Unități de măsură

Apă călduță cu lămîie

Beți apă cu lămîie în loc de pastile

Lămîia conține 64% din doza zilnică recomandată de vitamina C, precum și substanțe fitochimice ca polifenolii și terpenii.

Mulți dintre experți recomandă să ne începem ziua cu un pahar de apă călduță cu lămîie. Pentru aceasta, fierbeți puțină apă, lăsați-o să se răcească și adăugați puțin suc proaspăt de lămîie. Un pahar de apă călduță cu lămîie dimineața va asigura organismul cu substanțele hrănitoare necesare și va ameliora starea generală a sănătății. Sucul de lămîie este bogat în vitaminele B și C, antioxidanți, fosfor, proteine, uleiuri eterice, flavonoizi, carbohidrați și potasiu. Sucul de lămîie are puternice proprietăți antibacteriene și vitale, care întăresc sistemul imunitar și ajută la combaterea infecțiilor și bolilor.

Începînd ziua cu apă cu lămîie, puteți îmbunătăți digestia, lupta cu foamea, stimula pierderea greutății și crea un mediu alcalin în organism, regulînd eficient echilibrul pH și reducînd aciditatea.

Iată cum vă poate ajuta apa de lămîie:

1. Tratează acneea. Apa de lămîie reduce aciditatea din organism și previne apariția acneei. Spălați-vă cu apă de lămîie pentru a scăpa de acnee și a îmbunătăți starea tenului.
2. Inhibă pofta de mîncare. Apa de lămîie suprimă apetitul datorită conținutului sporit de vitamine și fermenți, care reglementează nivelul zahărului în sînge și ajută la menținerea unei greutăți sănătoase. De asemenea, aceasta conține pectină, fibre ce ameliorează digestia și activitatea sistemului gastrointestinal.
3. Spală calculii renalii. Lămîa este bogată în potasiu, mineral ce poate spori nivelul de citrat în ud și preveni formarea oxalatului.
4. Întărește sistemul imunitar. Lămîia susține sistemul limfatic, care, la rîndu său, ajută sistemul imunitar să înlăture microorganismele patogene.
5. Dureri ale vezicii biliare. Beți un pahar de apă cu lămîie după masă, pentru a înlătura calculii biliari și de a reduce durerea cauzată de ei.
6. Răceala și gripa. În calitate de antioxidant, plin de vitamina C, lămîile pot spori imunitatea în lupta cu răceala și gripa. Ele, de asemenea, au puternice poprietăți antibacteriene și antivirale, de aceea, iarna e mai bine să beți apă călduță cu lămîie – este cea mai bună protecție de bolile de sezon.
7. Unii afirmă că apa de lămîie poate diminua efectele bolii de reflux gastrointestinal.
8. Întărește picioarele. Apa de lămîie întărește picioarele și curăță petele albe, ce apar pe ele.
9. Luptă cu intoxicațiile. Beți cîte un pahar de apă cu lămîie în fiecare zi, pentru a reveni toxiinfecțiile alimentare în timpul călătoriilor peste hotare.
10. Tratează fibromialgia. Combinația dintre apă de lămîie cu yoga poate ajuta la ameliorarea stării de epuizare a organismului, provocată de fibromialgie.
11. Reduce inflamațiile. Apa de lămîie reduce inflamațiile în organism, datorită proprietăților antiinflamatoare puternice.
12. Reduce febra musculară după antrenamente. Beți un pahar de apă cu lămîie după un antrenament solicitant, pentru a reduce durerile musculare.
13. Reduce inflamațiile și durerile încheieturilor. Apa cu lămîie reduce cantitatea de acid uric în articulații și previne eficient inflamațiile, durerea și stările de inflamație așa ca guta.
14. Reduce dependența de alcool. Beți apă cu lămîie la petreceri pentru a evita intoxicația alcoolică și mahmureala de a doua zi.
15. Tratează colita. Colita este starea de dezechilibru acido-alcalin din organism. Aceasta pate fi tratată regulat, consumînd apă de lămîie, care controlează nivelul pH și reduce aciditatea în sînge.

Sursa: fithacker.ru

Cireșele

Cireșele, minune pentru diabetul zaharat. Ce beneficii are acest fruct

Ciresele imbunatatesc pofta de mancare, intaresc vasele de sange si elimina substantele nocive din organism.

Acest lucru arata un studiu curent al proprietatilor cireselor. Aceste fructe erau numite cu mult timp in urma "ciresele pasarilor" pentru ca oamenii au vazut ca vietatile cerului le prefera. Medicii spun ca sunt foarte utile mai ales ca sunt bine absorbite de organism.

1. Ciresele sunt bogate in provitamina A, vitamine B, vitamina C si D, fier, potasiu, sodiu, magneziu, calciu si fosfor. Ele activeaza procesele metabolice, imbunatateste pofta de mancare si functionarea creierului, avand un efect de consolidare generala asupra organismului.

2. Ciresele contin substante biologice active care normalizeaza coagularea sangelui. Ele au, de asemenea, un efect de intarire generala asupra organismului.

3. Soiurile maro contin multe carotenoide si antocianine – flavonoide, care consolideaza peretii vaselor de sange. Prin urmare, ciresele sunt considerate bune in prevenirea vanatailor si reducerea tensiunii arteriale in hipertensiune arteriala.

4. Ciresele sunt de ajutor in caz anemie, oferind organismului fier.

5. Ele sunt mai utile pentru artrita, guta, reumatism, pentru ca ele contin acid salicilic cu efect analgezic.

6. Ciresele au multe fibre, care ajuta cu intestinele. Fructul imbunatateste peristaltismul si sunt eficace pentru constipatie.

7. Ciresele ajuta cu tusea. In acest scop, este cel mai bine sa aveti compot (fara zahar). Beti cand e fierbinte.

8. Contin mai multe glucide. Ele sunt bogate in fructoza, substanta folositoare sangelui care ajuta pancreasul. Din acest motiv sunt utile pentru persoanele cu diabet zaharat.

9. Ciresele sunt recomandate pentru persoanele cu boli de inima, deoarece compenseaza lipsa de potasiu necesar pentru functionarea normala a inimii.

10. Ele activeaza, de asemenea, rinichii si ficatul. Ciresele au un efect pozitiv asupra pielii si ajuta cu diferitele boli de piele (eczeme, psoriazis). Masca de cirese curata porii si ii desfunda, indeparteaza celulele moarte. Masca cu cirese ajuta tenul gras.

Sucul de cirese este de asemenea util – pentru constipatie, anemie si tulburari digestive. In astfel de probleme, ar trebui sa beti o jumatate de cana de mai multe ori pe zi. In cazul atoniei de intestin si colita este bine sa beti 1 lingura de 3 ori pe zi.

Fructele trebuie consumate in cantitati mici (300 g) de cateva ori pe zi. Ele trebuie amestecate bine pentru a evita balonarea. Ciresele nu ar trebui consumate de persoanele care au deficiente de permeabilitate a intestinului.

Articol din nr.1.md

Cine adăpostește ucraineanca? Cazul refugiatei din Ucraina care l-a făcut pe un englez să-şi lase soţia şi copiii. Unde s-au mutat cei doi?

Radu Tudoran

Super interesant!

https://fb.watch/d9JhU-I9jb/

La ceasurile dimineții. Simfonia florilor. Poienarii Rali.

Părăsim asternutul cald si deschidem ușile casei. Ne întâmpină o grădină luxuriantă, plină de roade si flori. Cireșii s-au pârguit. Castravetii sunt dolofani. Trandafirii in curs de explozie. Lămâița vrea să intre in casă. Te îmbată cu mirosul ei suav. 

Seara am dat o fugă pe la cireşi. Lângă unul din ei se află o tufă de rută. Un miros plăcut, insistent m-a învăluit. Totul pentru a-mi ura: Noapte bună!

Soarele s-a ridicat de o suliță pe cer. 

Bună dimineața, tuturor!

Agricultura și neștiință

Cu ce „stropesc” vecinii mei, țăranii, pomii și culturile și apoi se miră că nu „s-au făcut prunele”

Foto Getty Images

Să produci cantități mari de fructe sau legume fără să folosești pesticide este o misiune grea, aproape imposibilă, de cele mai multe ori. La fel este și în cazul producției zootehnice, unde riști să dai faliment dacă nu administrezi niciun antibiotic. 

Dar, în textul ăsta, am ales să vorbesc despre o situație ușor diferită, mai exact desprea realitatea de care m-am lovit în primăvara asta. 

Pe la începutul lui mai, mi-am luat în spate vermorelul electric ca să scap de dăunători mica livadă pe care am plantat-o în primăvara asta. Pomii tineri, lipsiți de flori și livada proaspăt cosită mi-au permis utilizarea unui insecticid puternic, știind că nu pun în pericol albinele. 

Din păcate, nu la fel gândesc și vecinii mei. 

Întors de la livadă, mi-au văzut aparatul și m-au chemat să-i ajut cu stropitul pomilor. Nu pot să-mi refuz vecinii, mai ales atunci când timpul îmi permite să-i ajut. 

Primul vecin, la care am intrat, are peste 100 de pomi, iar perii îi erau în plină floare, în timp ce prunii încă nu erau complet scuturați de petale, iar merii în faza de „buton floral". 

Cum intru in curte, vecinul se grăbește să scoată „artileria grea": două fungicide și un insecticid sistemic (remanență de 2 săptămâni). Îl întreb dacă insecticidul e selectiv, dacă nu afectează albinele. Răspunsul lui a venit în grabă:

- D-apoi, io nu mai am albine. Hai să-i dăm bice. Îi bună rețeta, mi-a recomandat-o mie un inginer.

Nu cunoșteam produsul, așa că am încercat să citesc de pe ambalaj. Nicăieri nu am găsit nimic referitor la albine, prin urmare, am mers pe mâna lui și ne-am apucat de treabă. De abia seara, ajuns acasă, am intrat pe internet și am aflat că în ziua aia am condamnat la moarte mulțime de albine. 

A doua zi mă mai solicită niște vecini, ba să le împrumut „șprițul electric", ba să vin să le stropesc cartofii cu erbicid. Aparatul nu-l împrumut, dar merg și îi ajut. 

Fiecare folosește un alt tip de erbicid pentru mica lui cultură de cartofi. Când să preparăm soluțiile, mi-am amintit ce zicea un coleg despre micii producători și despre marfa lor, plină de otravă. Eu obișnuiam să-l contrazic, spunându-i că exagerează. De fapt, cam avea dreptate. 

Un nene, pe la vreo 50 de ani, îmi propune o concentrație cu 30 ml/10 l de apă. Citesc de pe flacon, fac un calcul cu „trei simplă" și îi spun că, de fapt, trebuie doar 20 ml/10 l de apă. Răspunsul lui nu m-a mai mirat:

- Doamna de la magazin mi-a zis 25 ml/ 10 l, dar eu îi dau mai tare, să fiu sigur că moare buruiana. 

Concluzia a fost următoarea: doamna de la magazin vrea să vândă cât mai mult, de aceea recomandă concentrații mărite. În primul rând, omul cumpără mai mult, pe de altă parte, vânzătoarea vrea să se asigure că erbicidul își va face efectul și că acel client va mai reveni. 

Deci, cu 5 ml de la vânzătoare, plus 5 ml de la gospodar, se ajunge la o concentrație a soluției de erbicidat cu 50% mai mare decât cea recomandată de producător. 

Alt aspect care m-a intrigat a fost faptul că vecinii ăștia, cărora le-am combătut buruienile din culturile de cartofi, cultivă cartof pentru nevoile familiei, pe suprafețe de câte 300-500 mp. 

Termin de stropit cele câteva rânduri de cartofi din grădina unei vecine, după ce trec de  două ori pe aceași suprafață (10 litri de soluție era mult prea mult pentru mica ei parcelă așa că „dă-i, dă-i încă odată, dacă tot am preparat soluția"), iar la urmă tot mai erau câțiva litri în vermorel. 

Vecina, recunoscătoare pentru ajutor, vrea să-mi lase mie restul de soluție, ca să-mi erbicidez cartofii. I-am spus că eu dau cu sapa și i-am cerut un pet in care să golesc ce a rămas. Am văzut-o cum zâmbea. Parcă îi era milă de mine, când i-am zis că eu dau cu sapa. În același timp, poate că mă crede și un pic nebun. 

Dacă tot stai la țară, dacă tot vrei să mănânci din grădină, oare așa de greu e să faci două prașile manuale pe 500 mp?

Nu mă consider neapărat un împătimit al ecologiei, dar nici nu pot să rămân nepăsător la fenomenul ăsta. 

Revenind la pomii fructiferi, literatura de specialitate recomandă amplasarea a 4 familii de albine/ha livadă. 

Producția unei livezi polenizate doar de către bondari și albine sălbatice poate să fie, uneori, cu 60% mai mică decât producția unei livezi cu 4 stupi amplasați la fiecare hectar de plantație pomicolă, de unde reiese, orientativ, importanța insectelor polenizatoare. 

Dacă tot nu creștem albine și mai omorâm din insectele sălbatice care ne ajută, măcar să nu ne mai mirăm că „nici anul ăsta nu s-au făcut prunele".

N-am scris textul ăsta pentru cei care obișnuiesc să cumpere marfa micilor producători. 

Mi-ar plăcea ca textul să fie citit tocmai de către cei care încearcă să facă agricultura la scară mică. 

În același timp, mă gândesc la vreo două idei care, cred eu, ar trebui să devină lege:

1. vânzarea pesticidelor în cantități mici să se facă doar sub formă de fiole: 1 fiolă/10 litri de apă (flacoanele de 40, 80, 100 sau 150 ml, destinate unor concentrații diverse, induc în eroare utilizatorul ocazional);

2. toate pesticidele care dăunează albinelor să aibă, obligatoriu, o imagine sugestivă, vizibil amplasată pe ambalaj.

Articol din Republica 

Iudaica, Nicolae Iorga

Când unii alogeni înjură românii, ne caracterizează ca proști, vorbesc de râu despre România, despre poporul nostru să nu uităm că marele savant român, Nicolae Iorga, nu s-a lăsat umilit și a scris mult pe această temă! A se vedea și citi cartea IUDAICA. Am publicat-o în :

https://www.facebook.com/groups/506776484407518/?ref=share_group_link

Din păcate, această figură luminată a plătit cu viața pentru ideile sale. 

Si se supără oficialii romani când un parlamentar a afirmat că 8 milioane români au plecat din țară!

Piaţa muncii are nevoie de lucrători, statul nu ştie ce fac 1,5 milioane români. Şeful ANOFM: „Figurează ca inactivi“

Afirmaţia conform căreia 1,5 milioane persoane de vârstă activă nu se regăsesc pe piaţa muncii, însă nu pot fi identificate nici în evidenţele altor instituţii, a făcut-o vineri, 20 mai, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Slatina, şeful Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Florin Cotoşman. 

„Din statistici, există un milion cinci sute de mii de persoane pe care nu le regăsim nicăieri. Nu-i regăsim nici în rândul celor angajaţi, nu-i regăsim nici în bazele de date ale ANOFM. Acest 1,5 milioane de persoane figurează ca inactivi. Nu-i regăsim nicăieri. Nu există date. Posibil să fie persoane plecate“, a afirmat şeful ANOFM. 

Pentru a da de urma acestor români despre care instituţiile statului nu pot preciza cu certitudine nici unde se află, nici ce fac şi nici măcar câţi sunt din mediul rural şi câţi din urban, ar urma să fie implementat un proiect finanţat din fonduri europene, iar bazele de date ale mai multor instituţii să fie corelate. 

„Urmează să finanţăm un proiect tocmai pentru a identifica, prin împerecherea unor baze de date, ce se întâmplă cu aceste persoane la un moment dat. Să le urmărim din momentul în care finalizează cursurile, sau finalizează şcoala, tot parcursul lor, să avem o explicaţie. Am avut şi acceptul Comisiei Europene şi au confirmat că au voie să finanţeze“, a mai spus Cotoşman.

Şeful ANOFM nu a exclus posibilitatea ca o parte dintre persoanele care nu se regăsesc în evidenţele instituţiilor menţionate să lucreze, fie legal, fie „la negru“, insclusiv în străinătate.

Autorităţile române şi-au pus problema „inventarierii“ forţei de muncă şi în contextul în care angajatorii români solicită creşterea numărului de lucrători străini, cifră care se aprobă anual. Pe piaţa muncii din România patronii nu mai găsesc forţă de muncă, astfel că sunt nevoiţi să importe la costuri peste cele pe care le au cu angajaţii români.

„Vin din ce în ce mai multe solicitări ale angajatorilor pentru forţa de muncă din străinătate. Pentru a aduce angajaţi din afară angajatorul plăteşte de la 3.000 lei în sus, net. El este dispus să plătească, numai că în România, din păcate, nu mai există forţă de muncă. Şi nu ştim ce se întâmplă, efectiv, şi de asta se şi caută soluţii“, a întărit ideea şi şeful AJOFM Olt, Constantin Câtu.

Discuţia despre problemele pieţei muncii a fost purtată în contextul organizării Bursei generale a locurilor de muncă. În toată ţara au participat la bursă peste 1.800 angajatori, care au venit cu oferte pentru mai mult de 31.000 locuri de muncă vacante. La Slatina angajatorii au anunţat peste 800 posturi disponibile, din domenii de activitate variate, însă în cadrul bursei s-au programat doar puţin peste 300 interviuri/probe de lucru. 

Angajatorii spun că sunt nevoiţi să aducă lucrători din afară, deşi procedura este de durată (un angajator poate aştepta şi 9 luni până când lucrătorii încep să muncească în România) şi implică şi costuri peste cele pe care le-ar avea cu lucrătorii români. Importul de forţă de muncă a rămas, însă, pentru mulţi singura soluţie, lucrătorii români preferând din ce în ce mai des să ia calea străinătăţii, unde câştigă mult mai bine.