La închisoare, brutelor! Faceți de rușine Poliția Română!

Răsturnare de situație în cazul bărbatului din Pitești mort în timpul intervenției polițiștilor. Legist: A murit violent, asfixiat

Bărbatul din Pitești care a murit în timpul unei intervenții a polițiștilor a murit violent, prin asfixiere mecanică, arată concluziile raportului medico-legal. Este înlăturată astfel prima ipoteză că bărbatul ar fi făcut stop cardio-respirator.

Primele informații erau că bărbatul a murit după ce a fost trântit de polițiști la pământ și imobilizat pentru că, aflat în stare de ebrietate, ar fi refuzat să părăsească terasa unde se afla. Primele concluzii indicau că a intrat în stop cardio respirator de cum a fost pus la pământ și nu a mai răspuns manevrelor de resuscitare.

Legiștii au răsturnat însă aceste ipoteze.

Ei au prezentat duminică concluziile autopsiei care a fost efectuată duminică: "Moartea a fost violentă, survenită unui politraumatism, cauza imediată de deces a fost asfixia mecanică. Ca mecanism ce a cauzat asfixia a fost comprimarea părților moi ale gâtului și a toracelui. Nu a fost infarct. Politraumatismele s-au produs prin cădere și lovire de un plan dur, dar lovitura la cap nu putea să îl omoare".

Probele toxicologice au stabilit că avea o alcoolemie de peste 2 la mie.

Citește și: Martor la momentul când bărbatul din Pitești a murit fiind imobilizat de polițiști: A vrut să se ridice, au pus și mai multă presiune

Potrivit legiștilor, nu s-au evidențiat la autopsie suferințe organice macroscopice, deși nu sunt excluse anumite afecțiuni patologice preexistente, comorbidități legate de inimă sau alte afecțiuni, dar asta se va stabili după alte analize de laborator și după ce se va vedea dacă figura cu boli la medicul de familie.

Ancheta e în stadiu incipient, datele s-au schimbat în raport cu concluziile medico legale, a spus procurorul de caz.

În acest caz au fost audiați cei prezenți la momentul faptei, polițiștii implicați, dar și cei care au venit ulterior.

Incidentul s-a produs vineri, în apropierea unei autogări din Pitești. La una din terasele din zonă a izucnit un incendiu, iar, pe lângă, pompieri, au intervenit polițiștii care au evacuat zona. Bărbatul de 63 de ani era la o masă și ar fi refuzat să părăsească zona, moment în care a fost imobilizat de polițiștii de la Secția 2.

 

Editor : Georgiana Marina

Se "joacă" la rupere! Diplomații spioni își fac bagajele.

Săptămâna expulzărilor de diplomaţi. Cehia anunţă că 18 diplomaţi ruşi erau de fapt spioni implicaţi într-o explozie din 2014 şi trebuie să părăsească ţara

Premierul ceh, Andrej Babs, a declarat că decizia se bazează pe „dovezi de necontestat" obţinute de serviciile de spionaj că agenţi militari ai Rusiei au fost implicaţi în incidentul din 2014, conform EuroNews.

 

„Republica Cehă este un stat suveran şi trebuie să răspundă în mod adecvat acestor descoperiri fără precedent", a mai spus Babis, care a participat alături de ministrul de Externe al Cehiei la conferinţa de presă în care a fost făcut anunţul.

 

Premierul a adăugat că preşedintele Cehiei, Milos Zeman, cunoscut pentru poziţionările sale pro-Rusia, a fost informat de decizia luată şi că acesta „şi-a exprimat sprijinul absolut pentru noi".

 

La rândul său, ministrul de externe Jan Hamacek a precizat că cei 18 de membri ai ambasadei Rusiei de la Praga identificaţi drept agenţi secreţi vor trebui să părăsească teritoriul ceh în termen de 48 de ore.

 

Explozia uriaşă a avut loc pe 16 octombrie 2014 în oraşul Brbetice, într-un depozit de muniţie. Doi oameni au murit atunci. Pe 3 decembrie 2014, o altă explozie, mai mică, a avut loc în acelaşi depozit.

 

Decizia vine în contextul în care expluzările de diplomaţi au fost o constantă a ultimei săptămâni. Kremlinul a anunţat, vineri, expulzarea a zece diplomaţi americani, ca reacţie la sancţiunile Washingtonului, ce includeau expulzarea a zece diplomaţi ruşi.

 

Între timp, tensiunile de la graniţa estică a Ucrainei continuă să îngrijoreze oficialii europeni. Sâmbătă, ministrul german al apărării a susţinut că singura raţiune pentru suplimentarea efectivului de trupe ale Rusiei de la graniţa cu Ucraina este provocarea unei reacţii.  Ea a accentuat că Germania şi Ucraina „nu vor cădea în capcana acestui joc al Rusiei". 

 

Declaraţia a fost făcută la o zi după ce cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez, Emmanuel Macron, au lansat un apel comun prin care cer Rusiei să-şi retragă trupele din apropierea graniţei cu Ucrainei.

Cam mulți dintr-odată

Războiul SUA-Rusia în etapa pe diplomați: Washingtonul expulzează zece oficiali ruși și anunță noi sancțiuni

Guvernul american al lui Joe Biden a anunţat joi o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, drept răspuns la o serie de atacuri cibernetice şi la ingerinţe în alegerile prezidenţiale din 2020, acţiuni atribuite Moscovei, relatează AFP şi dpa, arată Agerpres.

Citește și: VIDEO Nu doar la noi președintele e admirat: Rușii spun că Vladimir Putin este cel mai frumos bărbat din Rusia

Preşedintele SUA a semnat un decret care va permite pedepsirea din nou a Rusiei, de manieră să producă "consecinţe strategice şi economice (...) dacă ea continuă sau favorizează o escaladare a acţiunilor sale de destabilizare internaţională", a avertizat Casa Albă într-un comunicat.

Studenție

Americanii se retrag cu coada între picioare. Morții nu se pun, 2000. Dar românii ce fac? Parcă-s vreo 7000 în Afganistan. Așa-i când ești slugă la stăpân!

Washington Post: Biden alege calea facilă afară din Afganistan. Rezultatul va fi probabil un dezastru (editorial)

Președintele Biden se confrunta la preluarea puterii cu o dilemă dureroasă în privința Afganistanului. După ce angajase SUA că-și vor retrage toate trupele de acolo până la 1 mai, președintele Donald Trump le-a redus până la un minim strict necesar până în ianuarie, deși insurgenții talibani nu-și îndepliniseră partea ce le revenea din acordul de retragere. Opțiunile dlui Biden erau să lase trupele acolo, riscând un nou conflict cu talibanii, sau să continue retragerea - deși ea poate duce la colapsul armatei și guvernului afgan.

După un scurt efort diplomatic, aparent fără prea multă tragere de inimă, dl Biden a decis o retragere necondiționată, o măsură care poate va scuti SUA de noi costuri, inclusiv în vieți omenești, dar care aproape sigur va fi un dezastru pentru țara cu 39 de milioane de locuitori - și, în special, pentru femeile ei. Ar putea duce la anularea progreselor politice, economice și sociale pentru care SUA au luptat vreme de două decenii cu prețul a peste 2.000 de vieți americane și sute de miliarde de dolari. Și, conform comunității de informații americane, cât și unui studiu comandat de Congres, ar putea permite restaurarea bazei al-Qaeda din Afganistan, de unde au fost lansate atacurile de la 11 septembrie 2001.

Târgul încheiat de administrația Trump cu talibanii prevedea ruperea oricăror legături cu al-Qaeda și cu alte grupări teroriste. Conform ONU și armatei americane, ei nu au făcut acest lucru. Talibanii nu au fost dispuși nici să negocieze la modul serios un acord de pace cu guvernul afgan. Ei resping propunerea administrației Biden privind o conferință în Turcia pentru pornirea unor astfel de negocieri, ridiculizând totodată și propunerile americane referitoare la un aranjament de împărțire a puterii cu guvernul și la organizarea de noi alegeri. Atitudinea liderilor talibani denotă convingerea că ei pot răsturna cu ușurință guvernul odată ce trupele americane vor fi plecat pentru a instaura un "emirat islamic" opresiv precum cel creat de ei în anii '90.

Demnitarii americani oferă diverse explicații convenabile pentru abandonarea guvernului ales al lui Ashraf Ghani, pe care-l așteaptă astfel, în cel mai bun caz, o luptă sângeroasă pentru supraviețuire. Și dl Ghani s-a împotrivit unor propuneri americane de pace, iar conducerea lui a fost una incapabilă. O strategie care ar presupune lăsarea trupelor în țară pentru a-i forța pe talibani la un compromis ar putea prelungi cu ani angajamentul SUA acolo, fără garanția obținerii unei păci durabile. Unii oficiali își exprimă speranța că talibanii și-ar putea modera interdicția privind drepturile femeilor și alte politici represive pentru a nu pierde ajutoarele internaționale, fără de care economia afgană ar face implozie.

Dar dacă această evaluare se va dovedi eronată, decizia dlui Biden de a retrage trupele până la data simbolică de 11 septembrie 2021 ar putea duce pur și simplu la restabilirea statu-quo-ului din 2001, cu tot cu bazele teroriste care ar putea forța o nouă intervenție americană. În cel mai puțin rău caz, va însemna abandonarea acelor afgani care au crezut în construcția unei democrații care să garanteze drepturile elementare ale omului - și anularea sacrificiilor militarilor americani uciși sau răniți în acea misiune. Dl Biden a ales calea facilă afară din Afganistan, dar consecințele vor fi probabil hidoase.

Washington Post- preluare Rador

Demult n-am mai citit astfel de aprecieri. Era pe vremea COMUNIȘTILOR. MINISTRU DE PAIE:

Și morții noștri? 

România își va retrage militarii din Afganistan începând din luna mai

România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii din Afganistan, afirmă ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, după participarea, miercuri, la reuniunea extraordinară comună a miniştrilor de externe şi miniştrilor apărării din statele membre NATO, organizată în format videoconferinţă.

Aliaţii din cadrul NATO şi-au anunţat miercuri decizia de a începe retragerea forţelor lor angajate în misiunea din Afganistan de la 1 mai pentru a o finaliza "în câteva luni", potrivit unui comunicat publicat de Alianţă şi citat de AFP.

"Urmare discuţiilor aliate, miniştrii afacerilor externe şi ai apărării aliaţi au adoptat o Declaraţie comună a Consiliului Nord-Atlantic prin care au decis demararea procesului de retragere a forţelor aliate din Afganistan începând cu 1 mai 2021. Ca unul din cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi în prezent, România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii", a scris ministrul Apărării pe pagina sa de Facebook.

Potrivit unui comunicat al MApN, citat de Agerpres, partea română a apreciat, în cadrul reuniunii, maniera de raportare a SUA la ansamblul problematicii situaţiei din Afganistan, atât din perspectiva dialogului şi coordonării cu Aliaţii, cât şi în ceea ce priveşte impulsionarea negocierilor şi procesului de pace intra-afgan.

Totodată, a evidenţiat angajamentul de lungă durată al României pentru stabilitatea şi securitatea Afganistanului şi a subliniat necesitatea luării în considerare a intereselor de securitate ale Aliaţilor şi ale Afganistanului, precum şi importanţa menţinerii solidarităţii şi unităţii NATO.

În context, ministrul Ciucă a subliniat importanţa focalizării atenţiei asupra aplicării măsurilor consistente de asigurare a protecţiei forţelor NATO din Afganistan în perioada următoare, concomitent cu o abordare coordonată privind retragerea trupelor. Oficialul român a exprimat, totodată, aprecieri pentru procesul de planificare derulat de Autorităţile Militare NATO, arată sursa citată.

De asemenea, în contextul discuţiilor, a fost abordată şi situaţia de securitate recent creată în Vecinătatea Estică. "Miniştrii de externe şi ai apărării din statele membre NATO au exprimat îngrijorarea privind evoluţiile recente şi creşterea semnificativă a prezenţei trupelor militare ruse în Crimeea ilegal ocupată şi la frontiera de est a Ucrainei", se mai arată în comunicatul MApN.

Secretarul de stat american Antony Blinken a spus marți că aliații NATO vor părăsi Afganistanul în coordonare cu retragerea planificată a trupelor americane până la 11 septembrie.

În jur de 7.000 de forțe ale coaliției, în principal din țări NATO dar și din Australia, Noua Zeelandă și Georgia se află în prezent în Afganistan, acestea depășindu-i ca număr pe cei 2.500 de soldați americani rămași în țară.

@

Mita generalizată. Sistem medical supermafiotizat.

Raport DNA: cum funcționau șpăgile spre șefii caselor județene de sănătate. Miza schimbării la CJAS.

Potrivit unui raport DNA din mai 2018, managerii de spitale dădeau șpagă șefilor caselor județene de asigurări de sănătate, ca aceștia din urmă să le aprobe bugetele fără să le analizeze în nici un fel. CNAS tocmai a scos la concurs 41 de posturi de director general al CJAS. Pe scurt, managerul spitalului dădea mită pentru ca CJAS să-i aprobe bugetul. “Plățile lunare erau făcute personal de către directorul spitalului președintelui CJAS, în biroul acestuia din sediul instituției. Existau suspiciuni că banii remiși președintelui CJAS de către directorul de spital reprezentau parte din mita primită de acesta dintr-o relație contractuală pe care spitalul o avea cu un furnizor de servicii medicale, potrivit Newsweek.

Bucurați-vă români! Fiți cuminți! După șepcuțe veți primi liberă trecere în țara făgăduinței.

Chiar așa de proști suntem! 

Noul ambasador in SUA anunta cand vor scapa romanii de vize: „Sunt increzator ca, pana la finalul mandatului presedintelui Iohannis, romanii vor putea calatori in Statele Unite ale Americii fara viza”

Primari luați exemplu! Ideea nu e nouă, a fost aplicata după Al Doilea Război Mondial în Germania.

Un primar din Maramureș le dă bani localnicilor care îi pârăsc pe cei ce aruncă gunoaie la întâmplare

Sătul de gunoaiele din comuna pe care o păstoreşte, un primar din Maramureş a decis să-i răsplătească pe localnicii care îi pârăsc pe vecinii certaţi cu bunul-simţ. Mai exact, cei care îi duc edilului imagini video sau fotografii cu oamenii care aruncă resturile la întâmplare primesc un premiu în bani. 

Vezi și

Edilul îi recompensează cu 500 de lei, din propriul buzunar, pe cei dispuşi să îşi pârască concetăţenii care aruncă resturile la voia întâmplării. Câmpurille oamenilor erau locurile în care cei certaţi cu spritiul civic aruncau cele mai multe gunoaie. Astăzi ogoarele sunt curate.

Ioan Mătieș, primar Mireșu Mare: "Constat că de fapt 99% din populaţia din Mireşu Mare sunt oameni cinstiţi şi corecţi. Ăia 1% care aruncă mizerii oriunde, trebuie pedepsiţi. O să ajungă pana în situaţia în care or să fie puşi pe uşa primăriei şi pe uşa bisericii."

Localnic: "În ultimă instanță dacă nu există altă solutie de a-i opri pe cei care aruncă, ce să zicem."
Localnic: "Foarte bună, să nu se mai arunce mizerii şi tot felul de gunoaie."

Persoanele care vor depozita gunoaie în afara spaţiilor special amenajate vor fi amendate. Cuantumul amenzii urmează să fie stabilit de consilierii locali într-o şedinţă care se va desfăşura săptămâna viitoare.

Ioan Mătieș, primar Mireșu Mare: "Sunt două alternative. Fie că plătesc acei bani sau, cel mai bine şi ce ne convine nouă, curăţă o suprafaţă de pe terenul unde au aruncat mizeriile şi atunci treaba este mult mai uşor de rezolvat."

Primarul nu este la prima inţiativă de acest fel. Ca să-i responsabilizeze pe localnici, în trecut, a decis să facă publice pe reţelele de socializare fotografiile cu persoanele care aruncau resturile menajere la voia întâmplării. Dar măsura nu a avut rezultatele dorite.

Trebuie sa fi nebun sa continui vaccinarea cu AstraZeneca și Johnson&Johnson când alții renunță!

Atentie: În județul Alba se fac centre mobile de vaccinare cu AstraZeneca în Mall-uri. Ideea managerului Traian Berbeceanu! 

Danemarca devine prima țară UE care renunță definitiv la vaccinarea cu AstraZeneca

Danemarca a decis miercuri să abandoneze definitiv vaccinarea cu AstraZeneca. Celor circa 150.000 de persoane care au primit o doză din acest ser li se va propune un alt vaccin pentru a doua doză, potrivit autorităţilor.

Decizia a fost luată din cauza cazurilor de cheaguri de sânge apărute în rândul unor persoane vaccinate, a precizat agenția de sănătate publică a statului nordic.

Søren Brostrøm, directorul acestei agenții, a declarat că în ciuda recomandării Organizației Mondiale a Sănătății, care a susținut folosirea AstraZeneca, Copenhaga a decis să continue campania de imunizare fără acest ser.

„Per total, trebuie să spunem că rezultatele arată că există un efect advers real și serios al vaccinului AstraZeneca. Pe baza unei analize generale, am decis prin urmare să continuăm programul de imunizare pentru toate grupele de vârstă fără acest vaccin", a spus el.

Măsura nu va fi una fără efect. Renunţarea la vaccin înseamnă o prelungire cu trei săptămâni a programului danez de imunizare, care prevede vaccinarea tuturor celor de peste 16 ani până în luna iulie.

Oficialii de la Copenhaga suspendaseră în luna martie vaccinările cu acest ser după semnalarea a două cazuri de tromboză, unul dintre ele fatal.

Între timp, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a admis legătura dintre vaccinul AstraZeneca și cheagurile de sânge, dar a susținut că beneficiile serului depășesc riscurile.

Totuși, Danemarca a rămas una dintre puținele țări, care, alături de Norvegia, nu a reluat imunizarea cu AstraZeneca, preferând să analizeze în continuare riscurile.

Între timp, majoritatea țărilor care, asemenea Danemarcei, suspendaseră vaccinarea cu AstraZeneca, au decis să reia campaniile.

Unele state, printre care Germania sau Olanda, au preferat să impună restricții de vârstă, rezervând acest vaccin doar persoanelor vârstnice.

România a decis să continue vaccinarea cu AstraZeneca pentru toată grupele de vârstă.

Africa de Sud a renunţat la ser în februarie, întrucât eficacitatea sa este pusă la îndoială în combaterea tulpinii apărute în această ţară.

SUA, ca şi Elveţia, nu au autorizat încă vaccinul AstraZeneca, iar Venezuela a refuzat să facă acest lucru, invocând efectele sale secundare.

Primul centru din Romania unde te poti vaccina direct in masina. Va fi deschis in orasul unde Traian Berbeceanu a fost numit manager public

Autoritatile din judetul Hunedoara vor deschide primul centru de vaccinare din Romania, in care oamenii vor fi vaccinati direct in masina, in parcarea unui mall din municipiul Deva.

Urmeaza sa fie amenajate circuitele si spatiile necesare.

"Este o idee la care lucram de mai multe saptamani. Am primit acceptul pentru organizarea unui asemenea centru de vaccinare in parcarea Shopping City Deva. Acolo vom putea merge cu patru fluxuri de vaccinare", a declarat miercuri, 14 aprilie, directorul executiv al Directiei de Sanatate Publica Hunedoara, Sebastian Mezei.

Se estimeaza ca in acest fel

va creste semnificativ numarul celor care vor face vaccinul.

Potrivit autoritatilor, in procesul de imunizare

ar putea fi folosit vaccinul Johnson&Johnson

, deoarece se utilizeaza intr-o singura doza si nu necesita conditii speciale de stocare.

Nu va fi nevoie de o programare prealabila pentru vaccinare.

Cel mai probabil, acest centru va fi deschis din data de 24 aprilie.

Detalii despre cum vor fi organizate fluxurile de vaccinare urmand sa fie prezentate in urmatoarea perioada.

Potrivit datelor Institutiei Prefectului, 65.411 de

locuitori

ai judetului Hunedoara au fost vaccinati pana marti impotriva COVID-19, dintre care 42.266 cu o doza, iar 23.145 cu ambele doze de vaccin.

Traian Berbeceanu, fostul prefect al Capitalei, a fost numit pe 5 aprilie manager public al municipiului Deva.

Nebunul și un cal au fost sacrificați. Șah la Barna și Cioloș.

Cum s-a decis demiterea lui Vlad Voiculescu. Culisele discuțiilor Cîțu-Barna și variantele luate în calcul de USR-PLUS

​​Premierul Florin Cîțu luase decizia demiterii Ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, înainte de a se întâlni miercuri dimineață cu Dan Barna, la Guvern, au declarat pentru HotNews.ro surse politice convergente. Potrivit acestora, decizia anunțată de premier a avut acordul președintelui Klaus Iohannis.

Florin Cîțu și Dan Barna stabiliseră de marți seară să se întâlnească pentru a tranșa situația de la Ministerul Sănătății, după ce tensiunea a crescut odată cu ordinul semnat de secretarul de stat Andreea Moldovan privind noile criterii de carantinare.

Dan Barna a plecat, miercuri dimineață, spre Palatul Victoria cu un mandat în două puncte. Liderul USR-PLUS avea ca primă propunere tragerea pe linie moartă a Andreei Moldovan. În condițiile în care această variantă nu era acceptată, Barna era de acord cu demiterea secretarului de stat din Ministerul Sănătății.

La masa discuțiilor, Florin Cîțu i-a spus lui Barna că vrea demiterea lui Vlad Voiculescu și nu a cedat în timpul negocierilor, informându-l pe liderul USR-PLUS că a trimis cererea de remaniere președintelui Klaus Iohannis.

Dan Barna, susțin sursele citate, l-a avertizat pe premier că este un risc pe care și-l asumă exclusiv.

Cele trei variante ale USR-PLUS

După anunțul demiterii lui Vlad Voiculescu, tensiunea a crescut în tabăra USR-PLUS. Întruniți în ședință de urgență, aceștia discută despre pașii de urmat.

Supărarea, susțin sursele citate, nu este pe Coaliție, ci pe Florin Cîțu, liderii partidului întrebându-se dacă se mai justifică susținerea acestuia în funcția de premier.

USR-PLUS are în acest moment trei variante de discuție:

1. Rămânerea la guvernare în Coaliția cu PNL și UDMR, însă fără Cîțu premier.

2. Ieșirea de la guvernare.

3. Renunțarea la Ministerul Sănătății în favoarea PNL.

Cioloș: Cîțu a acționt inacceptabil

Înainte de sedința aliantei, copreședintele USR-PLUS, Dacian Cioloș, l-a acuzat pe premierul Florin Cîțu că a procedat "absolut inacceptabil" înaintând președintelui Klaus Iohannis cererea de demitere a lui Vlad Voiculescu fără consultarea conducerii Alianței.

"Modul în care a procedat Florin Cîțu, înaintând președintelui Klaus Iohannis cererea de demitere a lui Vlad Voiculescu fără consultarea conducerii Alianței USR PLUS și a Coaliției, este absolut inacceptabil. Din păcate, în aceste zile sunt în recuperare medicală și nu pot interveni public", a scris Dacian Cioloș pe Facebook.

Vlad Voiculescu a fost demis de la Ministerul Sănătății, informația fiind confirmată oficial de Guvern. Premierul Florin Cîțu s-a întâlnit în această dimineață cu vicepremierul Dan Barna, fiind extrem de nemulțumit de scandalurile în lanț din jurul Ministerului Sănătății. Voiculescu este al treilea ministru al Sănătății schimbat din funcție de la debutul pandemiei COVID-19 în România.

De asemenea, de la Ministerul Sănătății pleacă și secretarul de stat Andreea Moldovan. Interimatul la MS va fi preluat de Dan Barna.