 |
Adevărul. ro Istoria glorioasă a poporului român, așa cum ne-o prezintă manualul de istorie, este doar o ficțiune. Este o selecție atent făcută ca să nu vedem mojiciile și ticăloșiile făcute de mulți dintre aceea care s-au ocupat de destinele politice ale principatelor române. Pentru a satisface curiozitățile unora și a argumenta împotriva celor care se bat cu pumnul în piept că sunt mândri că sunt români voi spune doar atât:aproape jumătate dintre voievozii moldoveni sau munteni nu au un mormânt. Au murit nu vitejește în luptă, ci înjungiați mișelește de frați, cumnați, nepoți sau oameni de încredere. Voi da un exemplu de la începutul secolului al XVI-lea-în Ţara Românească, în doar 25 de ani, între 1510 şi 1535, au fost ucişi zece domnitori:Mihnea Vodă cel Rău, Vlăduţ, Teodosie, Dragomir Călugărul, Radu Bădica, Radu de la Afumaţi, Vladislav al III-lea şi fiul său Moise Vodă, Vlad Înecatul şi Vlad Vintilă de la Slatina. Înjungierea lui Bogdan al II-lea de fratele său Începem cronologic povestea noastră cu tatăl lui Ștefan cel Mare, Bogdan al II-lea Vodă (1449-1451), cel mai destoinic dintre copii lui Alexandru cel Bun.După ce i-a învins pe poloni, care veneau cu un alt pretendent, în codrii Crasnei din judeţul Vaslui, a fost asasinat la o nuntă chiar de fratele său, Petru Aron, la 16 octombrie 1451. Istoricul A.D. Xenopol prezintă acest episode astfel:“Moşul său (fratele mai mare n.r.), Petru apoi dizgraţiat de Ioan Corvin, vine şi el în Polonia şi ambii se înţeleg a smulge coroana de la Bogdan, şi a împărţi apoi scaunul, în care nu puteau încăpea doi. Expediţia pregătită în comun în Polonia, care acum nu mai jignea interesele ungurilor, având de ţintă răsturnarea unui domn ce nu-i interesa deloc, porneşte asupra Moldovei sub conducerea lui Petru. Acesta bate şi prinde pe Bogdan la Reuseni şi-i taie capul”.Șase ani mai târziu, Ștefan cel Mare (1457-1504) îl va detrona pe Petru Aron, unchiul și ucigașul tatălui său, pe care îl va și ucide câțiva ani mai târziu când acesta va încerca să revină în fruntea unei alte oști străine. Asasinarea lui Vlad Ţepeş Vlad Ţepeş-Dracula a fost domnitor al Ţării Româneşti în trei rânduri:1448, 1456-1462 si 1476. El este probabil cel mai cunoscut voievod român din toată lumea datorită povestirilor cu vampiri din romanul lui Bram Stoker. Turcii îl numeau Ţepeş din cauza pedepsei sale preferate de ucidere, trasul în ţeapă. Totuși, acest supranume nu se justifică, deoarece folosirea ţepei era o practică comună a vremii sale. Exemple celebre de folosire a ţepei găsim la primii regi ai Franţei, la Mahomed al II-lea, Ivan al III-lea cel Groaznic şi la alţi conducători din acele timpuri. Vlad Ţepeş a murit într-un mod brutal, el fiind asasinat. Există mai multe versiuni despre moartea domnitorului. Potrivit uneia dintre acestea, armatele reunite ale Țării Românești şi Moldovei, conduse de Ţepeş, erau pe punctul de a învinge oştile turceşti, dar Vlad a fost asasinat, la sfârşitul lunii decembrie 1476, de oamenii unuia dintre boierii săi, chiar pe dealul de unde îşi conducea trupele. Corpul său a fost decapitat şi capul trimis sultanului, care l-a aşezat într-o ţeapă, ca dovadă a triumfului asupra lui Vlad Ţepeş. Unele povestiri ruseşti, dar şi un cronicar austriac arată că lupta ar fi avut loc la Bălteni, lângă Bucureşti. Ucigaşul ar fi fost un turc, infiltrat din timp ca slugă la domn, care l-a atacat înjunghiat din spate şi a fugit în tabăra otomană. Raguzanul Bocignoli, în a sa „Povestire despre Dracula Voievod”, arată că Ţepeş era deja victorios, privind de pe un loc mai înalt din teren cum ostaşii săi îi taie pe turci. Aflat la o anumită distanţă de suita sa, a fost lovit din spate, fiind confundat cu un turc. Nu se ştie cu exactitate unde este înmormântat. Radu de la Afumați, alături de Neagoe Basarab, a fost unul dintre domnitorii de seamă din sângerosul secol al XVI-lea. El a domnit între între 1522 si 1529. Timp de câțiva ani ani, Radu de la Afumati a reușit, de fiecare data, să-și doboare rivalii, astfel că, în aceasta perioadă, stăpânirea asupra Țării Românești i-a aparținut. Lucrurile erau cu atât mai complicate cu cât banii și influența diverselor puteri se manifestau puternic în rândul clasei politice din micul principat:pe de o parte Imperiul Otoman ajunsese în culmea gloriei și a puterii sale, pe de altă parte regatul maghiar și cel polon erau actori principali în zonă. Domnul nu avea cum să rămână prea mult pe tron, dar sfârșitul lui întrece orice fel de limită. Istoricul Constantin C. Giurescu prezintă acest episod groaznic astfel: "Recunoscut de turci si sprijinit de Craiovesti, Radu ar fi putut domni vreme indelungata daca nu cadea victima unui complot ticalos. Spre sfarsitul anului 1528, o suma de boieri […] nemultumiti probabil de influenta puternicei familii de peste Olt, se ridica impotriva domnului. Acesta, surprins, neavand la indemana oastea spre a li se opune, e nevoit sa fuga. […] pe drum, insa, boierii il ajung la Ramnicu Valcea si, nerespectand nici lacasul dumnezeiesc in care Radu se refugiase, il ucid in bisericuta de pe dealul Cetatuii, sub ochii ingroziti ai preotului [….] S-a intamplat aceasta mizerabila crima - unica prin imprejurarile ei in istoria noastra - in ziua de 2 ianuarie 1529; ea pune in lumina cea mai urata boierimea munteana din acea vreme."Se pare că o parte dintre ucigași erau chiar cei care i-au jurat credință și ar fi trebuit să îl apere pe domn. Mihai Viteazul, hăcuit cu halebardele Mihai Viteazul este un simbol al istoriei noastre naționale:primul domnitor care a unit cele trei principate românești sub un singur sceptru. Nu vom continua cu motivele și metodele pentru și prin care a făcut acest lucru, ci ne vom referi doar la tristul episod al asasinarii sale. Mihai a reușit să revină în Transilvania cu ajutorul unui general italian, care era comandantul armatelor germane ale imparatului Rudolf al II-lea de Habsburg:Giorgio Basta. Cei doi aveau o relație controversată, iar când Basta și-a dat seama că Mihai ar putea reveni în fruntea principatelor și ar putea deveni un concurent direct pentru favorurile imperiale a decis să-l asasineze."La Turda, Mihai hotărî să-și despartă armata de aceea a lui Basta; voia sa plece mai degrabă la Făgăraș, spre a-și vedea soția si copiii. Aceasta despărțire însemna însă pentru domnul nostru libertatea de inițiativă. Basta, careștia că imperialilor le convenea mai mult o stăpânire directă asupra Ardealului, iar nu prin intermediul unei personalități atât de puternice, cum era aceea a lui Mihai, se hotărî să împiedice - prin orice mijloace - o asemenea libertate. În zorii zilei când voievodul trebuia să plece spre Fagaras, la 9/19 august 1601, el trimise un detașament de trei sute de germanișivaloni, aceștia din urma comandați de ofțterii Jacques Beauri și Mortague. Aveau ordin să-l aresteze pe Mihai, iar dacă se opune, să-l ucida. Așa se și întâmpla. Intrând în cortul domnului, Beauri ii spuse: "ești prins". Mihai rosti un singur cuvânt: ba, și dădu să pună mâna pe sabie. În aceeași clipă însă, un valon îl împusca, un al doilea îi străpunse pieptul, alții îl loviră cu halebardele", povestește istoricul Constantin C. Giurescu.Capul lui Mihai Viteazu a fost luat de unul dintre căpitanii domnitorului şi înmormântat la Mănăstirea Dealu de lângă Târgovişte. Pe lespedea de piatră de la mormânt există următoarea inscripţie:«Aici zace cinstitul şi răposatul capu al creştinului Mihail, Marele Voievod, ce a fost domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi Moldovei». Ioan Vodă Viteazul, numit și Armeanul (mama sa fusese armeancă) sau, mai târziu, Ioan Voda cel Cumplit, este un personaj complicat al istoriografiei noastre. A obținut tronul în 1572, cu banii obținuți din negoțul cu pietre scumpe. Totuși din 1574 a refuzat mărirea tributului către turci și a început luptele cu turcii. După câteva victorii împotriva turcilor, sultanul Selim a trimis o armată cu mult mai puternică decât corpurile de oaste trimise până atunci. Boierii au început să-l trădeze pe domn, minținudu-l și fugind cu soldații lor la dușman. Astfel domnitorul a ajuns după o luptă grea la Oblucita, "lângă iezerul Cahulului", să fie încercuit pe un deal lângă Roșcani. Din cauza lipsei de apă, domnitorul s-a predat în schimbul eliberării luptătorilor săi. Ahmed Pasa, comadantul oștii otomane, a promis că nu vor păți nimic, dar, odată ajunși în tabăra otomană, Ion Vodă a fost înjunghiat, apoi i s-a tăiat capul, iar trupul său legat de două camile, a fost rupt în bucăți. De asemenea toți ostașii care rămăseseră alături de el au fost măcelariți. Execuția lui Constantin Brâncoveanu și a fiilor săi Constantin Brâncoveanu (1654-1714) este unul dintre cei mai importanți voievozi ai veacului său. Rolul său în cultura și în arhitectura autohtonă este unul definitoriu pentru ceea ce numim azi stil românesc. Deși a fost un domn pacifist într-un secol destul de războinic, Constantin Brâncoveanu avea să sfârșească tragic în 1714, trădat de oameni apropiați lui, în frunte cu unchiul său stolnicul Constantin Cantacuzino. Aceștia au reușit prin uneltiri să îi determine pe otomani să îl areșteze pe Brâncoveanu împreună cu toată familia sa. Ei au fost duși la Istanbul și închiși în temuta închisoare a celor șapte turnuri, Edicule. Capetele de acuzare împotriva lui Brâncoveanu, în număr de nouă. În primul rând, era acuzat de corespondența secretă cu Austria, Moscova, Polonia și Veneția și de faptul că transmitea acestora știri despre turci. Era de asemenea învinuit pentru diploma austriacă prin care era declarat principe al Sf. Imperiu Roman (2), pentru sărăcirea țării în dauna îmbogățirii sale (3), pentru că locuia la Târgoviște 6 până la 7 luni pe an, aducând astfel pagube Bucureștilor (4) și pentru că cumpărase multe moșii, pregătind pe una construirea unui mare palat (5). Era de asemenea acuzat pentru sumele depuse la Viena și Veneția (6), că fuga lui Toma Cantacuzino din 1711 ar fi fost cu acordul său (7), că își cumpărase din Viena instrumente muzicale pe care nici sultanul nu le poseda (8) și că a bătut în Transilvania monede de aur (9). Torturat înfiorător în fața soției și a copiilor pentru a-și declara averile, domnul rezistă cu demnitate, având chiar un moment de cumplită revoltă împotriva sultanului și a marelui-vizir. Refuzul de a da 20.000 de pungi de aur pentru a-și salva viața, precum și setea de sânge a sadicului Gin Ali, marele vizir, pecetluiră soarta lui Brâncoveanu. În zorii duminicii de Adormirea Maicii Domnului (15 august) a anului 1714, chiar în ziua în care ar fi împlinit 60 de ani, voievodul împreună cu cei patru fii (Constantin, Radu, Ștefan și Matei) și ginerele său Ienăchiță Văcărescu fură duși în piața Seraiului unde, în prezența sultanului Ahmed al III-lea, a marelui vizir și a ambasadorilor marilor puteri, li se tăiară capetele. Nu înainte însă ca domnitorul să dea o ultimă dovadă de credință creștină și de tărie de caracter, refuzând oferta sultanului de a cruța viața celui mai mic dintre copiii săi, în schimbul trecerii acestuia la mahomedanism. Capetele retezate ale Brâncovenilor fură purtate în vârfurile sulițelor pe ulițele Istanbului, spre groaznica luare aminte a celor ce vor mai încerca să se hainească față de împărăția turcească. Trupurile descăpățânate vor fi aruncate, mai pe seară, în apele Bosforului, așa cum era obiceiul. După măcelul din ziua de 15 august a anului 1714, Maria, cu ajutorul unor barcagii, a pescuit trupul decapitat al voievodului din apele Bosforului, unde acesta fusese aruncat. Timp de șase ani rămășițele domnești au fost ascunse într-o mânăstire aflată pe insula Chalki, din mijlocul Mării Marmara. De-abia în 1720, văduva domnitorului a adus osemintele în țara, îngropându-le în ctitoria lui Brâncoveanu din București:sfântul Gheorghe Nou. Grigore Ghica III, omorât pentru că s-a împotrivit cerării Bucovinei Ultimul dintre domnitorii pe care îi vom prezenta aici este un nume ignorat de istoriografie pentru că este inclus în categoria străinilor, a domnilor fanarioți:Grigore Alexandru Ghica al III-lea (domnitor al Moldovei de două ori:18 martie 1764-23 ianuarie 1767 şi septembrie 1774-1 octombrie 1777 şi al Munteniei:17 octombrie 1768-5 noiembrie 1769). Motivul uciderii sale este faptul că s-a împotrivit anexării Bucovinei la Imperiul Habsburgic, în 1774. Austriecii au cerut turcilor să-l înlăture. Aceştia au trimis un capugiu (agent executor) la curtea lui Grigore care l-a ucis la 1 septembrie 1777, spre indignarea opiniei publice europene. Domnitorul a fost ademenit de trimisul sultanului prin intermediu unor boieri într-o capcană. Acesta a fost înconjurat de 40 de bostangii înarmaţi cu iatagane. Domnitorul s-a luptat cu ei, dar nefiind înarmat a fost învins și înjunghiat de mai multe ori. Apoi a fost decapitat, iar căpățâna i-a fost trimisă la Istanbul. Politica în țările române nu a fost așa cum suntem învățați curajoasă, victorioasă și plină de mândrie, ci mizerabilă, urâcioasă și plină de interese meschine. Mulți domnitori, care nu sunt în această listă, și-au meritat soarta în primul rând pentru că și ei au fost produsul clasei politice de atunci. Și ei au masacrat, ucis mișelește, au torturat și exilat oameni care le-au greșit sau nu. Lăsând deoparte istoria, poate politicienii de azi ar trebui să se bucure că nu trăiesc în urmă cu 200 – 300 de ani în urmă. Cine știe prin ce țepe le-ar fi stat căpățânelePentru acest material am ales doar 7 nume grele de domnitori ale istoriei noastre, din cele două principate, care au sfârșit rău și nu pentru că au murit pe câmpul de luptă și au fost aduși „pe scut” familiilor lor, ci pentru că au fost înjunghiați, sfârtecați sau executați cu deosebită cruzime de dușmani după ce au fost trădați.
Radu de la Afumați, ucis de boieri chiar în biserică
Cumplitul sfârșit al lui Ion Vodă
Partidul Conservator, al premierului britanic în funcţie Boris Johnson, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar anticipat din Marea Britanie, arată rezultatele sondajelor efectuate la ieşirea de la urne.
Conform sondajelor, efectuate la comanda postului Sky News, Partidul Conservator (centru-dreapta) a obţinut 368 de locuri în Camera Comunelor, peste pragul majoritar de 326 de locuri.
Citește și: S-a întors roata- PSD vrea dublarea alocațiilor pentru copii
Partidul Laburist (centru-stânga), condus de Jeremy Corbyn, este creditat cu 191 de locuri, faţă de 262 în prezent.
Pe locul trei se clasează Partidul Naţional Scoţian (SNP), cu 55 de locuri.
Partidul Liberal-Democrat este creditat cu 13 locuri, Partidul Verzilor a obţinut un singur mandat, iar Partidul Brexit, condus de Nigel Farage, nu a obţinut niciun loc în Camera Comunelor.
Dacă estimările sondajului se vor confirma, rezultatul ar fi un dezastru pentru Partidul Laburist, situaţie care va pune sub semnul întrebării mandatul liderului Jeremy Corbyn.
Citește și: Panică în sistemul de apărare și ordine publică- ‘Vor avea pensii mai mici cu 30%’
Un astfel de rezultat i-ar conferi premierului Boris Johnson legitimitatea de a insista pentru retragerea rapidă a Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Fostul director al Sucursalei Hidrocentrale Bistrița Piatra Neamț, Constantin Grigoriu, a fost trimis în judecată după ce a atribuit în mod ilegal contracte pentru lucrări care nu au fost făcute niciodată, el luând mită de la doi oameni de afaceri, anunță, joi, Direcția Națională Anticorupție.Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
GRIGORIU CONSTANTIN - ROMICĂ, la data faptelor director al Sucursalei Hidrocentrale Bistrița SA Piatra Neamț, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de luare de mită în formă continuată (18 acte materiale),
Citește și: S-a întors roata- PSD vrea dublarea alocațiilor pentru copii
Un administrator al unei societăți comerciale, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de complicitate la luare de mită în formă continuată (9 acte materiale),
Un administrator al unei societăți comerciale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată (9 acte materiale),
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În contextul realizării obiectivului de investiții “Acumularea Pașcani pe râul Siret în județele Iași și Suceava”, în perioada 2010-2011, inculpatul Grigoriu Constantin – Romică, în calitatea menționată mai sus, pentru a-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiile de serviciu constând decontarea la timp a lucrărilor, i-ar fi determinat pe reprezentanții societății contractante să încheie, chiar dacă nu se impunea acest lucru, trei contracte de prestări servicii cu firmele administrate de ceilalți doi inculpați.
Citește și: Panică în sistemul de apărare și ordine publică- ‘Vor avea pensii mai mici cu 30%’
Ulterior, în baza a 15 facturi fiscale ce ar fi fost emise de cele două firme, societatea contractantă ar fi decontat suma totală de 6.518.609 lei pentru lucrări care în realitate nu ar fi fost executate.
În aceeași perioadă, inculpatul Grigoriu Constantin – Romică, în calitate de președinte al unei comisii de evaluare, prin încălcarea obligațiilor de serviciu prevăzute de OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică (…), ar fi atribuit unei alte societăți comerciale un contract de lucrări la obiectivul “Acumulare Galbeni. Realizarea etanșării și consolidării digului mal drept pe zona km 0 – km 3. Lucrări de intervenții”. În realitate, dacă ar fi fost respectată legislația în vigoare, oferta tehnică și financiară a societății respective ar fi trebuit respinsă de comisia de evaluare prezidată de Grigoriu Constantin Romică.
Ulterior, inculpatul i-ar fi determinat pe reprezentanții societății contractante să încheie, trei contracte de furnizare bunuri și prestări servicii cu firma unuia dintre ceilalți doi inculpați în valoare totală de 5.004.200 euro fără TVA și 5.950.232 lei fără TVA.
Urmare a acestor demersuri, beneficiul total al firmei administrată de omul de afaceri ar fi fost de 1.718.818 euro și 2.541.280 lei.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalului Neamț.
Citește și: Gheorghe Dincă cere bani pentru a acorda interviuri- Despre ce sumă este vorba .
Preşedintele organizaţiei judeţene a PSD Suceava, senatorul Ioan Stan, a declarat într-o conferinţă de presă, joi, că votează pentru alegeri anticipate indiferent de decizia partidului, dacă se va pune problema unui astfel de demers, potrivit Agerpres. În opinia lui Stan, în condiţiile unei "proaste guvernări" liberale şi a faptului că PSD este creditat în sondaje în prezent cu 30-32%, un astfel de examen ar reprezenta un bun prilej pentru ca social-democraţii să-şi demonstreze forţa politică.
Citește și: VIDEO Adio, anticipate? Ludovic Orban a scăpat porumbelul .
"Sunt de acord cu alegerile anticipate şi votez indiferent de decizia partidului, pentru că pentru PSD reprezintă o bună ocazie de a-şi demonstra forţa", a spus Stan.
Pe de altă parte, întrebat dacă va demisiona din funcţia de preşedinte al organizaţiei, după ce PSD a pierdut alegerile prezidenţiale în judeţul Suceava, senatorul Stan a spus că nu va lua o astfel de decizie, iar rezultatele alegerilor vor fi analizate fără a se pune problema aplicării de sancţiuni celor care nu s-au implicat suficient sau celor care au făcut campanie pentru candidatul PNL.
''Trebuie să fie disciplină în partid, dar nu excludem pe nimeni, pentru că aşa s-a decis. A fost un singur primar de-al nostru, de la Păltinoasa, care a făcut campanie pentru Iohannis, cel puţin aşa a spus el'', a arătat Stan.
Dosarul "PSD Arad" scoate la lumina discuţii incredibile dintre protagoniştii pretinselor fapte de corupţie, în speţă ale şefilor organizaţiei social-democrate arădene dar şi a şedilor Direcţiei Regionale de Poduri şi Drumuri.
Discuţiile ambientale surprinse de anchetatorii DNA Timişoara îi arată pe cei nominalizaţi panicaţi de unele schimbări de şefi ce urmau să aibă loc în DRPD şi vorbeau fără perdea despre sferele lor de influenţă din partid, despre modalităţi de intervenţie pentru menţinerea omenilor agreaţi.
Se vorbeşte astfel despre Viorica Dăncilă, fostul preşedinte al Partidului Social Democrat, despre pretinsa opţiune a acesteia privind sefia şi directoratul de la DRPD şi se pomeneşte inclusiv despre Liviu Dragnea la care se spune că s-ar fi trimis bani dintre cei produşi prin pretinsele fapte de mită ale celor angajaţi "pe pile".
Astfel, în dosar, unul dintre cei vizaţi de anchetă, Bogdan Munteanu, este cel care afirmă că ar şti de la preşedintele PSD Arad, Gheorghe Căprar, că bani din pretinsele fapte de corupţie ar fi ajuns la Liviu Dragnea.
"In ziua de 19.06.2019, organele de anchetă au procedat la audierea în calitate de suspect a lui Munteanu Bogdan, la vremea respectivă şef al Departamentului Venituri din cadrul D.R.D.P. Timişoara, care a recunoscut în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, arătând că, într-adevăr, pentru a fi numit şi mentinut în această funcţia de conducere este necesar să colecteze sume de bani » * de la subalterni sau din alte activităţi licite, pentru a fi predate la Organizaţia Judeţeană a P.S.D. Arad sau lui Căprar Dorel Gheorghe, preşedintele organizaţiei, care, la rândul său, pretindea că le depune la partid sau le remite direct preşedintelui P.S.D. la nivel naţional de la vremea respectivă, Liviu Nicolae Dragnea".
Întâlnirea
Din probele administrate, arată anchetatorii, a mai reieşit că exercitarea influenţelor politice în ceea ce priveşte ocuparea nelegală a unor funcţii publice este într-atât de generalizată, încât cei interesaţi au apelat şi la preşedinta Partidului Social Democrat la nivel naţional.
Astfel, se arată în dosar, "în ziua de 27.08.2019, Ispravnic Cristian s-a aflat în judeţul Caraş Severin la o întâlnire cu factorii politici din cadrul P.S.D. din zonă, întâlnire la care a participat şi preşedinta P.S.D. la nivel naţional, Viorica Dăncilă".
Cu această ocazie, Ispravnic a apelat-o pe Carmen Gheorghiţă din cadrul D.R.D.P. Timişoara, comunicându-i să nu trimită documentele pentru numirea lui Mircea Lucaciu în funcţia de şef al Departamentului Venituri întrucât a intervenit în favoarea lui Mirel Pascu însăşi Viorica Dăncilă: „De aia te-am sunat, că-i urgent. Uită („uite” n.ns.), îs cu domnu' ministru ... A ... Chestia cu Mirel şi cu Lucaciu îi pă bune, îi de ordin de la doamna premier. Deci, n-are el nicio treabă, n-are ce să facă. îi ordin şi asupra lui. M-ai înţeles? ... Deci, o zis: Nu, Lucaciu rămâne şef de Serviciu şi ăla merge şef Departament. Na, că-i... Direct premiera! Deci, direct premiera i-o zis ... Pfa ... mă, nu mai ... Na. Deci, când termini cu şedinţa asta, chemi pe Desa, chemi pe Mircea şi găsim calea să ... O zis, nu cumva să dai drumu'! Iţi dai seama, dacă ăla aude că-i dat drumu' ...”.
Concursul pentru ocuparea celor cinci posturi de controlor trafic nu a mai putut fi organizat pentru că în 11 noiembrie, Direcţia de Management Juridic şi Resurse Umane din cadrul CNAIR a emis o circulată prin care încunoştinţat direcţiile regionale de drumuri şi poduri din subordine că, începând cu acea dată nu se vor mai organiza examene sau concursuri pentru ocuparea posturilor vacante, până la noi dispoziţii exprese.
Presiuni la premier
"Peste doar 15 minute, Horgea Cristian l-a contactat din nou pe Ispravnic Cristian, comunicându-i că tocmai a discutat cu Pascu Mirel, folosind reţeaua de socializare WhatsApp: „Na, îi o.k. ... Am vorbit, că l-am sunat pă WhatsApp ...” Ispravnic Cristian l-a întrebat pe Horgea Cristian dacă i-a transmis lui Pascu Mirel să-i transmită preşedintei P.S.D. Caraş Severin să înceteze presiunile:
„l-ai spus să vorbească cu Luminiţa să nu mai facă ...”. Horgea Cristian a confirmat că i-a spus acest lucru lui Pascu Mirel, iar acesta a promis că va discuta şi cu Luminiț Ivan şi că va accepta postul oferit, singura sa problemă fiind aceea că îl desconsidera din punct de vedere profesional pe Lucaciu Mircea, apreciindu-i nepotrivit pentru funcţia de şef al Departamentului Venituri:
... O zis că da, vorbesc diseară. Că ... oricum se văd diseară ...Io scurt l-am întrebat: - Te duci acolo? Şef Departament. - Păi da, numa ’ că no, că mă ... cum v-aţi gândit chiar la ăsta, că ... ăsta-i mai aşa, că ... Na, are el o treabă cu Mircea, ştii? Că nu-i ...Avea el o treabă, că di ce îi Mircea” Ispravnic Cristian a afirmat atunci că promovarea lui Lucaciu Mircel este susţinută de Căprar Dorel, astfel încât Pascu Mirel nu trebuie să îşi mai pună problema capacităţilor sale profesionale:
„Aia ... nu-i treaba lui ... Aia-i a lu’ Doru treaba, nu-i treaba lui.'' Horgea Cristian a continuat să relateze care a fost motivul invocat de Pascu Mirel pentru ocuparea postului de şef al Departamentului Venituri, arătând că acesta îl consideră total nepotrivit pe Lucaciu Mircea într-un asemenea post.
Pe de altă parte, Horgea Cristian a mai arătat că Pascu Mirel i-a relatat că el, în realitate, îşi doreşte un post politic la Bucureşti, iar această funcţie din cadrul D.R.D.P. nu intenţionează decât să o ţină blocată, pentru a avea o siguranţă a unui loc de muncă în cazul în care ulterior va pierde acel post politic: „Că el o început să-mi zică de Mircea. Că bă, că ... io n-am nimic, da’ vă faceţi de râs. Da’ ... Că zice, eu oricum nu voiam postu ’ numa ’ să mi-l blochez, că eu şi aşa vreau să plec Ia Bucureşti... Da ’ să am unde să vin
Horgea Cristian a mai spus că nu înţelege asupra căror persoane şi-au exercitat influenţa deputaţii Dorel Căprar şi Florin Tripa şi au transmis că li s-a promis rezolvarea problemei, din moment ce ministrul transporturilor insistă în continuare să îl promoveze în acea funcţie tot pe Pascu Mirel: „Păi ... da’ cu cine- o zi ... da’ cu cine or vorbit atunci, că şi Tripa şi Doru o zis că-i o.k,” Ispravnic Cristian s-a arătat şi el neîncrezător la posibilităţile celor doi deputaţi de a-şi exercita influenţa, atâta timp cât Răzvan Cuc i-a transmis că Pascu Mirel este cel susţinut de însăşi Viorica Dăncilă: Io ştiu!? Din moment ce el mi-o zis ... şi lor le spunea exact ce mi-a zis mie: - Nu cumva să nu-l pui pe ăla, că-i direct de la premier ordin.”
Ispravnic Cristian i-a mai spus lui Horgea Cristian că va încerca să îl convingă pe Mirel Pascu să preia postul de şef al Departamentului Juridic din cadrul D.R.D.P. Timişoara, sperând ca acesta să o oprească pe preşedinta P.S.D. Caraş Severin, Luminiţa Jivan, să-şi mai exercite influenţa asupra preşedintei P.S.D. la nivel naţional, Viorica Dăncilă: „Sper mâine să mă întâlnesc cu Pascu la Caraş. înainte de a ... apuca să deschidă Luminiţa gura ... Şi să-i zică Pascu la Luminiţa: - Băi, opreşte-te, că s-o rezolvat.”
Horgea l-a sunat din nou pe Ispravnic în după amiaza aceleiaşi zile şi i-a spus că tocmai a discutat cu Dorel Căprar despre exercitarea influenţelor în vederea păstrării lui Mircea Lucaciu în funcţia de şef al Departamentului Venituri.
Fidelitate
"Acesta a arătat că Dorel Căprar îşi asumă susţinerea politică a lui Lucaciu Mircea pentru ocuparea acelui post, în condiţiile în care acesta şi-ar fi manifestat îndoiala că Pascu Mirel este susţinut de însăşi preşedinta P.S.D. la nivel naţional, Viorica Dăncilă.
Horgea Cristian a mai afirmat atunci că i-a spus lui Căprar Dorel că Lucaciu Mircea o să îi fie fidel, stabilindu-se chiar o întâlnire între aceştia pentru a purta unele discuţii pe această temă:
„No vezi că io l-am sunat pă Doru. Acum am închis cu el. L-am pus în temă. Io i-am spus ... Da. Zic, mă vezi că-i venită de mai sus. O zis că-i venită o p... {(trivial n.ns.) ... I-am zis. Uite aici varianta. El Juridic, zic, am şi vorbit-o ... Ne-am vorbit, îi totu’ o.k. ... zic, acuma să nu mai facă ... Doru îşi asumă tot ... No, de aia te-am sunat, să- ţi zic. I-am zis, zic, bă, uite aicea, noi cu Mircea. Zice, io pă Mircea îl susţin. Zice, Mircea o fi, zice, oricum vreau să am şi io o discuţie cu el. Zic, mă, mi se pare normal. Zic, oricum, zic, nu o să-ţi iasă din cuvânt, zic, Mircea. Aia pot ... îţi garantez şi io şi Cristi. Da ’ uite aicea ...”", se mai arată în dosarul de la instanţă.
Întrebat dacă ia PSD în calcul o suspendare a preşedintelui, Ciolacu spune că nu ştie "dacă îşi permite PSD-ul să facă un astfel de gest" şi că, astfel, s-ar crea "o criză politică artificială".
"Nu ştiu dacă se ajunge la suspendare şi nu ştiu dacă-şi permite politic în acest moment PSD-ul să facă un astfel de gest. Părerea mea că ar fi gratuit şi am crea, în afară de semnalul extern pe care l-ar da România, am crea o criză politică artificială. Observ, la fel ca mulţi alţii, Guvernul României este condus, mai nou, de la Cotroceni", a afirmat Marcel Ciolacu, marţi seară, într-o emisiune la TVR.
El a susţinut că în acest moment preşedintele Klaus Iohannis este "în logica primului mandat al domniei sale".
"Mă uit în istoria recentă în care PSD-ul era criticat că miniştrii se duceau la preşedintele partidului din acea vreme şi uitaţi ce se întâmplă. (...) Costurile vin pe primul ministru şi pe credibilitatea primului ministru", a spus Ciolacu.
Ciolacu a mai spus că este "deja obişnuit" cu atitudinea preşedintelui Klaus Iohannis faţă de PSD şi că aşteptă o schimbare de atitudine a acestuia faţă de PSD în al doilea mandat.
"Sper din tot sufletul să fie atitudinea preşedintelui din primul mandat, aştept cu nerăbdare atitudinea din al doilea mandat. Domul preşedinte Klaus Iohannis este atât preşedintele dumneavoastră, cât şi preşedintele meu, democraţia într-un stat există atât timp cât există Putere şi Opoziţie. Singurul partid de opoziţie este PSD, în acest moment, dacă PSD dispare, în România nu mai există democraţie, pentru că nu mai există opoziţie, aceştia ar trebui să fie termenii constituţionali în care preşedintele trebuie să aşeze lucrurile. Depunerea unei moţiuni este un instrument al opoziţiei, iar moţiunile simple sunt clar destinate unor personaje precum ministrul Finanţelor, domnul Cîţu", a afirmat Marcel Ciolacu.
Ciolacu a spus că, în opinia sa, Florin Cîţu este "un personaj total depăşit în funcţia de ministru al Finanţelor".
"Dacă un euro se întâlneşte cu domnul Cîţu ştiţi cum salută: give me five!", a adăugat liderul interimar al PSD.
Articol Adevărul. ro
DNA arată într-un comunicat de presă cum acţiona gruparea de corupţie în care opt persoane au fost reţinute, iar trei parlamentari PSD au fost puşi sub acuzare. Potrivit procurorilor DNA, pe unul dintre paliere era percepută „taxă de protecţie" controlorilor de trafic care luau mită de la transportatori. Astfel, DNA arată că un controlor de trafic trebuia să cotizeze pentru „protecţie" cu sume cuprinse între 100 şi 500 de euro lunar. Un singur controlor, care a primit calitate de martor în dosar, ar fi plătit în perioada 2016 – 2019 Elisabetei Miuţescu (angajată a CNAIR) suma de 19.300 de euro.
Pe un alt palier, susţin procurorii DNA, gruparea arădeană din PSD vindea funcţii în schimbul unor sume de bani ce erau achitate direct la casieria partidului. Astfel, potrivit DNA „în perioada iunie – noiembrie 2019, inculpaţii Ispravnic Cristian Ilie (n.r. şeful DRDP Timişoara), Horgea Cristian (n.r. soţul fostei prefecte de Arad) şi suspectul Căprar Dorel Gheorghe(n.r. deputat - şeful PSD Arad) şi-ar fi folosit influenţa conferită de calităţile lor de persoane cu funcţie de conducere într-un partid politic pentru angajarea a cinci persoane pe funcţiile de controlor trafic în cadrul D.R.D.P. Timişoara, prin fraudarea concursului pentru ocuparea acelor posture".
„Distinct de folosirea influenţei politice pentru ocuparea posturilor de controlor trafic, inculpatul Ispravnic Cristian ar fi acceptat ca cele cinci posturi să fie ocupate prin fraudarea concursului în schimbul unor sume de bani ce ar fi fost negociate între 5.000 şi 10.000 de euro de persoană; Horgea Cristian ar fi pretins ca patru din cele cinci posturi să se ocupe în schimbul unor sume cuprinse între 4.000 de euro şi 10.000 de euro, iar Lucaciu Mircea (numit între timp şef al Departamentului Venituri) ar fi acceptat ca unul dintre posturi să fie ocupat în schimbul sumei de 4.000 de euro. În ceea ce-l priveşte pe suspectul Căprar Dorel Gheorghe, acesta ar fi pretins şi acceptat ca două dintre posturi să fie ocupate în schimbul sumei de câte 5.000 de euro fiecare, pretinzând ca banii să fie remişi în mod direct la casieria organizaţiei judeţene de partid. De asemenea, cercetările au mai stabilit că şefii din cadrul D.R.D.P Timişoara sau în alte instituţii locale sau regionale, susţinute de partid în acele funcţii, ar fi avut obligaţia de a plăti o taxă lunară la casieria organizaţiei judeţene de partid, cuantumul taxei raportându-se la funcţia deţinută", arată DNA într-un comunicat de presă.
Delegaţie din Japonia, primită cu banii de la şefii de instituţii
Procurorii DNA mai susţin că, pe lângă banii direcţionaţi spre partid de la beneficiarii unor posture, şefii de instituţii ajunşi pe funcţii cu sprijin politic aveau obligaţia de a cotiza şi cu alte sume, în funcţie de necesităţi. Astfel, susţine DNA, „suspectul Căprar Dorel Gheorghe ar fi pretins şi primit suma de 4.500 de lei de la inculpaţii Horgea Cristian, Lucaciu Mircea şi suspectul Munteanu Bogdan (câte 1.500 lei fiecare) pentru plata cheltuielilor ocazionate de primirea unei delegaţii din Japonia". VEZI AICI comunicatul integral al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Articol din ADEVARUL. ro
