Doamne, ajută poporul meu! Dă-le minte la românii care vor să părăsească țara de baștină!

Se mai dă o Șepcuță românilor. Pentru cei care vor să ajungă slugi.

Suntem la un pas să scăpăm de viza pentru SUA. Cum se acordă și de ce n-am fost băgați în „Visa Waiver” până acum

Doi senatori americani au depus un proiect de lege privind susținerea admiterii României în programul Visa Waiver, care ar permite călătoriile în SUA fără viză.

Senatorii Richard Durbin, numărul doi în eșalonul conducerii democrate din Senat, și Jeanne Shaheen, președintele Subcomitetului pentru Europa din cadrul Comitetului pentru Relații Externe al Senatului SUA, au introdus un proiect de lege care recomandă includerea României în programul Visa Waiver.

Proiectul de lege privind susținerea admiterii României în programul Visa Waiver este cel mai puternic semnal legislativ pe care România îl primește din partea Statelor Unite pe acest dosar. De asemenea, proiectul de lege subliniază în fapt nevoia de a accelera eforturile ambelor guverne, al SUA și al României, de a face pași concreți în această direcție. Nu în ultimul rând, inițiativa senatorilor americani arată susținerea și încrederea de care se bucură România ca partener și aliat strategic în regiunea Mării Negre , a declarat ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru.

Intitulat Romania Visa Waiver Act of 2023 , proiectul de act normativ reprezintă un pas legislativ important care marchează sprijinul Senatului american în contextul eforturilor României de a deveni stat membru al acestui program. Proiectul de lege transmite un semnal politic important Executivului american (Departamentul Securității Interne, care administrează programul Visa Waiver) privind desemnarea României ca stat participant. În același timp, Guvernul României este încurajat să intensifice eforturile de combatere a traficului de persoane și de îndeplinire a criteriilor tehnice pentru admiterea în program, așa cum sunt ele prevăzute în Legea americană a imigrării și cetățeniei, a anunțat, joi, Ambasada României în Statele Unite.

La momentul introducerii proiectului de lege pe agenda Senatului, cei doi senatori americani s-au referit la rolul important și activ pe care România îl are în cadrul NATO și al Uniunii Europene, subliniind relația apropiată de aliat puternic al Statelor Unite. Ei au apreciat de asemenea sprijinul generos acordat refugiaților ucraineni în contextul agresiunii brutale a Rusiei împotriva Ucrainei.

România încearcă de mai mulți ani să fie acceptată în programul Visa Waiver, astfel încât viza pentru SUA să nu mai fie necesară pentru călătoriile de mai puțin de 90 de zile. Până acum însă, țara noastră nu a reușit să atingă pragul minim cerut de americani privind rata de refuz a vizelor, adică 3%. În acest moment, România este la un procent de 17%, conform ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru. O rată similară de refuz a înregistrat România și în anul 2021.

Think-tank-ul american The Heritage Foundation susținea într-o analiză, cu ceva timp în urmă, că neincluderea României în programul Visa Waiver care ar ne-ar permite să călătorim în SUA fără viză fiind suficientă numai depunerea unei cereri online în Sistemul electronic de autorizare de călătorie (ESTA) este de departe cea mai izbitoare omisiune .

În analiză se mai arată că Congresul american poate acorda Departamentului Homeland Security, care supraveghează programul (Visa Waiver - n.red.), posibilitatea de a invita națiunile să se alăture cu o rată de refuz de viză ușor crescută, cu condiția ca acestea să aibă în același timp o rată mică de depășiri ale șederilor. (...) În cazul României, extinderea programului de scutire de viză ar trebui să fie prioritară. România este un aliat valoros al SUA care investește în apărare și care continuă să caute modalități de aprofundare a parteneriatului cu SUA .

De altfel, conform datelor oficiale publicate de travel.state.gov, cetățenii din mai multe țări beneficiază de scutire de viză cu toate că ratele de respingere a acestora sunt destul de mari. Concret, la nivelul anului fiscal 2020, când România a avut o rată de respingere de 10,14%, alte țări precum Republica Cehă (respingere 26,82%), Estonia (respingere 32,65%), Ungaria (respingere 32,65%) sau Lituania (respingere 21,96%) erau în programul Visa Waiver.

Conform reglementărilor autorităților de la Washington (Immigration and Nationality Law), orice solicitant de viză trebuie să demonstreze personalului consular american că nu are intenția de a emigra în Statele Unite ale Americii . Acest lucru se poate realiza prin așa-numitele legături puternice cu alt stat decât SUA. Pentru a intra în posesia unei vize turistice americane trebuie achitată o taxă, completat un formular electronic (DS-160), după care se face programarea pentru interviu. Prezentați-vă la Ambasada S.U.A. la data și ora programate pentru interviul dumneavoastră de viză. Trebuie să aduceți cu dumneavoastră o copie imprimată a scrisorii de programare, pagina dumneavoastră de confirmare DS-160, o fotografie făcută în ultimele șase luni, pașaportul actual și toate pașapoartele vechi. Cererile care nu sunt însoțite de aceste elemente nu vor fi acceptate , arată autoritățile.

Documentele justificative reprezintă doar unul dintre numeroșii factori pe care ofițerul consular îi ia în calcul în timpul interviului cu dumneavoastră. Ofițerii consulari analizează fiecare cerere individual și iau în considerare factori profesionali, sociali, culturali și de altă natură în procesul de luare a deciziei. Ofițerii consulari pot analiza intențiile dumneavoastră, situația familială și planurile și perspectivele dumneavoastră pe termen lung în țara dumneavoastră de reședință. Fiecare caz este examinat individual și beneficiază de toate considerentele prevăzute de lege , precizează sursa citată.

Ca principii generale, trebuie demonstrat că vizita în SUA este una de scurtă durată, că turistul are banii necesari pentru a acoperi cheltuielile cât timp stă în Statele Unite și că are o reședință în țară pe care nu intenționează să o părăsească. Apoi, este luată în calcul orice legătură economică sau de familie care asigură părăsirea Statelor Unite după terminarea vizitei.

Nebunie !

Exilul și exilați de bună voie.

Bună să vă fie inima!

La lecture élargit l'horizon de la vie. La vie devient plus grande, elle devient autre chose c'est comme si on possédait une chose que personne ne pourra jamais nous enlever, jamais et ça vous rend plus heureux.
Jon Kalman Stefansson

Belle journée! 

Șoc după șoc, ieri cădeau băncile, azi cad prețurile la petrol, maicanii lumii se ceartă pentru o dronă, prețul ouălor a sărit la cer. Tulai Doamne!

Foto A.M.: 2019, Țările de Jos

Șoc după șoc pe piețele globale: Prețul petrolului WTI a coborât sub 70 de dolari pe baril / Euro și lira sterlină se depreciază puternic / „O criză bancară regională în SUA s-a transformat brusc într-o criză europeană”

Prețul petrolului brut a continuat să scadă miercuri, sortimentul WTI tranzacționându-se la cel mai mic preț de după decembrie 2021, din cauza îngrijorărilor legate de potențialul impact economic al dificultăților întâmpinate de Credit Suisse și alte bănci după prăbușirea Silicon Valley Bank, transmite AFP.

La ora 11:30 GMT (13:30 în România), petrolul Brent din Marea Nordului cu livrare în luna mai era mai ieftin cu 1,43%, la 76,34 dolari, tranzacționându-se la cel mai scăzut nivel din acest an.

Corespondentul său american, sortimentul West Texas Intermediate (WTI), cu livrare în aprilie, era în scădere cu 1,53%, la 70,24 dolari, după ce atinsese 69,76 dolari, minimul ultimelor 15 luni.

Prețurile ambelor sortimente - repere globale au scăzut cu peste 8% în această săptămână.

Repercusiunile falimentului băncii americane Silicon Valley Bank (SVB) continuă "să afecteze piețele financiare și piața petrolului", stimulând investitorii să se îndrepte spre active de refugiu, spun analiștii de la Energi Danmark. "Piața se teme de o recesiune și o scădere a cererii, ceea ce împinge prețurile în jos", au adăugat experții citați.

h2: Euro și lira sterlină se depreciază puternic

Problemele Credit Suisse au coborât indicele bancar european la cel mai scăzut nivel din acest an și au declanșat vânzări puternice pe piețele valutare.

Euro a scăzut cu 1,2%, până la 1,0605 dolari, lira sterlină a scăzut cu 0,8%, la 1,2065 dolari, iar francul elvețian s-a depreciat cu 1,2%, la 0,9251 dolari pe dolar, notează Reuters.

Dolarul, monedă de refugiu, a crescut puternic, indicele USD care măsoară moneda americană în raport cu șase monede similare urcând cu 0,9%, la 104,65.

"Veștile din această dimineață despre Credit Suisse provoacă toate daunele pe piețele valutare, iar acțiunile băncilor europene încasează o nouă lovitură astăzi", a declarat Simon Harvey, Head of FX Analysis la Monex.

"Vânzarea acestor acțiuni nu face decât să sporească din nou îngrijorările legate de stabilitatea financiară, ceea ce are un efect în lanț pe piețele europene de obligațiuni guvernamentale și swap-uri, pe măsură ce perspectiva unei atitudini mai restrictive a Băncii Centrale Europene revine în centrul atenției", a spus el.

Piețele financiare și-au schimbat pronosticurile privind majorarea ratelor BCE pe fondul turbulențelor din băncile europene. În prezent, piețele cotează la 50% șansele unei creșteri de 50 de puncte de bază a ratelor din zona euro de către BCE în ședința de joi. În prima parte a zilei, acestea estimau la 90% șansele unei astfel de mișcări.

h2: "O criză bancară regională în SUA s-a transformat brusc într-o criză europeană"

Miercuri, îngrijorările legate de situația băncilor s-au cristalizat în jurul dificultăților Credit Suisse, în condițiile în care cel mai mare acționar, Saudi National Bank, a exclus orice majorare de capital al băncii aflate în dificultate.

"Ceea ce a început ca o criză bancară regională în SUA s-a transformat brusc într-o criză europeană", a declarat pentru AFP Chris Beauchamp, analist la IG.

Petrolul începuse ședința europeană în creștere după "o avalanșă de date macroeconomice pozitive" din China, cel mai mare importator mondial de țiței, a declarat Stephen Brennock, analist la PVM Energy.

Vânzările cu amănuntul din această țară, principalul indicator al consumului gospodăriilor, au înregistrat prima lor creștere de după septembrie, semn al unei reveniri a activității după ridicarea restricțiilor anti-Covid.

Analiștii DNB au subliniat, de asemenea, o creștere a producției rafinăriilor chineze în ianuarie și februarie, indicând, de asemenea, o redresare a cererii de carburanți.

American Petroleum Institute (API) a estimat marți seară că stocurile de țiței au crescut cu 1,155 milioane de barili săptămâna trecută, dar cele de benzină au scăzut cu aproape 4,587 milioane de barili.

Totuși, datele API sunt considerate mai puțin fiabile decât cele ale EIA. Analiștii se așteaptă ca rezervele comerciale de țiței să crească cu 1,5 milioane de barili, dar cele de benzină să scadă cu 1,617 milioane de barili, potrivit unui sondaj făcut de Bloomberg în rândul experților.

(foto articol: © Microstock77 | Dreamstime.com)

Text preluat din Hotnews.ro,  Ca de obicei, micile comentarii îmi aparțin.

Bandiții români. Câte partide or fi primit bani de la banditul Huică?

Farmacistul român care a ridicat un imperiu al drogurilor. Fabrica banală de la marginea Bucureștiului unde a creat clandestin "aur"

Laurențiu Huică (62 de ani), un antreprenor român implicat în industria farma încă din anii '90 și care se bucură de mare notorietate în domeniu, este omul din spatele unei extrem de profitabile afaceri cu droguri.

Administratorul uneia dintre cele mai mari fabrici de medicamente din România, Arena Group, cu sediul în comuna Voluntari, Huică a fabricat clandestin pastile, după o rețetă specială, care au ajutat ulterior la producerea de droguri. Profitul acestei afaceri este uriaș, estimat la aproape jumătate de miliard de euro.

În timpul perchezițiilor care au avut loc în România, pe 1 martie, au fost găsiți 600.000 de euro, teancurile de bani fiind dosite în pungi din plastic sau ciorapi.

Farmacistul Laurențiu Huică, cel considerat creierul afacerii care a condus la producerea de droguri, este asociat și administrator al fabricii Arena Group, societate cu tradiție de peste 30 de ani în domeniul farma din România.

"Arena Group S.A. este prezentă și pe piețe externe cu mai bine de 20% din portofoliu. Cele trei domenii de activitate pe care le abordează: producție, distribuție și cercetare", potrivit Rompharmaexport.ro.

Afacerea ilegală, susțin anchetatorii români, ar fi început în anul 2020. În România, în laboratorul din Voluntari, erau fabricate pastile, după o rețetă specială, în compoziția cărora intrau substanțele efedrină și pseudoefedrină.

Fabrica din Voluntari, autorizată să lucreze cu efedrină

Laboratorul din Voluntari era autorizat să lucreze cu aceste două substanțe care se regăsesc în medicamente banale - în picături de nas, de exemplu, spun surse judiciare. Doar că aceste două substanțe chimice stau și la baza fabricării unui drog periculos, metamfetamina, cunoscut de consumatorii din întreaga lume sub diferite denumiri: Meth, Crank, Speed, Ice, Crystal, Glass, Tweak, Poor Man's Cocaine, Yaba sau Snot.

Cu alte cuvinte, fabrica din România asigura traficanților din afara țării materia primă fără de care nu se putea obține metamfetamina. Odată ajunse în laboratoarele din Cehia sau Slovacia, pastilele românești intrau într-un proces chimic în urma căruia erau extrase efedrina și pseudoefedrina și mai apoi produs drogul.

Schema de export era destul de banală

"Precursorii (materia primă - n.r.) sunt folosiți în medicamente, dar în cazul de față erau încorporați în niște comprimate care nu au fost puse pe piață în România, nu le regăsim în farmacii sau spitale. Erau produse strict pentru a fi exportate. Erau făcute după o formulă care permitea separarea substanțelor foarte rapid. Compoziția era gândită pentru a ajuta procesul de extracție al precursorului care era disimulat în comprimate ca să permită exportul. Unul dintre medicamente a fost autorizat în România însă nu a fost folosit în realitate pentru a fi pus pe piață pentru farmacii și spitale, cel de 50 de grame, iar cel de 120 de grame nu a fost autorizat în România, ci pur și simplu produs și exportat", au explicat surse judiciare.

Alerta în România a fost dată în urmă cu aproximativ un an, după ce polițiștii din Europa au identificat că sursa materiei prime pentru metamfetamină se află la noi în țară. Fabrica din Voluntari și românii implicați în afacere au fost supravegheați luni de zile, iar perchezițiile au avut loc în momentul în care se pregătea un transport nou spre Occident.

Din România materia primă pentru droguri pleca aparent legal, se făceau documente de export către societăți din afara țării, iar camioanele treceau cu avizul de însoțire a mărfii și actele pentru export aferente.

Venituri colosale în doar doi ani

Comprimatele erau preluate pe teritoriul Poloniei, de un membru al grupului infracțional organizat, cetățean polonez, care ar fi fracționat transporturile în cantități mai mici și ar fi organizat livrarea acestora către Cehia și Slovacia pentru distribuția către persoanele care ar fi folosit comprimatele în producția de metamfetamină.

Membrii grupului infracțional ar fi organizat transportul și livrarea către societățile achizitoare a 168.788.870 de comprimate, în care ar fi fost înglobați, prin fabricare, precursorii efedrină și pseudoefedrină (aproximativ 6,7 tone clorhidrat de efedrină), din care se puteau produce aproximativ 4,7 tone de metamfetamină, spun procurorii DIICOT, care investighează afacerea.

Comprimatele fabricate în România ar fi fost folosite de cetățenii străini, membri ai grupului infracțional extins, pentru producerea drogului în laboratoare clandestine descoperite în Cehia și Polonia.

Prețul unui kilogram de metamfetamină este de aproximativ 40.000 de euro la vânzarea en gros, iar pentru un gram de metamfetamină, prețul de vânzare este cuprins între 70 și 100 de euro. Ar rezulta venituri maxime, în urma vânzării, de 470 de milioane de euro. La vânzarea "en-gros" drogurile, fabricate cu substanța livrată din România, au produs încasări de aproximativ 190 de milioane de euro. Un procent din această sumă, pe care anchetatorii n-au precizat-o încă, a ajuns la partenerul din România al traficanților internaționali.

Pe 2 martie farmacistul Laurențiu Huică și complicele său, Cristian Iosipescu au fost arestați preventiv printr-o decizie a Tribunalului București. Miercuri, 15 martie, la Curtea de Apel București se judecă contestația la decizia măsurii arestării preventive.

Acest al doilea român implicat în rețeaua de traficanți de droguri era de fapt intermediar între farmacistul român și traficanții din Polonia. Despre el autoritățile române spun că are antecedente penale pentru fapte săvârșite în afara țării. Nu este un om de afaceri și nu avea o legătură cu fabrica de medicamente din Voluntari.

Firma de asigurări medicale falimentată

Laurențiu Huică are însă cu totul alt CV. Pe lângă afacerile din industria farma, Huică a fost implicat și în domeniul asigurărilor. Controla Asimed asigurarea reasigurare, societate sancționată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care a decis retragerea autorizației de funcționare potrivit profit.ro

"București-08 Ianuarie 2021. Fondul de garantare a asiguraților (FGA) a luat act de publicarea Deciziei Autorității de Supraveghere Financiară(ASF) nr. 1493/2020, în Monitorul Oficial al României nr. 14/07.01.2021, prin care s-a dispus sancţionarea cu amendă şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii Asigurare Reasigurare Asimed – S.A. și constatarea stării de insolvență a societății, urmând ca Autoritatea de Supraveghere Financiară să promoveze, în instanță, cererea de deschidere a procedurii de faliment împotriva asigurătorului", se arată într-un comunicat publicat pe site-ul Fondului de Garantare a Asiguraților, fgaromania.ro.

Citește și:

Într-un sat pustiu din nordul Doneţkului, un grup de voluntari ucraineni care îşi spune „Laleaua neagră" s-a apucat de o treabă sinistră: să extragă din pivniţa de lângă o casă...

Poliţia Română anunţă, marţi, destructurarea celei mai mari grupări implicate în deturnarea de precursori şi producţia de metamfetamină din Europa. Gruparea, monitorizată încă din mai...

Colaboraționismul

Colaboraționismul este atitudinea de cooperare cu forțele de ocupație ale unei țări străine[1]. Din punct de vedere legal, colaboraționismul poate fi considerat o formă de trădare. Colaboraționismul poate fi asociat cu faptele criminale în favoarea unei puteri ocupante, care pot include: complicitatea cu ocupantul în persecutarea cetățenilor proprii, jaful și exploatarea economică sau participarea la un guvern marionetă.

Termenul „colaboraționism” provine din franceză din anul 1802, din perioada războaielor napoleoniene, când collaborateur erau numiți contrabandiștii care comercializau mărfuri britanice și îi ajutau pe monarhiști să fugă din țară. Colaboraționismul în sens de „cooperare perfidă cu inamicul”[2] datează din 1940, termenul referindu-se la început la guvernul de la Vichy și la cei care îi ajutau pe naziști, după înfrângerea Franței în faza inițială a celei de-a doua conflagrații mondiale[3]

În franceză există o distincție între „collaborateur” și „collaborationist”. Dacă în cazul „colaboraționismului” termenul se folosește pentru descrierea indivizilor care s-au înrolat în partidele pronaziste, de cele mai multe ori cu sediile în Paris și care credeau cu tărie în fascism, „colaboratorul” era o persoană care a acceptat să coopereze din motive pragmatice, așa cum ar fi prevenirea distrugerii infrastructurii folosite de puterile de ocupație, sau care cooperează din motive personale, și care nu credea în mod necesar în fascism. Astfel, francezii îi consideră pe Pierre Laval sau René Bousquet doar „colaboratori”, nu și „colaboraționiști”.

Cercetări de dată recentă ale istoricului britanic Simon Kitson au demonstrat că autoritățile franceze nu au așteptat eliberarea pentru a începe urmărirea colaboraționiștilor. Guvernul de la Vichy, implicat din plin în colaborarea cu Germania nazistă, a arestat aproximativ 2.000 de persoane pentru transmiterea de informații către germani. Motivul poate să fi fost dorința guvernului de păstrare a monopolului relațiilor franco-germane și păstrarea unor poziții privilegiate de pe care să poată negocia cu Berlinul[4].

Conotația negativă a termenului este folosită și pentru desemnarea germanilor și instituțiilor germane care au cooperat cu regimul nazist, deși în cazul lor nu este vorba de o forță străină de ocupație. Folosirea termenului a fost extinsă mai apoi asupra persoanelor care au sprijinit regimurile dictatoriale din propria țară, chiar și atunci când nu au fost implicate forțe străine de ocupație.

În Europa Răsăriteană ocupată de Uniunea Sovietică după încheierea luptelor celui de-al Doilea Război Mondial au existat instituții și persoane care au colaborat cu forțele de ocupație sovietică până la prăbușirea regimurilor comuniste din 1989 – 1990.

Alte exemple mai recente de colaborare pot fi cele ale persoanelor și instituțiilor din Afganistan care au colaborat cu sovieticii până în 1989 și persoanele din Irak și Afganistan care continuă să coopereze cu forțele americane.

Colaboraționismul palestinienilor

În societatea palestiniană, colaborarea cu Israelul este considerată o crimă gravă și o rușine socială greu de îndurat[5]. Suspecții de colaborare cu israelienii sunt deseori executați sumar[6]. Mai înainte de 2009, sute de suspecți de colaborare cu israelienii au fost uciși de conaționali[7]. În plus, în perioada 2007 – 2009, aproximativ 30 de palestinieni au fost condamanți la moarte în urma unor procese legate de crime de colaborare, totuși, nicio sentință nu a fost aplicată[5].

În iunie 2009, Raed Sualha, un băiat palestinian de 15 ani, a fost torturat și spânzurat de membrii propriei familii, fiind suspectat de colaborare cu Israelul. Autoritățile palestiniene au lansat o investigație oficială și i-au arestat pe cei vinovați de moartea tânărului[7][8]. Un purtător de cuvânt al poliției palestiniene a declarat că este foarte puțin probabil ca un băiat atât de tânăr să fi fost recrutat de israelieni pe post de informator[6].

În timpul răscoalei arabilor din 1936 împotriva Mandatul britanic pentru Palestina, numeroși dintre cei câteva mii de arabi uciși au fost acuzați de colaborare cu evreii. Printre cei acuzați s-au numărat persoane care aveau contacte normale cu evreii, precum înțelepții satului, profesorii, studenții, lucrătorii agricoli, asistentele medicale sau afaceriștii. Aceste evenimente nu doar că au întrerupt contactele arabo-evreiești, dar i-au forțat pe evrei să preia sarcinile și muncile pe care nu le-au mai făcut arabii, precum munca în agricultură, munca pe docurile din Haifa sau negustoria.

Note

^ "Collaborationism"

, The American Heritage Dictionary of the English Language, Fourth Edition

^ Oxford English Dictionary, p.469,

^ Webster Dictionary, p.70

^ Kitson, p.123.

^ a b „Woman Convicted as Israeli Abettor”

. EXPRESS.co.uk. 15 iunie 2009. Accesat în 2 ianuarie 2010.

^ a b Palestinian boy 'hanged for collaboration'

, BBC News 12-06-2009

^ a b Khaled Abu Toameh, Palestinian family kills 15-yr-old son

, Jerusalem Post 11-06-2009

^ Palestinian teen killed by his family

, United Press International 12-06-2009

Bibliografie

Modificare

Paul Webster, Petain's Crime: The Complete Story of French Collaboration in the Holocaust, Ivan R. Dee, 1999 ISBN 1566632498

The Oxford English Dictionary, vol.3, Oxford University Press.

John F Sweets (1997), Review:La France a l'heure Allemande, 1940-1944. The Journal of Modern History, Vol. 69, No. 3 (Sep., 1997), pp. 611-613, University of Chicago Press.

David Littlejohn, 1972. The Patriotic Traitors: A History of Collaboration in German-Occupied Europe, 1940-45, William Heinemann Ltd., London, ISBN 043442725X

Simon Kitson, The Hunt for Nazi Spies, Fighting espionage in Vichy France, Chicago, University of Chicago Press, 2008. (traducere din franceză, Vichy et la chasse aux espions nazis, Paris, Autrement, 2005.)

Articol din Wikipedia

Kiyosaki. Cad băncile ca popicele!

”Profetul” colapsului Lehman Brothers din 2008 spune care este următoarea bancă ce va ajunge în insolvență

Robert Kiyosaki, autorul bestseller-ului Rich Dad Poor Dad/ FOTO: Captură Youtube

Robert Kiyosaki, autorul bestseller-ului Rich Dad Poor Dad și unul dintre cei mai cunoscuți guru financiari ai Americii, a spus că banca de investiții din Zurich, Credit Suisse, va fi următoarea care va eșua din cauza problemelor de pe piața obligațiunilor.

Într-un interviu acordat Fox Business, Kiyosaki a spus că este „îngrijorat" de situație, adăugând: „Problema este piața de obligațiuni și predicția mea — am avertizat despre Lehman Brothers cu ani în urmă — este că următoarea bancă care va avea probleme este Credit Suisse... pentru că piața obligațiunilor se prăbușește."

Kiyosaki, care și-a fondat afacerea Rich Dad Company pe baza popularității bestsellerului său din 1997, le-a recomandat americanilor să cumpere aur și argint pentru a-și păstra economiile în siguranță, deoarece se așteaptă ca Rezerva Federală să imprime mai mulți bani pentru a menține economia SUA pe linia de plutire.

Analistul și investitorul de pe Wall Street care a prevăzut colapsul Lehman Brothers din 2008 a dezvăluit că banca va ajunge în insolvență pe fondul undelor de șoc ale închiderii Silicon Valley Bank (SVB).

Expertul a spus că piața de obligațiuni - care este mai mare decât piața de valori - este acum problema, iar faptul că se prăbușește este deranjant pentru mulți.

El a continuat că este „îngrijorat de Credit Suisse", în ciuda faptului că este o bancă mare cu expunere mare și trezorerie conservatoare în portofoliu.

Acțiunile Credit Suisse au scăzut cu cinci la sută până la un minim istoric în tranzacționarea timpurie și în Europa, marți, după ce banca a confirmat slăbiciuni semnificative și o pierdere de 8 miliarde de dolari în 2022, la doar câteva ore după ce expertul financiar a susținut că aceasta va fi următoarea instituție care va scădea.

Marți dimineață, Credit Suisse și-a publicat raportul anual care a dezvăluit o pierdere de 8 miliarde de dolari pentru 2022. Banca trebuia să publice raportul joia trecută, dar a fost trimisă înapoi de către SEC, pentru a-și revizui datele.

Credit Suisse a spus că „deficiențele" se datorează „eșecului în proiectarea și menținerea unui proces eficient de evaluare a riscurilor pentru a identifica și analiza riscul de denaturări semnificative". Banca, care poate trece printr-o criză, adoptă acum un plan de remediere.

Raportul anual al Credit Suisse a fost deja amânat după ce autoritățile de reglementare din SUA au ridicat întrebări despre acesta - cu toate acestea, conținutul acestor probleme nu a fost dezvăluit.

După anunțarea întârzierii, acțiunile Credit Suisse au atins un minim istoric.

Potrivit analistului financiar Holger Zschäpitz, swapurile pe cinci ani de credit default pentru Credit Suisse au crescut cu 446 de puncte de bază de la prăbușirea SVB.

Acest lucru vine în timp ce autoritatea de reglementare financiară elvețiană FINMA a declarat luni că încearcă să identifice orice riscuri potențiale de contagiune pentru băncile și asigurătorii țării în urma prăbușirilor Silicon Valley Bank și Signature Bank.

Acțiunile băncilor elvețiene au scăzut împreună cu altele din sector la nivel global, după ce măsurile autorităților americane de a garanta depozitele celor doi creditori nu au reușit să liniștească investitorii.

Acțiunile Credit Suisse au atins un nou minim, în timp ce costul asigurării datoriei împotriva unui default a crescut la un maxim istoric. Acțiunile rivalului elvețian UBS au scăzut cu peste 7%.

Banca Națională Elvețiană a refuzat să comenteze efectul pe care l-ar putea avea prăbușirea SVB asupra sectorului financiar al Elveției.

Departamentul Federal de Finanțe al Elveției a declarat că „ia notă de rapoartele privind băncile americane și evoluția piețelor de valori", dar nu va comenta în continuare asupra acestora.

Departamentul guvernamental a subliniat, de asemenea, rolul FINMA și a spus că „FINMA monitorizează îndeaproape Credit Suisse ca parte a activităților sale de supraveghere".

Ca o reflectare suplimentară a îngrijorării investitorilor cu privire la perspectivele Credit Suisse, prețul unora dintre obligațiunile sale a scăzut brusc, unele fiind la minime record.

Luptându-se să-și revină după o serie de scandaluri, a doua cea mai mare bancă din Elveția a început o revizuire majoră a afacerii sale, reducând costurile și locurile de muncă și creând o afacere separată pentru banca sa de investiții sub marca CS First Boston.

Citește și:

Prăbușirea Silicon Valley Bank a dus la închiderea unui cerc vicios în SUA, iar raza sa de acțiune s-ar putea extinde la economia globală.Criza financiară americană a declanșat o...

Autoritățile de reglementare din SUA au închis Silicon Valley Bank (SVB) și au preluat controlul asupra depozitelor clienților săi în cel mai mare faliment al unei bănci din SUA din 2008....

"Planul de pace" chinezesc, Ziare.com

The Hill: „Planul de pace” chinezesc pentru Ucraina este un cal troian pentru Occident

Așa-numita propunere de pace a Chinei demonstrează gradul de coordonare deplină dintre Beijing și Moscova. Împreună cu posibilele livrări de arme chineze către Rusia și cu dezvăluirile recente ale zborurilor spion chineze în spațiul aerian al SUA, este clar că China crede că prin războiul actual își promovează interesele, scrie Seth Cropsey în The Hill.

Factorii politici americani ar trebui să acorde atenție retoricii atent calibrate a Chinei care vizează rupturi pe termen lung între Statele Unite și aliații săi din Europa de Vest.

Oferta chineză nu este complet necinstită. Acest lucru apare la prima vedere atunci când China se angajează să „respecte suveranitatea tuturor țărilor", inclusiv „integritatea teritorială", în conformitate cu Carta ONU. Invazia Rusiei din 2014 a încălcat incontestabil integritatea teritorială a Ucrainei, la fel ca și invazia acesteia din 24 februarie 2022. Cu toate acestea, China evită definirea granițelor. „Integritatea teritorială" a Ucrainei s-a schimbat odată cu anexarea de către Rusia a regiunilor Crimeea, Zaporojie, Herson și Donețk. China nu ia nicio poziție în privința granițelor ucrainene sau ruse, în afară de gesturi vagi față de egalitatea suverană între state, indiferent de puterea și bogăția lor.

Cu toate acestea, al doilea punct din planul Chinei îl explică pe primul și, de fapt, toate punctele ulterioare din document. China se opune unei „mentalități de război rece", în special unui război rece care „întărește sau extinde blocurile militare" prin care statele își caută „propria securitate în detrimentul securității altora". Acest lucru nu vizează Rusia, așa cum ar putea părea la prima lectură. Acesta vizează NATO, primul bloc militar al Războiului Rece, care a precedat Pactul de la Varșovia cu mai bine de șase ani.

Caracteristica definitorie a NATO este natura sa non-eurasiatică. Statele europene, asiatice și din Orientul Mijlociu au făcut și au rupt întotdeauna alianțe în timpul competiției strategice. Unele dintre aceste alianțe au fost cu adevărat eurasiatice – de exemplu, Franța medievală a format alianțe în diferite puncte cu Califatul Abbasid, Imperiul Mongol și Sultanatul Otoman, iar Marea Britanie a format o alianță cu Japonia în 1902, legând cele două state insulare.

Elementul eurasiatic pe care îl folosește textul chinez este critic. Competiția internațională este eurasiatică încă din secolul al XVII-lea; numai superioritatea Europei înainte de 1945 ascunde acest fapt. Scopul rivalității internaționale este de a controla comerțul euroasiatic prin manipularea relației dintre capacitățile productive ale Eurasiei centrale și nodurile sale maritime Rimland.

Războiul Rece din secolul al XX-lea a rămas eurasiatic. Accentul competiției americano-sovietice era Europa, iar mizele controlului strategic erau Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Dar factorul strategic definitoriu al Războiului Rece a fost implicarea Americii. Rusia sovietică s-a opus Americii, un stat non-european, care acționează ca principală forță strategică în afacerile europene prin NATO, susținută de puterea militară a SUA. La fel, acuzația Chinei de o mentalitate de Război Rece nu se poate aplica Rusiei, deoarece Rusia este prin definiție un stat eurasiatic. Acest lucru se aplică doar Americii, o putere non-eurasiatică care încă arată un interes – nejustificat, în viziunea Chinei – pentru afacerile strategice eurasiatice.

Fiecare propunere ulterioară din planul de pace al Chinei provine din această premisă. Esența fiecărei recomandări - negocieri de pace, protecția centralelor nucleare, continuarea exporturilor de cereale - nu contează. Formularea cheie este: „Toate părțile trebuie să susțină Rusia și Ucraina" - adică toate părțile trebuie să lase problema eurasiatică în seama eurasiaticilor. „Problemele umanitare nu trebuie politizate" – adică pierderile umane din război sunt legate de implicarea americană, deci nu contează unde găsesc refugiații. „Sancțiunile unilaterale și presiunea maximă nu pot rezolva problema", deoarece aceste sancțiuni unilaterale (adică „americane") sunt instrumente ale unui stat non-eurasiatic.

Astfel, China și-a demonstrat deplin sprijinul pentru Rusia. Kremlinul a lansat acest război pentru a cuceri Ucraina și a folosi cucerirea acesteia ca o trambulină pentru a reînvia un sistem imperial în stil sovietic cu resursele, populația, potențialul economic și profunzimea strategică pentru a contesta în mod direct ordinea de securitate susținută de SUA. Obiectivul pe termen lung al Rusiei rămâne retragerea Statelor Unite din sistemul de securitate european, în special din cauza prăbușirii NATO, scrie autorul.

China sprijină din toată inima acest obiectiv, deoarece se angajează să-l reproducă în regiunea Indo-Pacific. Influența SUA pătrunde în Europa, Asia și Orientul Mijlociu. Dacă China vrea să-și atingă obiectivul indo-pacific de a rupe alianțele dintre SUA și Asia și de a-și întoarce amprenta militară înapoi în Hawaii, atunci trebuie să submineze puterea SUA în Eurasia în ansamblu.

China și Rusia se aliniază în statele finale dorite. În esență, China urmează aceeași teorie a victoriei ca și Rusia, chiar dacă consideră de cuviință să manipuleze Rusia, să-i distrugă economia și să obțină acces preferențial la resursele energetice rusești în timp ce războiul se prelungește.

Acest lucru nu ar trebui să fie o surpriză, având în vedere Memorandumul fără limite, Rusia-China, din 4 februarie 2022, care stabilește aceleași puncte și înaintea căruia China a fost, fără îndoială, informată cu privire la iminenta invazie a Ucrainei. Președintele chinez Xi Jinping a negat în mod repetat memorandumul în declarații publice și, de fapt, l-a confirmat în propunerea sa de pace.

În primul rând, China va înarma Rusia, poate nu cu echipament militar tradițional, ci cel puțin cu drone și piese de schimb pentru a-și spori capacitatea de luptă. Având în vedere natura luptei din Ucraina, acest ajutor este letal și va sprijini baza industrială de apărare a Rusiei, așa cum a făcut-o prin canale precum Iran, Armenia și Kazahstan.

În al doilea rând, China nu dorește să facă o propunere de pace reală sau să acționeze ca un interlocutor pentru a pune capăt acestui război.

În al treilea rând, și cel mai periculos, oferta de pace a Chinei este la fel de mult o ramură de măslin pentru Europa, precum o declarație de sprijin pentru Rusia. Preocupările Rusiei cu privire la Ucraina pot fi înțelese ca un motiv de opoziție față de prezența americană în Eurasia. Rusia consideră că interesele de securitate ale Ucrainei sunt ilegitime, deoarece sunt percepute ca fiind benefice pentru interesele de securitate ale Statelor Unite. Ucraina cu o înțelegere obiectivă, materială a realității sale nu se va alătura niciodată SUA, cel puțin așa crede Putin.

Germania și Uniunea Europeană în ansamblu primesc semnale că au un loc în Eurasia post-americană dacă acceptă conducerea Chinei și se alătură Rusiei pentru a respinge implicarea non-eurasiatică. China lasă mâna întinsă pe axa Berlin-Bruxelles-Paris. Se pare că o oarecare autonomie strategică rămâne viabilă.

Dacă statele europene vor accepta oferta Chinei depinde doar de un singur factor în viitorul apropiat - raportul relativ de putere din Europa și Asia. SUA ar trebui să sprijine Ucraina în acest război și să asigure victoria Ucrainei în acest război și, astfel, să descurajeze China să atace Taiwan. Dacă nu poate face ambele lucruri, statele europene se vor prăbuși.

Citește și:

Bloggerii ruși continuă să speculeze despre o posibilă contraofensivă ucraineană în sudul Ucrainei și vorbesc despre faptul că trupele ruse sunt legate de operațiuni ofensive la Bahmut,...

Președintele rus Vladimir Putin ar putea fi forțat să renunțe la putere dacă Rusia pierde războiul împotriva Ucrainei, scrie Newsweek.Când liderul rus a lansat o invazie pe scară...