne constituiam, ne organizam în sediul Comitetului Central, o grupă din unităţile securităţii, unitate special pregătită ca să-l apere pe Ceauşescu, ascunsă undeva prin subsoluri, în nişte tuneluri care comunicau între sediu şi Palatul Republicii, a reuşit să se refugieze şi când era piaţa plină de lume au început să tragă asupra cetăţenilor şi asupra sediului central unde se aflau oameni de bine care se constituiau în această structură nouă.
• Este o ultimă zvârcolire a acestei fiare încolțite care loveşte până şi înainte de moarte (…) şi care a reuşit să producă noi tragedii, noi dureri, noi victime pe altarul luptei pentru eliberare naţională (…) Vreau să fac apel la cei care se află în faţa sediului Comitetului Central (…) încă nu a fost lichidat nucleul acesta de bezmetici, încă se trage (…) trebuie lichidat acest nucleu de sinucigași (…) În sediu se află gral Guşă şi alţii care vor rezolva situaţia (…)
• Apelăm la toţi cetăţenii ca să elibereze piaţa şi zona din jurul palatului, ca să poată pătrunde armata (…) Nu a reuşit contralovitura acestei unităţi de sinucigași şi de terorişti.

Intervenţia televizată a inculpatului civil Ion Iliescu a fost preluată şi prezentată de Radiodifuziunea Română la nivel naţional, iar analiza acestei intervenţii televizate a relevat mai multe aspecte, reţinându-se, în acest sens, conform procurorilor:

• Ion Iliescu a susținut ideea conform căreia constituirea CFSN a avut loc în acele momente ale zilei de 22 decembrie 1989 (intervalul orar 17:00 - 19:00).
• Contrar acestei afirmații a inculpatului, probatoriul administrat în cauză a demonstrat preexistenţa unui grup din care făcea parte inculpatul civil Iliescu Ion.
• Grupul avea drept scop înlăturarea de la putere a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, cu menţinerea României în sfera de influenţă a URSS. Printre obiectivele acestui grup erau impunerea lui Iliescu Ion ca viitor preşedinte al României şi a gl. col.(r.) Militaru Nicolae ca ministru al Apărării, obiective realizate începând cu data de 22 decembrie 1989.
• Ion Iliescu, cu autoritatea de lider politico-militar al noii structuri care preluase puterea politică în stat, a susținut public existenţa unor forţe ale unităţilor de Securitate special pregătite şi loiale fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, care i-ar fi atacat pe revoluţionarii aflaţi în faţa fostului CC al PCR şi pe cei care se aflau în sediul CC, forţe pe care le-a caracterizat ca fiind un "nucleu de bezmetici, sinucigași şi terorişti, care a reuşit să producă noi tragedii, noi dureri, noi victime pe altarul luptei pentru eliberare naţională".
• Probatoriul administrat a demonstrat că nu a existat temei pentru o astfel de acuzaţie foarte gravă, care a avut consecințe imediate și tragice la nivelul întregii țări. Nu există probe pentru a concluziona că militarii din fostul DSS i-au atacat pe revoluţionarii din faţa sediului CC al PCR sau pe cei aflaţi în sediu".

Muncim, muncim, trăim

 

Nu toți suntem proști în lumea asta! Antonio Guteres.

O declarație a secretarului general al ONU, Antonio Guterres, a stârnit furia Israelului. Într-o reuniune a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, Guterres și-a expimat îngrijorarea cu privire la "încălcările clare ale dreptului internațional umanitar" în Fâșia Gaza și a comentat că "atacul Hamas nu au avut loc din senin".

"Sunt profund îngrijorat faţă de încălcările clare ale dreptului internaţional umanitar pe care le vedem în Gaza. Să fie clar: nicio parte într-un conflict armat nu este deasupra dreptului umanitar internaţional. (...) Este important să recunoaștem, de asemenea, că atacurile Hamas nu au venit din senin. Poporul palestinian a fost supus unei ocupații sufocante de 56 de ani. Dar nemulțumirile poporului palestinian nu pot justifica atacurile îngrozitoare ale Hamas. Și aceste atacuri îngrozitoare nu pot justifica pedeapsa colectivă a poporului palestinian", a spus Guterres, potrivit Reuters.

Ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a descris discursul lui Guterres drept "șocant".

"Domnule secretar general, în ce lume trăiți? Fără nicio îndoială, nu este a noastră", a scris pe Twitter el, cerându-i demisia.

"Discursul șocant al secretarului general la reuniunea Consiliului de Securitate în timp ce se trag rachete în tot Israelul, a dovedit în mod clar, dincolo de orice îndoială că Secretarul General este complet rupt de realitatea din regiunea noastră și că vede masacrul comis de teroriștii naziști într-o manieră denaturată și imorală. Declarația sa că "atacul Hamas nu s-a întâmplat din senin" arată înțelegere pentru terorism și crimă. Este de neînțeles și cu adevărat trist că șeful unei organizații care a apărut după Holocaust are opinii atât de îngrozitoare", a mai spus el, într-o postare pe Twitter.

ONU a semnalat marţi că doar 54 de camioane cu ajutoare de urgenţă au ajuns în Fâşia Gaza de sâmbătă, o cantitate despre care Tamara Alrifai, şefa pentru comunicare a Agenţiei ONU de sprijin şi lucrări pentru refugiaţii palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), a spus că nu reprezintă decât o picătură într-un ocean, potrivit dpa.

Ajutoarele internaţionale au început să sosească de sâmbătă prin Egipt, dar în cantităţi cu totul insuficiente, potrivit ONU, în acest teritoriu mic şi sărăcit, bombardat de Israel în urma atacului sângeros comis de combatanţi ai grupării islamiste palestiniene Hamas la 7 octombrie în comunităţile din sudul Israelului, completează agenţia AFP.

Mai ales că în aceste transporturi nu a fost inclus şi combustibilul pentru generatoare de care este nevoie urgentă în Fâşia Gaza.

În schimb, au fost livrate produse precum orezul şi lintea care nu pot fi preparate pentru că oamenii nu au acces la apă şi gazul de care au nevoie pentru a găti, a explicat Alrifai, făcând apel la o mai bună coordonare între agenţiile umanitare.

"Nu primim cu adevărat produsele care sunt cele mai necesare sau cele mai pertinente pentru Gaza", susţine responsabila ONU, exprimându-se prin videoconferinţă din Amman.

Pentru ca astfel de situaţii să nu se mai repete, purtătoarea de cuvânt citată a făcut apel la toate organizaţiile umanitare din regiune să-şi "îmbunătăţească" coordonarea şi să întocmească "liste foarte clare cu ceea ce este cel mai necesar" în Fâşia Gaza, cu 2,4 milioane de locuitori.

Înainte de escaladarea conflictului la 7 octombrie, 500 de camioane pe zi soseau în Gaza, dintre care cel puţin 100 cu combustibil şi alimente, conform dpa.

Supus unei blocade israeliene terestre, aeriene şi maritime de la preluarea puterii de către Hamas în 2007, acest teritoriu palestinian se află în stare de "asediu total" din 9 octombrie, când Israelul a întrerupt aprovizionarea cu apă, electricitate şi alimente.

Peste 1.400 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise în Fâşia Gaza de către luptătorii Hamas în 7 octombrie, potrivit autorităţilor israeliene. De asemenea, aproximativ 220 de israelieni, străini sau cu dublă cetăţenie, au fost răpiţi de comandourile Hamas în timpul acestui asalt.

Potrivit armatei israeliene, aproximativ 1.500 de combatanţi Hamas au fost ucişi în contraofensiva care a permis Israelului să reia controlul asupra zonelor atacate.

În Fâşia Gaza, aproximativ 5.800 de palestinieni au pierit în urma bombardamentelor efectuate fără încetare ca represalii de către armata israeliană, potrivit Ministerului Sănătăţii al Hamas din Gaza.

În acelaşi timp, medicii din Gaza spun că pacienţii care ajung în spitale prezintă semne de boală cauzate de supraaglomerare şi de condiţiile sanitare precare, după ce peste 1,4 milioane de oameni şi-au părăsit casele, găsindu-şi refugiu în adăposturi temporare, pe fondul celor mai puternice bombardamente israeliene de până acum, notează Reuters.

Asamblare, configurare, orice PC.

Nu vreau să iau pâinea hardiștilor și softiștilor dar va pot spune că au trecut 31 de ani de când comercializam pe piața românească PC-uri, la acea vreme vindeam configurații de 286 cu peste 1500 US $. Azi putem cumpăra configurații de viteză mare la banii aceștia. Totul s-a schimbat. Sunt la a patra configurare pe calculatorul personal.

Constat că cunoștințele căpătate în acel SRL îmi folosesc pe deplin în continuare. Și noua asamblare mi-a ieșit din prima. Mâinile îmi tremură, vederea îmi este incețosată dar mintea este brici.

A durat ceva timp, peste trei zile, pentru ca furnizorul plăcii  de bază mi-a vândut-o cu ceva defecte.

Vreau sa-i ambiționeaz pe tineri să  studieze cum se asamblează  și se configurează  un PC. YOUTUBE -ul este un profesor foarte bun. Invățați și engleză ca fără ea nu vă descurcați, dragii mei!

Două  poze din camera de studiu, devenită  laborator de încercări:

Noapte bună!

A.M., 72 de ani

Ziua de ieri a fost.

 

O altă cafea, o altă zi.

Bucureștiul  adormit. Ora  5.40

Calător prin lume

Se intensifică războiul la granița cu Libanul

Affrontements à la frontière du Liban avec Israël : plus de 19 000 déplacés
Plus de 19 000 personnes ont été déplacées au Liban après une intensification des affrontements entre l’armée israélienne et le Hezbollah libanais.
Par M.I. avec AFP

Publié le 23/10/2023 à 16:50

Le conflit entre Israël et le groupe terroriste Hamas s'étend. Ces derniers jours, les affrontements entre l'armée israélienne et le Hezbollah libanais se sont intensifiés, forçant plus de 19 000 personnes à être déplacées, selon les chiffres publiés lundi par une agence spécialisée des Nations unies. « Une hausse des incidents transfrontaliers » a entraîné le déplacement de 19 646 personnes au Liban « à la fois dans le sud et ailleurs dans le pays », indique le rapport de l'Organisation internationale pour les migrations (OIM).

« Nous nous attendons à ce que ces chiffres augmentent à mesure que les tensions transfrontalières perdurent » ou en cas d'escalade de la violence, a déclaré un porte-parole de l'OIM, Mohammedali Abunajela, dans un communiqué adressé à l'AFP.

Youtubarul mazilit. Cenzura, cenzura...

Despre conflictul israeliano-palestinian altfel decat relateaza presa mainstream din Romania

CLAUDIU MARIN VINERI, OCTOMBRIE 20, 2023

1 COMMENTS

Nu sunt de acord cu unele dintre concluziile lui Ion Cristoiu, dar ador informatiile in baza carora concluzioneaza batranul analist-gazetar. Nu le auzi pe alt canal.

Putini mai stiu ca Acordul de la Camp David din 1978, intre Israel si Egipt, in urma caruia Israelul a retrocedat intreaga Peninsula Sinai, ocupata dupa razboiul din 1967, a fost negociat anii de-a randul de Ceausescu. Rand pe rand, presedintele Sadam al Egiptului si premierul Begin al Israelului au vizitat statiunea Sinaia, nume cu rezonanta pentru Peninsula Sinai.

Iata ce a putut sa spuna presedintele american Jimmy Carter in cursul vizitei pe care Ceausescu a facut-o in SUA, in anul 1978, cu cateva luni inainte de semnarea Acordului de la Camp David si de defectiunea Pacepa( apropo: cui a folosit deteriorarea relatiilor romano-americane prin defectiunea Pacepa?)

Preşedintele american nu a uitat să sublinieze:

„România a reuşit să servească drept punte între naţiuni cu viziuni şi interese extrem de diferite şi între lideri cărora le-a fost dificil, în anumite circumstanţe, să negocieze direct unii cu alţii. Una dintre realizările notabile recente ale preşedintelui Ceauşescu a fost faptul că a contribuit la pregătirea vizitei istorice a preşedintelui Sadat al Egiptului în capitala Israelului, Ierusalim. Ambele ţări au găsit în România o cale de comunicare şi de înţelegere care le-a fost foarte utilă – lor, Orientului Mijlociu şi păcii mondiale”.

De ce sa-i inchizi canalul Youtube lui Cristoiu pentru ca a spus ca ar fi nevoie de un Ceausescu pentru a pune capat conflictului istoric dintre evrei si palestinieni?