Sunt bani pentru majorarea pensiilor

Turcan: "Sunt bani de pensii! Nu mai rostogoliți subiectul!"

Vicepremierul Raluca Turcan a afirmat, miercuri, că banii pentru mărirea pensiilor au fost prevăzuţi în buget, adăugând că nu înţelege de ce acest subiect este "în permanenţă rostogolit".

"Eu cred că aici trebuie adăugat şi punctul de vedere al premierului, care astăzi a afirmat că există bani alocaţi pentru creşterea pensiilor. Şi o completare pe care eu îmi permit să o fac este următoarea: românii nu au de ce se îngrijora. În momentul în care PNL a ajuns la guvernare şi a fost instalat Guvernul Orban, noi am fost preocupaţi de bunăstare şi am luat o serie de măsuri care într-adevăr ţintesc acolo unde este nevoie, sprijină mediul de afaceri, atrage fonduri europene, astfel încât România să se dezvolte şi românii să aibă bunăstare. Sunt bani pentru majorarea pensiilor, nu văd de ce acest subiect trebuie să fie în permanenţă rostogolit, atâta timp cât în bugetul de stat, pe care noi l-am făcut cu nişte uriaşe presiuni financiare lăsate în braţe de guvernul precedent, am inclus bani pentru majorarea pensiilor", a declarat Raluca Turcan, miercuri, într-o conferinţă de presă, întrebată despre aplicarea Legii pensiilor.

Anterior, la Palatul Victoria, premierul Ludovic Orban a reafirmat că banii pentru mărirea pensiilor au fost prevăzuţi în buget.

"Poziţia guvernului este exprimată de ministrul Finanţelor şi de mine. Noi am prevăzut în legea bugetului de stat şi în legea bugetului asigurărilor sociale de stat suma necesară pentru aplicarea legii pensiilor şi, ca atare, vom creşte pensiile", a declarat Orban.

1989, Ceaușescu și spionii CIA de la București

Cum au relatat spionii CIA ultimul congres al dictatorului Ceauşescu: „Schimbări majore vor urma cu rapiditate, poate însoţite de violenţe“

Nicolae Ceauşescu a fost ales în unanimitate pentru încă un mandat de 5 ani în funcţia de secretar general al PCR. A fost, însă, ultimul Congres al PCR, în care "cel mai iubit fiu al poporului" primea aplauzele şi ovaţiile a peste 3300 de delegaţi convocaţi la Sala Palatului. Peste ceva mai mult de trei săptămâni aveau să izbucnească protestele la Timişoara, care au însemnat începutul sfârşitului pentru regimul comunist din Romţnia. 

 

Într-un raport citit de-a lungul a şase ore, în prima zi a Congresului, Nicolae Ceauşescu prezenta o Românie prosperă: "Consumul alimentar a crescut de la 1800 de calorii zilnic pe locuitor în 1950, la circa 3300 de calorii în prezent, România înscriindu-se între ţările cu un bun consum, din punct de vedere al necesităţilor."

 

În cele 24 de capitole ale raportului mai erau punctate şi "edificarea cu succes a noii orânduiri socialiste", marile realizări de după Congresul al IX-lea, în cadrul căruia Ceauşescu a fost ales secretar general, şi planurile cincinale în perspectiva anilor 2000-2010. Printre altele, regimul comunist îşi propunea pentru perioada 1991-1995 ca "Producţia - marfă industrială să crească cu 30-50%, dar este necesar să avem în vedere că, în cadrul dezbaterilor în partid şi cu întregul popor, s-a subliniat că este necesar să considerăm acest spor ca minim - şi trebuie să acţionăm pentru o creştere mai accentuată".

 

 

Spionii serviciului american CIA au urmărit îndeaproape prestaţia lui Ceauşescu şi au transmis raportări către sediul central din SUA. "Congresul partidului a decis în unanimitate alegerea lui Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general pentru încă 5 ani şi a aprobat agenda sa ortodoxă. Comparând brandul său de comunism cu un <prinţ fermecător>, Ceauşescu continuă să respingă reformele politice şi economice care au loc în Europa de Est şi a reiterat propunerea unei întâlniri a reprezentanţilor ţărilor comuniste pentru a discuta criza ideologică cu care se confruntă. Doar câteva schimbări minore au avut loc în cadrul congresului", susţineau reprezentanţii SUA.

 

La capitolul "comentarii" dintr-un raport desecretizat recent se susţineau următoarele: "Acest congres a întărit evidenţa izolării internaţionale tot mai crescute a lui Ceauşescu. Ambasadorii Comunităţii Europene şi ai NATO, cu excepţia celui al Turciei, au boicotat procedurile, la fel ca cei ai Ungariei, Japoniei şi ai unor ţări latino-americane. Mai multe partide comuniste vest-europene, nu doar că nu au participat, dar au şi criticat puternic nerespectarea drepturilor omului în România. În ciuda criticilor, Ceauşescu nu a arătat semne că va devia de la politicile staliniste şi că va lua în considerare drepturile omului. În schimb, acesta va creşte, probabil, nivelul contactelor cu alte regimuri dure, în particular din Estul Asiei şi va căuta mijloace (controale mai stricte la graniţă şi restricţii mai dure pentru jurnalişti sunt posibile) pentru a izola şi mai mult România faţă de ritmul schimbării".

 

 

Spionii americani susţineau că "Ceauşescu şi-a reiterat viziunea stalinistă într-o serie de discursuri acuzând reformele din Polonia şi Ungaria ca trădări ale socialismului şi acuzând Vestul de campania de destabilizare a Estului Europei". 

 

"Evoluţiile din Estul Europei, în special schimările de lideri din Germania de Est şi Bulgaria, apar ca şi cum ar fi întărit hotărârea lui Ceauşescu de a prezerva România ca şi bastion al Marxism-Leninismului. România şi-a închis ieri graniţa cu Ungaria. (...) În ciuda zvonurilor privind criticii lui Ceauşescu din interiorul partidului care ar putea încerca îndepărtarea sa la congres, nu există dovezi că poziţia sa este ameninţată. Cei mai mulţi români sunt convinşi că protestele sunt zadarnice atât timp cât Ceauşescu este la putere. (...) Odată ce Ceauşescu va părăsi scena, schimbări majore vor urma cu rapiditate, poate însoţite de violenţe. Deteriorarea economiei şi frustrarea populară creată de dictatura nepotistică, foare probabil, nu vor putea să îi supravieţuiască", afirmau reprezentanţii CIA în România.

 

 

Într-un raport sunt comentate şi măsurile economice "draconice" luate în ultimii ani de regimul dictatorial: "Preşedintele Ceauşescu a eliminat datoria externă a României, dar cu ce cost. Tăierile de importuri, căderile în sistemul de energie electrică şi deteriorarea stocului de capital au constrâns creşterea industrială anuală din 85 până în 88 la circa 1 procent. Dificultăţi similare sunt şi în agricultură, iar vremea nefavorabilă a limitat creşterile recoltei. În Estul Europei, doar Albania are un standard de viaţă mai scăzut. Preşedintele va continua să pună povara revigorării economice pe consumatori".

 

A fost ultimul Congres al PCR, în care „fiul iubit al poporului" primea aplauzele şi ovaţiile a peste 3300 de delegaţi convocaţi la Sala Palatului. Într-un raport citit de-a lungul a şase ore, în prima zi a Congresului, Nicolae Ceauşescu prezenta o Românie prosperă:

    

Nici politica externă nu a fost ocolită. La 20 noiembrie 1989, Ceauşescu a cerut pentru prima dată ca toate acordurile încheiate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial cu Germania, inclusiv Pactul Ribbentrop-Molotov, să fie anulate. Cuvântarea lui Nicolae Ceauşescu s-a intitulat „Raportul cu privire la stadiul actual al societăţii socialiste româneşti, la activitatea Comitetului Central în perioada dintre Congresul al XIII-lea şi al XIV-lea, la realizarea programului-directivă de dezvoltare economico-socială în cincinalul al IX-lea şi în perspectiva până în anii 2000-2010, în vederea îndeplinirii neabătute a programului de făurire a societăţii multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism".

 

 Articol din Adevărul.ro

La loc comanda!

Cutremur în Servicii : Iohannis îi vrea capul!

2020-01-21 · 18:09:31 | Autor: Catalin Tache

Iată că era parcă deja prea multă liniște în servicii, mai ales că operațiunea de schimbare a liniilor la vârful sistemului se afla în grafic. Și principalul artizan, SRI-ul era la doar doi pași să ”închidă cercul”. Sau poate tocmai de aceea… Cert este însă că vestea că președintele Klaus Iohannis nu doar că vrea ”capul” șefului unuia dintre cele mai importante servicii secrete, dar chiar a și declanșat procedurile- fie ele și neoficiale- pentru o nouă nominalizare a căzut ca un trăsnet… Mai ales că nu este vorba de Lucian Pahonțu! Și nici de Marian Hăpău! Cei care oricum erau deja pe lista neagră…

Cititi mai mult: https://www.national.ro/dezvaluiri/cutremur-in-servicii-iohannis-ii-vrea-capul-677551.html/#ixzz6BjFgsGCB
National

S-au tâmpit românii, ne-am țigănit în așa hal?

SAVUROS Orhidea, Mândra, Isaura, Țiriac, Klaus, Mihaicluj, PRENUMELE copiilor născuți în Cluj în 2019

Copiii născuți în Cluj în 2019 au primit nume precum Orhidea, Milca, Mândra sau Isaura, iar băieții au fost botezați Cotizo, Klaus, Mihaicluj sau Țiriac. Dintre numele autohtone, cele mai frecvente sunt Maria, la fete, și Andrei, la băieți.

Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca au declarat, marți, corespondentului MEDIAFAX că cele mai frecvente nume alese de părinți în 2019 au fost Maria, Sofia, Ana, la fete, și Andrei, Alexandru și Matei.

Pe de altă parte, au fost înregistrate și nume „mai altfel”, cum sunt Panna, Paisia, Orhidea, Nissara, Nereea, Naroa, Milca, Mândra, Lyra, Lirin, Israela, Isaura, Indra, Ilaria, Freya, Efimia, Brais, Bori, Avri, Arya, Anaya sau Alira, în cazul fetelor.

La băieți, nou-născuții au primit prenume cum ar fi Abel, Abiel, Adriel, Alem, Amon, Anaser, Alonso, Aner, Ares, Arin, Asael, Boaz, Cain, Cherryf, Cotizo, Dasius, Diego, Dudu, Eben, Enoh, Fernando, Glad, Henrik, Huba, Ilan, Ilir, Israel, Klaus, Mihaicluj, Moreno, Nil, Odisseas, Romario, Rukundo, Rupi, Suliman sau Țiriac.

„Din câte ne-am putut da seama de-a lungul anilor, sunt părinți care își botează copiii și în funcție de evenimente sau personalități din diverse domenii. De exemplu, după ce Nadia Comăneci a obținut medalii de aur la gimnastică, multe fetițe au primit prenumele acesteia, dar a fost și un trend în care au fost date și prenume după personaje din telenovele. Deoarece în Cluj-Napoca locuiesc mulți expați, apar și prenume străine la copii”, au explicat reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca.

Într-un clasament al Primăriei Cluj-Napoca pe ultimii 11 ani, prenumele Andrei apare pe primul loc de opt ori în preferințele părinților, iar Maria apare de 11 ori.

Hotnews. Avem grijă de copiii, elevii noștri, avem grijă de viitorul României. Dar atenție, nu numai pentru burtă ci și pentru minte!

Subiectele zilei: Programul Masă caldă pentru elevi". Mulți primesc sandvișuri în loc de mâncare gătită; Ghilotina electorală: câte sute de primari pierd PSD şi UDMR cu alegeri în două tururi; Un sfert dintre elevi fac 10 km pentru a ajunge la școală, iar jumătate folosesc naveta 20 de minute

Grecia: Partidul "Zorii Aurii" - un pericol extremist. Atacul împotriva jurnalistului Thomas Jacobi, colaborator al postului DW, arată că extremiștii de dreapta sunt, în continuare, un pericol în Grecia. În centrul atenției: partidul neonazist "Zorii Aurii". Cine caută sediul central al partidului neonazist Chrysi Avgi ("Zorii Aurii"), pe Aleea Mesogeion din nordul Atenei, nu-l mai găsește. Clădirea care era odinioară luxoasă a rămas goală, în jurul ei s-au deschis magazine modeste cu produse la reducere. Extremiștii de dreapta s-au mutat demult. După rezultatul foarte slab la alegerile din iulie 2019, partidul "Zorii Aurii" nu mai e în parlament și are probleme serioase cu finanțarea. Nu-i mai ajung banii nici măcar pentru chiria biroului de pe Aleea Mesogeion, conform DW.

Programul “Masă caldă pentru elevi". Mulți primesc sandvișuri în loc de mâncare gătită. Ministerul Educaţiei vrea să extindă programul “Masă caldă pentru elevi" în 150 de şcoli. Problema este că majoritatea lor nu au o cantină unde să prepare hrana, iar copiii vor primi - aşa cum s-a întâmplat şi în trecut - un sandviş sau, în cazurile fericite, un pachet cu mâncare adus de o firmă de catering. În plus, banii pentru program nu au fost încă alocaţi iar alimentele nu ajung acum nici măcar la elevii care le-au primit anul trecut. În Sibiu, anul trecut, au fost incluse trei şcoli în programul “Masă caldă". Cum nici una dintre ele nu avea cantină, elevii au primit mâncare adusă de o firmă de catering, arată Știrile Pro Tv.

Dezbatere aprinsă pe tema buletinelor electronice: "Ni se pune în pericol mântuirea" / "Suntem amprentați ca infractorii" Dezbaterea organizată marți de Ministerul de Interne pe tema cărților electronice de identitate a durat șase ore. Au participat preoți, reprezentanți ai Noii Drepte, reprezentanți ai Asociației Pro Decizii Informate, dar și cetățeni, majoritatea împotriva introducerii cipului. S-a vorbit foarte puțin strict pe proiect, dar s-a discutat despre masonerie, despre cum românii nu vor putea fi iertați de păcate dacă își fac noile buletine electronice și despre cum Antihristul își dorește cipul din acte pentru a-i subjuga pe creștini. MAI a pus recent în dezbatere un proiect potrivit căruia actele de identitate vechi vor fi înlocuite cu unele noi, electronice, de mărimea unui card bancar, cu cip care va conține datele biometrice, relatează Libertatea.

Ghilotina electorală: câte sute de primari pierd PSD şi UDMR cu alegeri în două tururi. Câţi ar câştiga PNL. Social-democraţii şi-ar putea înjumătăţi numărul de primari, dacă se trece la alegeri locale în două tururi. Mai exact, PSD ar putea pierde 800 de aleşi. Şi UDMR va fi afectată profund de schimbarea sistemului electoral - pierderi de 20% în teritoriu. Marele câştigător ar fi PNL, în timp ce USR-PLUS ar spera măcar la câteva zeci de primării, potrivit unor calcule făcute de partide. PSD, partidul condus de Marcel Ciolacu, numără în acest moment aproximativ 1.700 de primari. Dacă alegerile locale vor avea loc tot într-un singur tur de scrutin, social-democraţii ar reuşi să-şi păstreze o mare parte din armata de aleşi locali. Potrivit calculelor făcute în Kiseleff, partidul ar pierde puţin peste 200 de primari, notează Adevărul.ro.

Măsură radicală luată împotriva medicilor ce racolează la serviciu clienţi pentru cabinetele lor private. O decizie care a intrat în vigoare zilele trecute la Spitalul de Neurochirurgie a creat mari nemulţumiri în rândul a numeroşi medici de aici. În încercarea de a împiedica doctorii să îşi racoleze pacienţi din spital pentru cabinetele lor private, managerul unităţii a impus tuturor un număr minim de consultaţii sau servicii contra cost. El vrea astfel să aducă şi mai mulţi bani la bugetul spitalului. Exemplu: dacă pacientul doreşte o consultaţie sau un RMN peste rând, poate beneficia de aceste servicii şi în spital, pe bani, nu neapărat la privaţi, unde e mult mai scump. Decizia produce deja efecte benefice în unitate, scrie Ziarul de Iași.

Un sfert dintre elevi fac 10 km pentru a ajunge la școală, iar jumătate folosesc naveta 20 de minute. Un raport al Băncii Mondiale arată atrage atenția că infrastructura de transport este, pentru mulți copii din România, mediu sau greu accesibilă. Distanța parcursă pentru a ajunge la școală depășește 10 km pentru aproape 28% dintre participanți. Aproximativ 38% dintre respondenți au raportat că distanța de la locuință la școală este de maxim 3 km; 21% se deplasează între 4 și 6 km, iar 13% se deplasează între 7 și 10 km. Peste 50% dintre respondenți petrec peste 20 de minute cu naveta către și de la școală; din acest grup, aproximativ 15% petrec peste 40 minute cu naveta către și de la școală, conform Newsweek.ro.

Craiovenii au luat cu sacul produse de igienă de la UE. Periuţe chinezeşti şi pastă de dinţi bulgărească achiziţionate cu bani europeni, asta primesc persoanele defavorizate din Craiova. Începând de ieri, Primăria Craiova distribuie pachete cu produse de igienă. Acestea sunt destinate beneficiarilor de venit minim garantat (VMG) şi de ajutor pentru susţinerea familiei (ASF). Cu alte cuvinte, cele mai defavorizate categorii sociale. În total, sunt 1.620 de beneficiari (titularul dosarului şi membrii familiei). Aceştia primesc diverse produse de igienă, cum ar fi: periuţe de dinţi, pastă de dinţi, săpun lichid şi şampon atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, precum şi detergent, se arată în articolul Gazeta de Sud.

Decât un astfel de regim, mai bine lipsă. Camarila Ceaușescu. Ducă - se în pustii!

FOTO Cum chefuia protipendada comunistă cu ocazia zilei de naştere a lui Ceauşescu. Imagini surprinzătoare

În ultimul deceniu al regimului Ceauşescu, cuplul dictatorial era în centrul unui deşănţat cult al personalităţii în care erau angrenate numeroase persoane şi instituţii. Cei care au trăi acele vremuri îşi amintesc, desigur, că majoritatea emisiunile de televiziune şi de radio începeau cu lungi osanale aduse „celui mai iubit fiul al poporului" şi tovarăşei de viaţă a acestuia.

Însă apogeul era atins pe 26 ianuarie, de ziua de naştere a „tovarăşului", când la televiziune se vorbea doar despre Nicolae Ceauşescu şi „măreţele realizări" ale celui supranumit „stejarul din Scorniceşti", „stindardul naţiei", „farul călăuzitor" şi aşa mai departe.

GALERIE FOTO

„Sincer, erau momente ridicole. În mod normal, nu ar fi trebuit să se uite nimeni la aşa ceva. Dar ne uitam. Dispreţuiam această desfăşurare absurdă de energie, dar era curioşi ce mai reuşise să inventeze aparatul de propagandă comunist. Erau creativi, nu se poate nega asta, căci mereu găseau câte ceva aparte, special, care să rupă monotonia propagandistică", îşi aminteşte despre acele vremuri profesorul pensionat Aurel Toma.

Şi ziarele erau pline de osanale aduse „iubitului conducător". În ultimii anii de dinainte de căderea regimului devenise o modă să fie publicate, mai ales în ziarul „Scânteia", sute de mesaje ale unor organizaţii PCR şi de la „colective de oameni ai muncii", la adresa lui Ceauşescu.

„În zilele acelea, ziarele erau de nedigerat. Aproape 99% din spaţiu era despre Ceauşescu. Au fost ediţii în care a fost desfiinţat până şi rubrica Sport, şi aşa minusculă, iar la ştirile externe erau doar telegrame de felicitare de la alţi lideri comunişti sau dictatori africani, cu care Ceauşescu era prieten", îşi aminteşte profesorul.

Însă dincolo de ceea ce vedea şi auzea în mod oficial poporul lucrurile se întâmplau cu totul diferit. Camarila din jurul lui Ceauşescu obişnuia să organizeze mai multe chefuri la care erau invitaţi potentaţi bolşevici de toate felurile.

De altfel, în jurul datei de 26 ianuarie Ceauşescu îşi serba ziua în cel puţin trei feluri distincte. Fostul prim-secretar al judeţului Galaţi, Carol Dina, povestea după căderea comunismului că debutul se făcea cu o zi sau două înainte cu o partidă de vânătoare cu apropiaţii familiei.

Se întâmpla deseori să facă acest lucru chiar şi pe 24 ianuarie, deşi teoretic era o sărbătoare naţională foarte importantă.

„Lui Ceauşescu nu-i păsa prea mult de amănuntele istorice. Mulţi l-au perceput drept pasionat de istorie, dar nu era deloc aşa. Istoria din capul lui era diferită de cea din cărţile scrise de specialişti. Cred că de asta în vremea lui au fost atât de multe mistificări ale trecutului. Dacă el a visat într-o noapte că Mircea cel Bătrân nu mai e bătrân, cum au scris cronicarii, ci mare, atunci mare a devenit. Marii înaintaşi erau portretizaţi ca un soi de activişti comunişti, deşi în realitate era exact contrariul", a mai adăugat profesorul Toma.

Vânătoarea de dinainte de aniversare avea, se pare, un rol important pentru Ceauşescu, căci în multe rânduri punea ca o parte din vânat să fie gătit pentru petrecerea pe care o făcea pe 26 ianuarie.

Evident, şi în ziua vânătorii era un chef, cu prietenii „de haiducie", însă pe 26 ianuarie lucrurile erau dedicate festivismului, în prima parte (când se întâlnea cu vechi bolşevici, cu delegaţii străine şi oficiali ai partidului), iar seara se petrecea într-un cadru foarte restrâns.

Deşi despre petrecerile respective nu „transpira" nicio informaţie oficială, după 1989 au ajuns în diverse colecţii, odată cu desfiinţarea arhivelor comuniste, numeroase fotografii de la aceste evenimente.

Cele mai multe sunt incluse acum în Fototeca online a comunismului românesc (prima şi cea mai mare bază de date gratuită din România, accesibilă pe internet, începând din noiembrie 2008, conţine fotografii din perioada 1945-1989, dar şi din perioada 1921-1944) care arată momente surprinzătoare cu Nicolae Ceauşescu şi cu familia acestuia.

Din imagini se poate identifica o atmosferă relaxată, avându-i în centru pe Elena şi Nicolae Ceauşescu, care dansează, mănâncă, beau alcool şi par bine dispuşi. Alături de ei pot fi recunoscuţi copiii lor (Valentin, Nicu şi Zoe), dar şi oameni importanţi din activul PCR, cum ar fi Constantin Dăscălescu, Chivu Stoica sau Ion Iliescu.

Cântăreţii preferaţi de cuplul dictatorial erau Gică Petrescu, Ion Cristoreanu şi Ştefania Rareş, care nu lipseau niciodată de la aniversări. În total contrast cu ceea ce se îi era oferit poporului la TVR şi la radio, la parangheliile lui Nicolae Ceauşescu nu se interpretau cântece patriotice şi nici nu se recitau poezii cu iz de osana, ci fundalul sonor era dominat de muzica populară şi de petrecere.

Relatări despre vânătorile brutale ale lui Ceauşescu. „Au adus vânatul în cuşti, să aibă ce împuşca tovarăşii“

FOTO Patimile mănăstirii Adam. Cum au instalat bolşevicii „Tractorul Roşu“ în biserica şi chiliile vechi de o jumătate de mileniu

Mărturii despre ororile colectivizării. „Teroriştii" de la Cudalbi: „Ne-au bătut securiştii până ne-am uitat numele!"

Hoardele cotropitoare, popoare migratoare, turci, nemți, ruși, unguri și mai nou, &quot;prieteni&quot; cu trupe

Povestea scurtei domnii a fiului lui Mircea cel Bătrân. Ce a atras mânia otomanilor

După cum precizează profesorul Constantin Vasilescu, "Mihail I a urcat pe tron la 28 de ani, în ianuarie 1418. În linii mari, acesta a păstrat politica tatălui său, aceea de apropiere faţă de statele creştine, în special faţă de Regatul Maghiar şi Moldova continuând, pe aceeaşi direcţie, colaborarea cu comercianţii saşi, chiar din primul an de domnie dând un act prin care „oaspeţilor", adică saşilor din Heltau (Cisnădie) „şi oamenilor lor anume vlahii" dreptul de a-şi paşte turmele „în munţii noştri".


Poate tocmai aceste prea bune relaţii cu vecinii creştini au atras mânia otomanilor. Anul 1419 a adus două campanii otomane, una în primăvară, cea de-a doua în august, respinse de voievod cu ajutorul maghiarilor. Luptele au fost reluate în toamna lui 1419, în părţile Severinului, unde, la 28 octombrie, se constată şi prezenţa regelui Sigismund al Ungariei care dă un hrisov, în calitate de suzeran, mănăstirilor Vodiţa şi Tismana, întărindu-le posesiunile".


După cum se precizează în volumul II din "Istoria românilor" de Constantin C. Giurescu (ediţia a V-a, Editura BIC All, 2007), "la începutul anului 1420 Mihail I este atacat de vărul său primar, Dan al II-lea, fiul lui Dan I (n.red.- Dan I a fost domn al Ţării Româneşti între 1383 şi 23 septembrie 1386, fiu al lui Radu I şi frate, după tată, al lui Mircea cel Bătrân). Dan al II-lea era susţinut de turci şi de bizantini. Aceştia din urmă îi puseseră la dispoziţie o corabie cu care să poată reveni în ţară. Mihail I a purtat trei lupte cu Dan al II-lea. Prima luptă a câştigat-o Mihail I. În urma acestei înfrângeri, Dan al II-lea a obţinut sprijin turcesc şi a câştigat a doua luptă. E rândul lui Mihail I să ceară sprijin militar extern, pe care îl primeşte de la regele Ungariei, Sigismund, în luna august 1420, sub forma unui corp de oaste. Cea de-a treia luptă, foarte dură, este câştigată tot de Dan al II-lea, în această confruntare Mihail I pierzându-şi viaţa".


Dan al II-lea va fi cel care îi va urma lui Mihail I pe tronul Ţării Româneşti.


 

Loc de exterminare

EXCLUSIV Cum ne omoară poluarea din București - concluziile raportului Institutului de Sănătate Publică

Studiul făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.

"În situația în care s-ar fi realizat dezideratele de a scădea nivelurile de poluare cu particule din aer la concentrația egală cu 20 ug/m' (limită ce ar fi trebuit să fie atinsă în anul 2010), locuitorii oraşului București ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani", se arată în studiu.

Concluziile studiului despre cum afectează poluarea din București sănătatea populației sunt următoarele:

• S-a obţinut o asociere semnificativ statistică între nivelul de pulberi în suspensie din aerul ambiant şi incidenţa totală.
• S-a obținut o asociere certă, cu semnificație statistică, între nivelul de pulberi în suspensie din aerul ambiant - PM10 şi incidența prin infarct acut de miocard.
• S-a obţinut o asociere certă, cu semnificație statistică, între nivelul de pulberi în suspensie din aerul ambiant- PM10 şi incidenţa prin infecţii acute ale căilor respiratorii superioare.
• S-a obținut o relația evidentă între decesele prin BPOC și utilizarea autovehiculelor noi - o relație divergentă.
• S-a obţinut o asociere certă, cu semnificație statistică, între mortalitatea prin accident vascular cerebral și expunerea la PM10 din aer.
• Rezultatele studiului au arătat faptul că relația cert dovedită statistic între poluarea cu PM10 și apariția infarctului miocardic acut și mortalitatea prin accidentul vascular cerebral sunt în deplină concordanță cu cele prezentate de OMS.

Raportul detaliază bolile care pot apărea din cauza expunerii la poluarea cu PM10 și PM2,5:

La nivel pulmonar: Inflamație, Stres oxidativ, Progresia şi exacerbarea BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică), Augmentarea simptomatologiei respiratorii, Afectarea reflexelor pulmonare, Diminuarea performanţelor pulmonare.

La nivel cardiac: Alterarea funcției cardiace, Stres oxidativ, Creșterea susceptibilității cardiace în a genera tulburări de ritm, Alterarea repolarizării cardiace, Creşterea riscului de a dezvolta ischemie cardiacă. Inflamație sistemică şi stres oxidativ: o Creşterea proteinei C reactive (CRP), Creşterea mediatorilor proinflamatorii, Activarea leucocitelor şi trombocitelor.

Modificări vasculare: Ateroscleroză (accelerarea, progresia şi destabilizarea plăcilor de aterom), Disfuncție endotelială,Vasoconstricție şi hipertensiune.

Sânge: Reologie alterată, Coagulabilitate crescută, Tromboze periferice, Saturație de oxigen redusă, Risc crescut de ischemie cerebro-vasculară.

"Influenţa poluării aerului cu poluanţi iritanți, în special cu pulberi dar şi cu ozon, poate induce tulburări de conducere şi repolarizare cardiacă cu inducerea de tulburări de ritm de tipul bradicardiei, tahicardiei sau chiar fibrilației ventriculare cu evoluție spre deces. De asemenea, poate induce inflamație pulmonară și sistemică cu agravarea aterosclerozei, cu creşterea vâscozității sângelui, generarea de tromboze şi evoluție spre moarte subită. Expunerea la particule în suspensie cu diametrul de 2.5 um, poate duce la creșterea ratei mortalității respiratorii şi cardio-vasculare. Trebuie luate în considerare nu numai dimensiunile particulelor ci şi structura chimică a acestora. Astfel, prezenta carbonului elementar, a carbonului organic, a amoniului, a clorului, a nichelului duce la creşterea ratei mortalității respiratorii şi cardio-vasculare. Prezenta nitratului a demonstrat o puternică asociere cu mortalitatea generală şi cu mortalitatea specifică cardio-vasculară", se arată în studiu.

În ceea ce privește efectele expunerii de lungă durată la poluare și creșterea morbidității, efectele specificate de studiu sunt:

• Influența asupra prevalenţei simptomelor respiratorii şi a bolilor pulmonare la copii şi adulți
• Influenta asupra prevalenţei bolilor cardio-vasculare,
• Efectele asupra simptomatologiei apărute la astmatici şi la non-astmatici,
• Prevalenţa simptomelor respiratorii şi a bolilor pulmonare la copii şi adulți
• Scăderea performantelor funcționale respiratorii pulmonare.
• Inducerea cancerului pulmonar.
• Posibilul efect asupra aparatului gastro-intestinal.

De unde vine poluarea cu praf și unde este mai poluat Bucureștiul

"Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5 %. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2 %); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7 %", se arată în document.

Interesant este că un raport al Comisiei Europene arată că sectorul de transport este responsabil în țările din Vestul Europei de 18% din poluarea cu PM 2,5, iar în țările din Centrul Europei de circa 10%. Celelalte sectoare care poluează sunt agricultura, energia, arderile de deșeuri și construcțiile (n.r. șantierele) Sursa aici.

Studiul arată și că în centru Bucureștiul este mai poluat.

Detaliat, raportul arată că arată că poluarea cu PM10 și PM2,5 provine din următoarele surse:

• Arderea unor combustibili fosili pentru încălzitul locuinţelor;
• Arderea combustibililor pentru obținerea energiei electrice;
• Arderea combustibililor în procese industriale diverse;
• Arderea biomasei (lemnului) din păduri pentru încălzit;
• Arderea vegetației pentru eliberarea unor terenuri în agricultură;
• Arderea vegetației pentru eliberarea de terenuri în vederea efectuării de construcții;
• Arderea reziduurilor menajere sau agricole;
• Construcţii şi demolări;
• Morărit şi dispozitive folosite în agricultură;
• Procesarea materialului lemnos;
• Industria petrochimică, Industrii de prelucrare a metalelor, Industrii de prelucrare a elementelor minerale;
• Eroziunea solului;
• Depozitarea şi reciclarea gunoaielor;
• Antrenarea prafului de pe drumuri pavate sau nepavate;
• Antrenarea prafului din zone de deșert;
• Mijloacele de transport, autovehiculele.

Raportul arată și situația jalnică în care se află rețeaua de monitorizare a calității aerului, aflată la Ministerul Mediului, și faptul că datele măsurate nu sunt complete, deci nu știm cu exactitate cât de poluat este orașul.

"Având în vedere, că pentru perioada 2011-2016 echipamentele de monitorizare nu au funcţionat continuu, cerința privind captura de date necesară determinării valorilor anuale şi uneori chiar zilnice nu a fost îndeplinită. De asemenea, au fost cazuri în care valorile înregistrate erau incorecte, fie din nefuncţionarea aparatelor de măsurare, fie din lipsa unor surse de calibrare actualizate, ceea ce a făcut ca în procesul de validare o mare parte a rezultatelor să fie eliminate. Toate aceste situaţii au condus la lipsa unor date de încredere pe perioade mari de timp. Perioada cea mai dezavantajată a fost între anii 2013-2016 când cea mai mare parte a staţiilor de monitorizare nu au furnizat date de calitatea necesară", se arată în raport. HotNews.ro a scris de nenumărate ori în ultimii 10 ani despre această problemă.

Haras Baburas, pentru moment

EXCLUSIV Cum va fi reformat Ministerul de Interne. Poliţia înghite Jandarmeria la oraş. La sate, viceversa

În primul rând se are în vedere „comasarea efectivelor Poliţiei cu cele ale Jandarmeriei, pentru a crea o structură unică de poliţie, compactă şi eficientă după modelul reformelor realizate de tările mai sus-menţionate (Austria, Belgia, Luxemburg şi Grecia-n.red.), reforme care au avut ca principal beneficiar cetăţeanul, care trebuie să primească un serviciu poliţienesc la standarde mai înalte. (...) Acest concept poliţienesc unic este prezent în 19 state ale Uniunii Europene şi cu mici diferenţe în alte 4", se arată în document. 

 

Mai exact, Poliţia Română va primi jandarmi pentru a restabili ordinea publică, adică poliţiştii vor interveni la proteste, iar jandarmii vor prelua atribuţiile pe ordine publică, dar şi cele pe judiciar de la poliţia din mediul rural, în mediul urban, rămânând ca tot ofiţerii de poliţie să execute toate misiunile specifice poliţiei în mediul urban.

 

Apoi, în document se mai precizează că, după ce se va realiza acest program de reformă, Poliţia va executa toate misiunile specifice pe linia menţinerii ordinii şi siguranţei publice în mediul urban în timp ce Jandarmeria va prelua aceste atribuţii (inclusiv cele specifice poliţiei judiciare) în mediul rural. Altfel spus, în mediul urban, Poliţia va prelua şi misiunile scutierilor Jandarmeriei, de restabilire a ordinii publice, iar jandarmii vor avea în competenţă cercetarea infracţiunilor care au loc în mediu rural. Practic, conform experţilor, ar fi o revenire la Jandarmeria Rurală care a funcţionat cu un succes discutabil în perioada interbelică. 

 

Patrule în loc de camere de luat vederi

 

În plus, la reformarea MAI se are în vedere şi reintroducerea poliţistului sectorist „pentru că în trecut acest mecanism şi-a dovedit eficienţa. (...) Cunoaşterea teritoriului, a persoanelor din zona de competenţă (...) reprezintă cheia rezolvării unui număr mare de probleme ce se înregistrază zilnic la subunităţile de poliţie", se mai arată în document. În paralel, „pentru creşterea gradului de siguranţă publică" se are în vedere creşterea numărului poliţiştilor din componenţa patrulelor la trei sau chiar patru, mai ales în zonele mai rău famate. 

 

Ministrul Marcel Vela propune şi reînfiinţarea Brigăzii de Asigurare a Ordinii şi Liniştii Publice (BAOLP), unitatea „de elită" a poliţei care să intervină atunci când clanurile de interlopi se răfuiesc pe străzi. Oficialul motivează că această structură există în mai multe state occidentale precum Italia, Spania, Franţa, Grecia şi Polonia.  BAOLP-ul va avea în componenţă mai multe unităţi mobile care vor putea interveni rapid atunci când vor fi semnalate astfel de cazuri. 

 

Harababura din mediul rural

 

Poliţiştii cu state vechi spun că sistemul din perioada interbelică nu mai are cum să funcţioneze în anul 2020. „Este o harababură. Nu are ce căuta Poliţia la Jandarmerie. Jandarmii nu vor şti să facă anchete judiciare. Nu sunt pregătiţi să facă aşa ceva. Şi în acelaşi timp poliţiştii nu or să intervină niciodată să restabilească Ordinea şi Siguranţa Publică. Pentru asta sunt pregătiţi jandarmii. Vă reamintesc momentul septembrie 2013 când în Gara de Nord a garat un tren cu circa 1.000 de suporteri unguri foarte vocali şi violenţi. Toţi poliţiştii trimişi în misiune acolo pur şi simplu au rupt-o la fugă", spune sursa citată. 

 

Cât despre faptul că ministrul propune ca paza ministerelor să fie preluată de poliţişti, ofiţerul susţine că angajaţii Poliţiei nu au pregătire pentru paza instituţiilor şi că pentru această „misiune" şi că nici jandarmii nu ar trebui să facă misiuni de pază. Din punctul specialiştilor de vedere, cei mai potriviţi ar fi poliţiştii locali. Sursa citată a vorbit şi despre faptul că în cadrul proiectului se propune ca prevenirea să se facă cu efective mai mari de poliţie de Ordine Publică. „Cea mai bună prevenire în secolul 21 se face cu camerele de luat vederi şi dispecerate. Cel puţin în oraşele mari ar trebui să avem camere de luat vederi la fiecare colţ de stradă. Acestea ar transmite imagini în dispecerate, iar atunci când are loc un incident ofiţerii de aici ar trimite echipajele acolo unde este nevoie. Patrularea a devenit inutilă", a completat poliţistul. 

 

Reformă în două faze

 

Conform documentului, pentru implementarea acestui plan, în primă fază, se vor organiza diverse stagii de pregătire specifice misiunilor de restabilirea a ordinii publice pentru unităţile de poliţie care vor avea atribuţii în acest sens. Pe termen lung, însă, se va demara procesul de comasare a celor două instituţii, jandarmii din mediul urban devenind poliţişti „în condiţiile legii". 

 

Modificări posibile, dar cu unele amendamente

 

Florin Vîlnei (foto), liderul Federaţiei Naţionale a Poliţiştilor SED LEX, consideră că transformarea jandarmilor din mediul urban în poliţişti ar fi benefică sistemului. „Ei au oricum competenţe asemănătoare pe linia ordinii publice. Şi din punct de vedere legal această chestiune se poate realiza oricând mai ales că există chiar şi un memorandum aprobat în anul 2012 de Consiliul Superior de Apărare a Ţării, care prevede tocmai acest lucru, posibilitatea transferării jandarmilor la Poliţie. Oricum, acest lucru va reduce deficitul de aproximativ 20.000 de oameni din Poliţie", spune sindicalistul.   

Florin Vîlnei susţine că şi reînfiinţarea funcţiei de sectorist va fi una benefică, dar aici trebuie obligatoriu avute în vedere două probleme. „Poliţist de proximitate sau sectorist este acelaşi lucru. Doar titulatura este schimbată. Pentru ca funcţia de sectorist să funcţioneze cum trebuie acesteia trebuie să-i rămână de rezolvat probleme de criminalitate mică de genul micilor furturi sau loviri. Apoi, spre deosebire de anul 2003, când a fost desfiinţat, acest serviciu trebuie total redimensionat. Marile centre urbane au crescut în această perioadă. Au apărut mari  zone rezidenţiale în care au migrat zeci sau chiar sute de mii persoane. Astfel, în prezent, o secţie de poliţie din Capitală, de exemplu, nu ar mai putea rezolva problemele cu doar câţiva sectorişti", spune sindicalistul. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

E vremea schimbărilor în DGPI, MAI

Schimbări în MAI: Tiberiu Dumitrache, șeful Direcției Contrainformații, a fost numit director la DGPI- "Doi și-un sfert"

Tiberiu–Silviu Dumitrache, directorul Direcției Contrainformații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a fost împuternicit luni în funcția de director al Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI, fost "Doi și-un sfert"), printr-un ordin al ministrului de Interne, informează Mediafax.

"Prin ordin al ministrului Marcel Vela, colonelul Tiberiu–Silviu Dumitrache, directorul Direcției Contrainformații, a fost împuternicit să exercite funcția de director general al Direcției Generale de Protecție Internă a MAI", transmite Ministerul de Interne printr-o informare de presă.

Potrivit MAI, Dumitrache are o vechime de peste 14 ani în activitatea de informații și protecție internă și a ocupat mai multe funcții de execuție și de comandă în cadrul DGPI.

Tot luni, prin ordin al ministrului Vela, a încetat împuternicirea lui Petru–Răzvan Măgură în funcția de director general al Direcției Generale de Protecție Internă și cea a lt.-colonel Lucian–Mihai Popa în funcția de prim-adjunct al directorului general al DGPI.