Europa Liberă transmite:

ȘTIRI

Georgia Meloni, prima femeie premier din istoria Italiei. Surprizele din cabinet

22 octombrie, 2022

• Dora Vulcan

Noul guvern a depus jurământul oficial sâmbătă dimineață, după care se va confrunta cu votul de încredere al celor două camere ale parlamentului de săptămâna viitoare.

Giorgia Meloni a fost numită vineri prima femeie prim-ministru al Italiei și și-a ales echipa de guvernare, punându-și pecetea asupra celui mai de dreapta guvern al țării de la cel de-al Doilea Război Mondial, transmite Reuters.

Din 26 de membri ai guvernului - cu excepția lui Meloni și Mantovano - în ceea ce privește originea de partid, sunt 5 „tehnicieni”, 9 de la Fratelli d'Italia, 5 de la Forza Italia și 5 de la Liga, scrie ilsole24ore.

Meloni, șefa naționaliștilor Frații Italiei, a câștigat alegerile luna trecută, în alianță cu Forza Italia a lui Silvio Berlusconi și Liga lui Matteo Salvini.

### Vezi și... ### Berlusconi se laudă cu „prietenul” Vladimir Putin. Tensiuni în coaliția la putere din Italia

Guvernul ei - al 68-lea din Italia din 1946 încoace - va înlocui o administrație de uniune națională condusă de fostul șef al Băncii Centrale Europene Mario Draghi, care a participat vineri la un summit al Uniunii Europene de la Bruxelles, într-unul dintre ultimele sale acte ca prim-ministru.

Fost președinte al Parlamentului European în perioada 2017 - 2019, Antonio Tajani, urmează să preia portofoliul Externelor, precum și funcția de vicepremier.

Meloni, în vârstă de 45 de ani, l-a numit ministru al economiei pe Giancarlo Giorgetti de la Liga Nordulu, rebranduită în „Liga” - partid politic de dreapta, federalist, populist și conservator - și a spus că Ministerul de Externe va merge la Antonio Tajani, de la Forza Italia.

„Giorgia Meloni a acceptat mandatul și și-a prezentat lista de miniștri”, a declarat oficialul prezidențial Ugo Zampetti reporterilor după ce a purtat discuții cu președintele Sergio Mattarella în palatul său Quirinale din Roma.

Lista miniștrilor citită de Meloni include doar alte șase femei.

Componența Guvernului Giorgia Meloni

Ministrul Economiei: Giancarlo Giorgetti

Ministrul de Externe și vicepremier: Antonio Tajani

Ministrul Apărării: Guido Crosetto

Ministrul de Interne: Matteo Piantedosi

Ministrul Justiției: Carlo Nordio

Ministrul pentru Infrastructură și vicepremier: Matteo Salvini

Ministrul pentru Întreprinderi și Made in Italy: Adolfo Urso

Ministrul pentru Tranziție Ecologică: Paolo Zangrillo

Ministrul pentru Administrație Publică: Gilberto Pichetto Fratin

Ministrul pentru Politici Agricole: Francesco Lollobrigida

Ministrul pentru Reforme: Elisabetta Casellati

Ministrul Afacerilor Regionale: Roberto Calderoli

Ministrul pentru Relația cu Parlamentul: Luca Ciriani

Ministrul Cercetării: Anna Maria Bernini

Ministrul Muncii și Politicilor Sociale: Marina Calderone

Ministrul Culturii: Gennaro Sangiuliano

Ministrul Familiei și Natalității: Eugenia Roccella

Ministrul pentru Dizabilități: Alessandra Locatelli

Ministrul Sportului: Andrea Abodi

Ministrul Sănătății: Orazio Schillaci

Ministrul Educației: Giuseppe Valditara

Ministrul Turismului: Daniela Santanchè

Ministrul Afacerilor Europene și PNRR: Raffaele Fitto

Ministrul pentru Politică Maritimă: Nello Musumeci

### Vezi și... ### Ascensiunea extremei drepte și a naționalismului în Europa. Riscurile pentru România

Deși procesul de constituire a unei noi administrații a fost rapid după standardele italiene, a scos la iveală tensiuni în coaliție, Berlusconi părând în mod repetat să încerce să submineze autoritatea lui Meloni.

Berlusconi, 86 de ani, membru al Senatului, așa cum era de așteptat, nu și-a asumat niciun rol în viitorul cabinet.

Liderul Ligii Salvini, a cărui autoritate a fost afectată de rezultatele relativ slabe ale partidului său la alegeri, va fi ministrul infrastructurii.

Printre alte posturi de top din cabinet, ministerul de interne i-a revenit lui Matteo Piantedosi, un funcționar public de carieră fără afiliere de partid, iar ministerul apărării a fost acordat lui Guido Crosetto, unul dintre fondatorii Fraților Italiei.

Meloni a subliniat în această săptămână că administrația ei va fi ferm pro-NATO și pro-europeană.

„Oricine nu este de acord cu această piatră de temelie nu poate face parte din guvern”, a spus ea.

Ea și-a afirmat autoritatea după ce Berlusconi le-a spus parlamentarilor Forza Italia că a dat vina pe Ucraina pentru războiul de acolo și a spus că a făcut schimb de cadouri și „ scrisori dulci ” cu președintele rus Vladimir Putin.

O privire în trecut, 25 mai, 2018, acasă. Poienarii Rali.

Piața Navona, Roma

Foto: A.M.

Frumusețea toamnei în curtea noastră.

Lisabona, Portugalia, 2013. Amintiri.

Foto A. M,

Descobrimentos este un monument de pe malul nordic al estuarului râului Tajo, în parohia civilă Santa Maria de Belém, Lisabona.

Peste drum de Manastirea Jeronimo, se gaseste Monumentul Descoperirilor. Acesta a fost construit pe malul de nord al raului Tejo in anul 1960 pentru a comemora a 500-a aniversare de la moartea Printului Henric Navigatorul.

Monumentul este un vas cu trei panze pregatit sa plece in voiaj, cu sculpturi ale unor figuri istorice importante cum ar fi Regele Manuel I, poetul Camoes, Vasco da Gama, Magellan si alti exploratori, cruciati, calugari sau cartografi portughezi. Cu totii il urmeaza pe Printul Henric Navigatorul. Singura femeie reprezentata este regina, Felipa de Lancaster, mama lui Henric Navigatorul.

Monumentul Descoperirilor din Lisabona

In interiorul monumentului exista un spatiu expozitional cu expozitii temporare si un loc unde poate fi vazut un film interesant despre orasul Lisabona. De asemenea exista si un lift care poate duce turistii in varf pentru a adimira privelistea foarte frumoasa, peste Belem si monumentele sale.

Pavajul din fata monumentului este decorat cu mozaic care a fost oferit de guvernul Africii de Sud in anul 1960, si care reprezinta un compas cu harta lumii si rutele pe care au mers exploratorii din Portugalia.

Adresa:
Praca da Boa Esperanca, Belem.

Mănăstirea Pissiota, Poienarii Burchii, Prahova

Pudibonderia la București. Artă la Bruxelles.

Foto A.M.

“Pe treptele Muzeului de istorie a României, a existat, timp de câțiva ani, o statuie a lui Traian, opera sculptorului Vasile Gorduz. În octombrie 2017 statuia a dispărut din acea locație, cu justificarea, probabil întemeiată, a refacerii ei. Se pare însă ca la dispariția ei de pe treptele Muzeului de istorie au avut un rol însemnat și “sesizările unor cetățeni", precum reiese și din declarația AMPT - Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic.

Pot sa bănuiesc ca este vorba de opinia unor cetățeni ultragiați de nuditatea personajului. Astfel, AMPT face o concesie imediata pudibonderiei unor cetățeni “onorabili" ai capitalei. De parca bruxelezii ar fi niște oameni complet lipsiți de simțul onoarei și fără pic de pudoare de își permit sa-l lase pe Manneken Pis instalat în centrul orașului, în asaltul valurilor de turiști străini cu aparate foto...! Pentru ca trec des prin fata Muzeului de Istorie, pot sa va spun ca aceasta sculptura, așa cum era ea, o apariție destul de intrigantă dar, în sine, o operă reușită tocmai prin acest fapt, atrăgea foarte multe grupuri de turiști. La scurt timp după dispariția ei am văzut un grup de turiști străini opriți dezamăgiți în fața treptelor distruse, pe locul fostei statui, iar pe ghid l-am auzit încercând o explicație: “Probabil a furat-o cineva.....". Am putea spune, da, a fost furata, chiar de AMPT în complicitate cu Primăria Capitalei?

Eu cred că e cazul să renunțăm la aceste false pudori, să înțelegem că o operă de artă poate fi o reușită și deveni un simbol al locului tocmai pentru că intrigă. Mai mult decât atât, o nuanță de ușoară autoironie nu cred că strică nimănui, cu atât mai mult unui popor ca al nostru. Pe locul de pe trepte de unde a fost smulsă statuia, a rămas o groapă în ciment dizgrațioasă care în plus, e luminată în fiecare seara de un spot ce a rămas acolo și care "o pune în valoare".

Aș putea să presupun că un motiv suplimentar al smulgerii statuii de pe locul ei e faptul că un ministru al Educației a afirmat că “Romulus și Remus au fost crescuți în pădure de o vulpe (!) iar prezența statuii ar fi perpetuat aceasta “perlă" în mintea trecătorilor....?!"

Aceste lucruri le scriam în petiția adresata Primăriei Capitalei acum câțiva ani. Am revenit zilele trecute cu aceeași petiție. De data asta Primăria a dirijat mesajul meu către MONUMENT (fosta Direcția Generala de Arhitectura Peisagistica și Monumente de For Public) care mi-a oferit un răspuns: „Muzeul Național de Istorie și-a exprimat punctul de vedere negativ privind oportunitatea reamplasării monumentului de for public „Împăratul Traian" pe treptele sale". Citind acest lucru am simțit, brusc, nevoia să cer scuze cetățenilor Capitalei pe care îi acuzasem de obscurantism și lipsa umorului și să mă uit cu uimire, chiar stupefacție, spre această instituție culturală care este Muzeul Național de Istorie. Cum, niște istorici, niște oameni a căror perspectivă ar trebui să treacă peste timp și nații, s-au împotrivit prezentei statuii unui personaj istoric fundamental pentru poporul roman, doar pentru că nu era reprezentat într-o ținută glorioasă, cu armură regulamentară….? În perioada când statuia sculptorului Gorduz era instalată pe treptele sale, Muzeul Național de Istorie a avut cea mai ferventă perioadă a sa. Treptele lui erau mereu pline de turiști și, cel puțin o parte dintre ei, intrau și în clădire, măcar din curiozitate.

Răspunsul de la MONUMENT menționa, totuși, o intenție de instalare a statuii în Parcul Floreasca. Dar, din ziua de 8 ianuarie 2019 când Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism stabilea noua locație, nu s-a mai întâmplat nimic! Ni-l putem doar imaginea pe Împăratul Traian, într-o magazie întunecoasă, în același efort de a susține cu stoicism în brațele sale lupoaica (da, domnule Remus), și amintindu-și, din ce în ce mai vag, veselia și animația care l-au înconjurat odată….

Va rugăm, dați-ni-l pe Traian înapoi! Traian, Împăratul!

Noile biserici