Ziua Limbii Române, marcată în premieră în Ucraina. Evenimentele organizate la Cernăuţi

Cernăuți, Ucraina, Foto: Adi Iacob / HotNews

Ziua Limbii Române a fost marcată sâmbătă, în premieră, la Cernăuţi.

Reprezentanţii autorităţilor române, ai diplomaţiei române din Ucraina, dar şi ai comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi au depus coroane de flori la statuia lui Taras Shevchenko şi la statuia lui Mihai Eminescu din centrul oraşului, relatează Agerpres. De asemenea, au fost aprinse candele la Memorialul Eroilor din Piaţa Centrală din Cernăuţi.

La eveniment au participat ambasadorul României la Kiev, Victor Micula, consulul general al României la Cernăuţi, Irina Loredana Stănculescu, secretarul de stat în Ministerul Culturii, Diana Băciuna, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, dar şi guvernatorul militar al regiunii Cernăuţi, Ruslan Osipenko, şi preşedintele Consiliului Raional Cernăuţi, Mykola Guitor.

Ulterior, oficialii români au avut o întrevedere cu liderii comunităţii româneşti la Palatul Naţional.

„Asistăm la un moment istoric, pentru că, pentru prima dată în istoria noastră, România, Republica Moldova şi Ucraina sărbătoresc Ziua Limbii Române în aceeaşi zi. Şi mă bucur să văd reacţia pe care decretul preşedintelui Zelenski din martie a generat-o în rândul autorităţilor din Ucraina", a declarat ambasadorul Victor Micula.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Culturii Diana Băciuna a apreciat declararea datei de 31 august drept zi a Limbii Române.

Oficialul guvernamental a mulţumit românilor din Ucraina pentru păstrarea şi promovarea limbii române.

„Vreau să mulţumesc tuturor părinţilor care au transmis copiilor limba română, tuturor artiştilor care o cântă, tuturor scriitorilor care îşi exprimă gândurile folosind limba română, tuturor jurnaliştilor, tuturor celor care au reuşit să o transmită din tată în fiu, din mamă în fiică. Este meritul tuturor membrilor comunităţii din Ucraina că au păstrat limba română", a afirmat Diana Băciuna.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, în martie, decretul privind instituirea Zilei Limbii Române în Ucraina.

„În vederea dezvoltării înţelegerii reciproce, respectului reciproc şi cooperării în relaţiile ucraineano-române, încurajând dialogul intercultural, având în vedere conservarea identităţii şi dezvoltând identitatea lingvistică şi culturală a cetăţenilor ucraineni, decretez: Se instituie Ziua Limbii Române în Ucraina, care va fi sărbătorită anual la 31 august", se arăta în decretul semnat de Zelenski.

DOCUMENT Ce prevede parteneriatul strategic dintre Ucraina și România despre drepturile minorității de români

Mormântul fostului consul al Regatului României la Cernăuţi, George D. Gallin, care se află în cimitirul istoric din oraşul Cernăuţi, a fost restaurat în baza unui proiect derulat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Consulatul General al României la Cernăuţi şi Asociaţia pentru Protecţia Patrimoniului.

Cripta, care a fost vandalizată în perioada sovietică şi care se afla în pericol de prăbuşire, a fost refăcută după 86 de ani în care nu a mai fost întreţinută. Lucrarea a fost realizată de restauratorul Laurenţiu Dragomir, care este şi preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Patrimoniului, relatează Agerpres.

Oficialii români prezenți sâmbătă la Cernăuţi au depus de asemenea flori la mormântul lui George D. Gallin, în anul în care se împlinesc 105 ani de la moartea diplomatului român.

„Cimitirul istoric, un Panteon al personalităţilor româneşti care şi-au găsit adormirea aici, are nevoie de renovare şi cred că un proiect transfrontalier ar fi binevenit. Şi cred că este de datoria noastră să păstrăm vie memoria înaintaşilor noştri", a afirmat consulul general Irina Loredana Stănculescu.

Potrivit restauratorului Laurenţiu Dragomir, în cimitirul istoric din Cernăuţi se află 600 de morminte ale unor personalităţi din istoria României, printre care şi Aron Pumnul, profesorul lui Mihai Eminescu.

Mormântul lui Aron Pumnul în cimitirul românesc din Cernăuţi. FOTO: AGERPRES

Murături și trufandale

Am încercat să-mi reamintesc cele două  definiții  de bază ale chimiei. Am constatat că mi-au ramas crâmpeie in memorie care nu se legau.  Am fost olimpic la chimie, în liceu. Am meditat zeci de elevi. Unii dintre ei au intrat cu media zece, medicină, petrol si gaze, chimie industrială, universitate.

 Fosta-i lele!

Mă uitam pe WhatsApp la o poză a unor prieteni " americani " cu Murături. Frumoasă  poză dar...

In cursul  dimineții am conversat cu fratele meu, video...

Despre ce credeți?

Murături,  Murături,  Murături....

Masa atomică  si moleculară pentru cei la vârsta trufandalelor:

Masa atomică și masa moleculară reprezintă două concepte fundamentale în chimie care exprimă masa atomilor, respectiv a moleculelor, raportată la o unitate de măsură standard.

Un ticălos în fruntea statului?

Reacția lui Tudor Chirilă la scandalul Pahonțu

Tudor Chirilă. Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Actorul Tudor Chirilă a comentat reacția lui Nicușor Dan privind dezvăluirile Recorder și Snoop legate de activitatea șefului SPP Lucian Pahonțu ca ofițer al Securității. Chirilă susține că reacția președintelui este „o nouă probă de ticăloșie" și că românilor li se oferă „România funestă" în locul „României oneste" promise.

„Nicușor Dan a dat o nouă probă de ticăloșie. Nu credeam că poate ajunge atât de jos", își începe Tudor Chirilă postarea pe Facebook.

Actorul susține că Lucian Pahonțu trebuia înlocuit de la conducerea SPP încă de la preluarea mandatului de către Nicușor Dan, indiferent de trecutul său.

„Ți se pare normal ca într-un asemenea loc să ai șef de serviciu un individ timp de 21 de ani? Ce e asta, dictatura instituțiilor? Cât de democratic și transparent instituțional e ca un om să acumuleze informații pe care le poate folosi în fel și chip atâta timp? Așa că NORMAL era să îl demită pe Pahonțu ÎNAINTE de orice fel de discuție. Ca un vânt al schimbării. Dar a preferat liniștea mlaștinilor", crede actorul.

În al doilea rând, el impută președintelui faptul că nu luat în calcul ipoteza ca afirmațiile publicate de presă să fie adevărate.

„În ciuda faptului că tu nu l-ai evaluat în niciun fel, ba da, pardon, cu „propriile simțuri", dai verdictul că omul e „curat". Nu pui la îndoială nicio secundă convingerea ta și trimiți ancheta jurnalistică în derizoriu. Îl speli de securism și îl faci profesionist. Tare", scria Chirilă.

Apoi acesta amintește că SPP are inclusiv atribuții de strângere de informații, ceea ce contrazice afirmația lui Nicușor Dan potrivit căreia „SPP nu este un serviciu secret".

„Reducționism ticălos pentru că da, SPP nu e un serviciu secret ca SRI sau SIE, dar are atribuții în domeniul securității naționale și are prin lege inclusiv atribuții de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, desfășurate inclusiv acoperit, în scopul protecției demnitarilor. Prin lege, da?", susține artistul.

„Să nu fii dispus să iei în calcul nici măcar o secundă calitatea de ofițer al aparatului represiv ceaușist, să insiști că nu se poate demonstra participarea la represiune, deși nici tu nu poți demonstra contrariul (în timp ce documentele nu-ți dau dreptate), înseamnă că deja ești de partea greșită a istoriei și jignești memoria celor care au luptat și au murit pentru libertatea și democrația confiscată ulterior de securiști ca Pahonțu și compania. Șase milioane de români au sperat la România onestă și primesc România funestă", conchide Tudor Chirilă.

În finalul postării, el postează prevederile legale care arată că SPP are atribuții clare de serviciu de informații.

Șeful statului a comentat de la Chișinău, unde a susținut o conferință de presă după reuniunea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski, dezvăluirile privind trecutul generalului Lucian Pahonțu.

Nicușor Dan a spus că în investigația Recorder el a văzut un titlu care l-a îngrijorat, dar că acea afirmație nu a fost confirmată de conținutul articolului. În privința celorlalte dezvăluiri, făcute de Snoop, președintele a fost întrebat explicit de către Ziarul de Gardă din Chișinău dacă i se pare normal că Pahonțu nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică.

Nicușor Dan a spus că CSAT a făcut o verificare în privința generalului cu mulți ani în urmă.

„Am citit un titlu care m-a îngrijorat, am citit un articol și nu am găsit nimic. Asta e analiza la momentul ăsta", a fost comentariul scurt al lui Nicușor Dan despre investigația Recorder care a arătat că șeful SPP a participat la masacrul din 21 decembrie 1989 și la represiunea din Piața Universității, de dinainte de Mineriadă.

Întrebat despre promisiunea sa de la începutul mandatului potrivit căreia va face o evaluare a generalului Lucian Pahonțu, șeful statului a declarat:

„O evaluare a SPP am făcut-o cu propriile simțuri. Pare că funcționează, un serviciu profesionist. Și reacțiile serviciilor externe cu care tangențial m-am intersectat sunt în aceeași direcție. O evaluare managerială nu am făcut special pentru domnul Pahonțu, deoarece sunt multe multe alte restanțe mult mai importante. Eu am văzut un articol de presă cu un titlu care nu e justificat de conținut. Nu știu care e scandalul".

El a fost întrebat explicit și despre investigația Snoop, care a arătat că Lucian Pahonțu nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică. „Acceptați un șef de serviciu secret în România are îngreunează aplicarea legii în ceea ce-l privește?", a fost întrebarea pusă.

„Repet, SPP nu e un serviciu secret, e un serviciu de pază. Domnul Pahonțu, conform legii, când a fost numit de către CSAT acum 21 de ani, CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS cu privire la faptul dacă el a făcut sau nu poliție politică. Am citit un titlu care m-a îngrijorat, am citit un articol și nu am găsit nimic. Asta e analiza la momentul ăsta", a răspuns președintele Dan.

Dr.Boz

Salt water kills bacteria. Salt water kills viruses. Salt water kills fungus. Salt water kills yeast.

All four. At once. In minutes.

No prescription required. No waiting room. No insurance claim.

The moment I can feel the invasion starting — that first tickle at the back of the throat — I flush. Five times if I have to.

The invasion that would have taken a week takes two days.

Poienarii Rali, 28 august 2026. Creația nepoatei, Carissa.

Nicușor Dan nu mai folosește intermediari. Lucrează direct cu Tartorul Pădurii”. Mesaj dur din SUA după ce președintele l-a apărat pe șeful SPP Lucian Pahonțu.

Nicușor Dan. Foto: Wojtek RADWANSKI / AFP / Profimedia

„Nu știu un alt caz de om politic în Europa postcomunistă care să-și fi făcut praf autoritatea cu o asemenea viteză", a afirmat despre președintele Nicușor Dan profesorul Vladimir Tismăneanu, care predă la Universitatea Maryland din Statele Unite, după comentariile făcute joi seara de șeful statului în legătură cu generalul Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Pază și Protecție.

„Iohannis era omul ‘băietilor’ prin protectorul său Felix. Nicușor Dan nu mai folosește intermediarii. Lucrează direct cu Tartorul Pădurii. Trasmisionistul Pahonțu. Ăla cu masacrul din 21 decembrie și cu Mineriada din 13-15 iunie", a scris Vladimir Tismăneanu într-un mesaj pe care l-a publicat pe pagina sa de Facebook.

„Profesionistul lui Pește Prăjit. Nu știu un alt caz de om politic în Europa postcomunistă care să-și fi făcut praf autoritatea cu o asemenea viteză. Om de nimic fiind, e fatal condus de instinctul neantului", a continuat acesta.

„Problema este că suntem în trenul pe care il conduce iresponsabil și ne poate arunca pe toți în prăpastie. Spunându-ne, enervat de țipetele noastre: ‘Aceasta e situația. Am analizat-o atent.’ Pentru că, să nu uităm, personajul se înfurie repede. E ranchiunos si poartă sâmbetele oricui scoate o vorbă critică despre el. Sincer spus, ne-a fraierit. Este un pehlivan", consideră Vladimir Tismăneanu.

Într-un amplu interviu acordat recent pentru publicul HotNews, profesorul de științe politice a atras atenția asupra pericolului reprezentat de influența exercitată de serviciile secrete asupra vieții politice și publice din România.

„Care este controlul politic, democratic, asupra serviciilor secrete, când şeful unui serviciu secret participă la alcătuirea guvernului?", a afirmat Tismăneanu, referindu-se la tentativa de a învesti un guvern condus de Adrian Veștea.

„Înainte de acest dialog, l-am ascultat pe preşedintele Nicuşor Dan, care spune despre ultimele evenimente că sunt complet disparate, că nu e nicio coordonare. 

Cum să nu fie vorba de coordonare, când avem datele: domnul Veştea spune că a fost în contact cu preşedintele de miercurea trecută, SPP-ul l-a adus la Bucureşti… Păi, cine conduce România? Lucian Pahonţu sau Nicuşor Dan? Pentru mine e neliniştitor. Pentru că nu sunt semne bune către UE ceea ce se petrece în momentul de faţă în România", a afirmat el.

Șeful statului a comentat de la Chișinău, unde a susținut o conferință de presă după reuniunea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski, dezvăluirile făcute de Recorder și Snoop privind trecutul generalului Lucian Pahonțu.

Nicușor Dan a spus că în investigația Recorder el a văzut un titlu care l-a îngrijorat, dar că acea afirmație nu a fost confirmată de conținutul articolului. În privința celorlalte dezvăluiri, făcute de Snoop, președintele a fost întrebat explicit de către Ziarul de Gardă din Chișinău dacă i se pare normal că Pahonțu nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică.

Nicușor Dan a spus că CSAT a făcut o verificare în privința generalului cu mulți ani în urmă.
În România, verificările nu le face CSAT. Conform legii, le face CNSAS. Iar CNSAS a comunicat oficial la cererea Snoop că Pahonțu nu și-a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere. Și că verificarea durează de 18 ani și nu a fost încheiată.

„Am citit un titlu care m-a îngrijorat, am citit un articol și nu am găsit nimic. Asta e analiza la momentul ăsta", a fost comentariul scurt al lui Nicușor Dan despre investigația Recorder care a arătat că șeful SPP a participat la masacrul din 21 decembrie 1989 și la represiunea din Piața Universității, de dinainte de Mineriadă.

Întrebat de jurnaliști dacă intenționează să convoace o ședință a CSAT pentru a-l înlocui pe șeful SPP, președintele Dan a răspuns:

„Este o ședință CSAT pe 7 septembrie. Nu are legătură cu acest caz. Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție și Mineriadă este o pată în istoria România. E regretabil că Parchetele nu au elucidat până acum. Orice persoană care a reprimat, participând la una din aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral nu are ce să caute într-o funcție din statul român. Domnul Pahonțu nu este în această situație".

Întrebat despre promisiunea sa de la începutul mandatului potrivit căreia va face o evaluare a generalului Lucian Pahonțu, șeful statului a declarat:

„O evaluare a SPP am făcut-o cu propriile simțuri. Pare că funcționează, un serviciu profesionist. Și reacțiile serviciilor externe cu care tangențial m-am intersectat sunt în aceeași direcție. O evaluare managerială nu am făcut special pentru domnul Pahonțu, deoarece sunt multe multe alte restanțe mult mai importante. Eu am văzut un articol de presă cu un titlu care nu e justificat de conținut. Nu știu care e scandalul".

El a fost întrebat explicit și despre investigația Snoop, care a arătat că Lucian Pahonțu nu a depus de 18 ani declarația pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică. „Acceptați un șef de serviciu secret în România are îngreunează aplicarea legii în ceea ce-l privește?", a fost întrebarea pusă.

„Repet, SPP nu e un serviciu secret, e un serviciu de pază. Domnul Pahonțu, conform legii, când a fost numit de către CSAT acum 21 de ani, CSAT a făcut o verificare inclusiv la CNSAS cu privire la faptul dacă el a făcut sau nu poliție politică. Am citit un titlu care m-a îngrijorat, am citit un articol și nu am găsit nimic. Asta e analiza la momentul ăsta", a răspuns președintele Dan.

O cacialma cu moare de curechi. Legea integritatii. România tot in fundul gol!

 Exact acest val de efecte adverse creează haos în administrația locală și provoacă mari tensiuni politice. Impactul actelor legislative recente afectează două paliere majore:

1. Administrația locală și consiliile locale (Legea 165/2026)

• Mii de consilieri vizați: Extinderea regimului de incompatibilități la tot personalul contractual din instituțiile publice pune mii de consilieri locali și județeni din țară în situația de a alege între locul de muncă la stat și mandatul ales.
• Risc de blocaj și lipsă de cvorum: În numeroase comune și orașe mici, valul de suspendări sau demisii amenință să lase consiliile locale fără cvorum de funcționare, forțând chiar alegeri parțiale.

2. Miza politică la nivel înalt („Amendamentul Fritz”)

• Țintă directă: Modificările aduse Legii Integrității vizează în mod direct situații precum cea a primarului Timișoarei, Dominic Fritz, punând sub semnul întrebării continuitatea unor mandate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare.
• Tensiuni între partide: Adoptarea proiectului cu sprijinul PSD, PNL și AUR a rupt punțile dintre PNL și USR, liberalii încercând acum să găsească formule de corectare ulterioară a legii pentru a nu pierde fondurile din PNRR.

Da, banii vin, dar nu integral și nu fără costuri politice și financiare.

Tabloul plăților de la Bruxelles pe PNRR arată astfel:

• Tranșa aprobată (Cererea 4): Comisia Europeană a deblocat de curând o tranșă majoră de aproximativ 2,62 miliarde de euro. Votul pe Legea integrității a fost unul dintre jaloanele critice care a permis închiderea dosarului.
• Banii pierduți definitiv (Cererea 3): Deși la Cererea 3 s-au deblocat ulterior 350,7 milioane de euro, peste 450 de milioane de euro au fost tăiați definitiv de Comisie din cauza jaloanelor ratate sau întârziate de guvernele anterioare (numiri la companii de stat, proiecte de energie/electrolizoare).
• Miza finală (Cererea 6): Pe masa Guvernului rămâne depunerea ultimei tranșe majore de circa 5,4 miliarde de euro. Aici vor fi deosebit de problematice cerințele legate de legea salarizării unitare și închiderea capacităților pe cărbune.

Banii europeni intră în conturi, însă negocierea s-a făcut „pe muchie de cuțit”, plătind prețul politic al unor amendamente introduse pe ultima sută de metri.

Guzganii rămân  la butoane

Primarii și consilierii locali vizați de noile incompatibilități au la dispoziție o strategie juridică în trei pași consecutivi în instanțele de Contencios Administrativ.

Traseul procesual pentru blocarea și anularea efectelor legii se desfășoară astfel:

1. Cererea de suspendare a Ordinului de Prefect (Urgența)

• Prefectul constată încetarea de drept a mandatului prin ordin.
• În baza art. 14 și 15 din Legea 554/2004 (Legea contenciosului administrativ), alesul local acționează prefectul în instanță solicitând suspendarea executării ordinului până la judecarea pe fond.
• Efectul imediat: Dacă instanța aprobă suspendarea, executarea ordinului se oprește, iar primarul sau consilierul rămâne în funcție și își exercită mandatul cu drepturi depline pe durata procesului.

2. Ridicarea Excepției de Neconstituționalitate (Atacul pe fond)

• În cadrul procesului de anulare a ordinului, avocații pot ridica o excepție de neconstituționalitate privind articolele problematice din Legea integrității.
• Se invocă încălcarea unor principii din Constituție:
  • Neretroactivitatea legii (art. 15 alin. 2): Aplicarea noilor rigori unor situații, contracte sau funcții stabilite anterior adoptării actului normativ.
  • Nerespectarea dreptului la muncă și alegere (art. 41): Restricționarea disproporționată a dreptului de a exercita o profesie sau un mandat reprezentativ.
  • Principiul securității raporturilor juridice: Modificarea intempestivă a normelor în timpul exercitării unui mandat ales.

3. Solicitarea de Trimitere la CJUE (Curtea de Justiție a Uniunii Europene)

• Dacă instanța națională ezită, se poate cere formularea unei întrebări preliminare către CJUE (art. 267 TFUE).
• Se poate invoca incompatibilitatea dintre textul legii naționale și Carta Drepturilor Fundamentale a UE (dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, precum și principiul proporționalității sancțiunilor).

Precedentul din justiție arată că instanțele suspendă frecvent ordinele de prefect pe perioada desfășurării litigiilor, ceea ce înseamnă că mandatele nu se pierd automat din prima zi, ci se mută într-o luptă de durată în sălile de judecată.

Peiu, mare piocher !

 Proiectul Legii integrității a trecut de Senat cu 106 voturi „pentru” (susținut de PSD, PNL, AUR și UDMR) și 19 voturi „împotrivă” (reprezentate de USR).

Poziționarea celor două partide și implicațiile votului:

• PNL: A votat în favoarea proiectului de lege pentru a asigura îndeplinirea jalonului din PNRR, deși conducerea partidului a admis că amendamentul controversat (care vizează incompatibilitățile și situația primarului Dominic Fritz) este discutabil. Premierul Ilie Bolojan nu a fost prezent la vot.
• AUR: Deși inițial au existat mesaje contradictorii în spațiul public, grupul AUR din Senat a votat pentru adoptarea legii, susținând că proiectul era necesar.
• Reacția lui Petrișor Peiu: Senatorul s-a opus ferm direcției adoptate de partidul său, a absentat de la vot și a anunțat că renunță la conducerea grupului senatorial AUR, invocând că decizia colegilor săi contravine angajamentelor asumate.

Miza lui Petrișor Peiu s-a învârtit în jurul unei încercări de a-și impune autoritatea în partid și de a evita o vulnerabilitate dăunătoare pentru imaginea AUR, însă calculul său politic s-a întors împotriva lui.

Principalele sale obiective și acuzații:

• Să nu treacă drept inconsecvent: El susținuse anterior că AUR trebuie să aibă o poziție fermă pe Legea integrității. Când conducerea (în frunte cu europarlamentarul Gheorghe Piperea) s-a răzgândit brusc și a decis să voteze favorabil proiectul, Peiu s-a trezit izolat. A folosit amenințarea cu demisia din funcția de lider de grup pentru a bloca această schimbare de macaz.
• Acuzații de înscenare internă: Ulterior votului, Peiu a acuzat o strategie internă menită să-i submineze poziția de numărul 2 în partid, declarând public că i s-a „înscenat” întreaga situație de către colegii din conducere.
• Tactice de negociere repetitive: Nu este prima dată când Peiu folosește această strategie; a mai amenințat cu retragerea din funcții și la alte voturi controversate ale parlamentarilor AUR.

Rezultatul a fost o mutare eșuată: colegii au votat proiectul ignorându-i avertismentele, iar Peiu a rămas prins între declarația că va demisiona formal pe 1 septembrie și încercările ulterioare de a lăsa decizia pe umerii conducerii partidului.

Uite așa n-o să mor prost! 😄😄😄😄

Sursele publice sunt date, documente și informații pe care oricine le poate accesa gratuit sau legal, fără restricții de confidențialitate.

Exemple de surse publice în România

Registre economice și financiare: Date de la ANAF, Ministerul Finanțelor sau Registrul Comerțului. Poți căuta informații despre companii pe ListaFirme.Transparență și achiziții: Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) arată cum se cheltuiesc banii publici.

Ocuparea forței de muncă: Găsești posturi vacante la stat pe posturi.gov.ro. Documente legislative: Monitorul Oficial publică toate legile și hotărârile noi.

Mass-media și comunicate: Jurnaliștii și autoritățile folosesc știri sau comunicate oficiale.Dacă vrei să cauți ceva anume, spune-mi:Cauți date despre o firmă?Cauți un loc de muncă la stat?Ai nevoie de leg Legi sau documente oficiale?

AI detaliază:

Conceptul de surse publice (sau surse deschise) se referă la ansamblul de date, informații și documente care pot fi accesate, consultate și utiliate de către orice persoană, fără restricții de confidențialitate sau drepturi de acces rezervate.

Categorii principale de surse publice

• Registre și baze de date de stat:  Registrul Comerțului, Cartea Funciară, portalurile instanțelor de judecată, buletinele oficiale și jurnalele de stat (ex: Monitorul Oficial).
• Documente instituționale: Bugete publice, rapoarte de activitate ale instituțiilor de stat, proiecte legislative aflate în consultare publică, declarații de avere și interese.
• Presă și media: Articole de știri, publicații jurnalistice, interviuri, comunicate de presă, emisiuni radio și TV.
• Publicații academice și cercetare: Lucrări științifice publicate în regim Open Access, jurnale academice, baze de date cu brevete de invenție și teze de doctorat.
• Platforme digitale și OSINT (Open Source Intelligence): Rețele sociale publice, bloguri, forumuri, arhive digitale (ex: Internet Archive) și date de geolocație/hărți satelitare publice.
• Statistici oficiale: Date demografice, economice și sociale agregate de institute naționale sau internaționale (ex: INS, Eurostat, Banca Mondială).

Domenii frecvente de aplicare

• Jurnalism de investigație: Verificarea faptelor, urmărirea banilor publici și investigarea activității persoanelor publice.
• Analiză de intelligence (OSINT): Colectarea și evaluarea informațiilor din surse deschise pentru analiză geopolitică, de securitate sau riscuri comerciale.
• Verificare și conformitate (Due Diligence): Evaluarea istoricului juridic și financiar al unei firme sau al unui partener de afaceri înainte de semnarea unui contract.
• Cercetare științifică și academică: Documentarea teoretică și analiza comparativă pe baza datelor istorice sau statistice publicate.

Principii de utilizare

Informațiile extrase din surse publice necesită verificare încrucișată (cross-referencing) pentru validarea acurateței. De asemenea, procesarea datelor cu caracter personal din surse publice trebuie să respecte cadrul legal aplicabil privind protecția datelor (cum ar fi GDPR).

......

Uite așa poți afla o grămadă  de chestii. După revolta și  lovitura de stat din '89 sursele publice erau o mană cerească pentru servicile secrete străine.  Din verificari încrucișate puteai sa stai liniștit acasă si aveai totul pe tavă.  

Acum este un pic mai greu. Fustanelele acoperă rahatul.

Când Recorder mai ridică cate o fustanelă, cazul Milea și  puiuții, de exemplu, vezi in ce societate trăiești. Am detaliat un pic în blog. În trecut am vazut ce fel de oameni sunt prietenii sau unii colegi, folosindu-mă de sculele de mai sus.

 Mi-a venit să  borăsc.  Hoți si bandiți la drumul mare! Pe unii îi cunoșteam de zeci și zeci de ani. Nu vă  spun ce am putut vedea în conturile lor bancare si acțiunile  la societățile românești.

Degeaba, degeaba, degeaba... Tot la doi metri sub pamânt  sunt azi.

Cel mai bun exemplu este Mircea Lucescu, un cunoscut  de demult....

Mâncasem la aceaşi cantină cu unii dintre ei.

Mă amuz. La un clic distantă poti să-ți cunoști trecutul și  prezentul. Nu trebuie sa fi mare specialist!

Hai să vă dau o mostră ( monstră ) de politician, surse publice:

Puiuții lui Milea în Securistan, vorba lui Cosmin Gușă

Vasile Milea a avut nepot de soră/frate și pe Călin care studia la Academia Militară în 1989. După sinuciderea sau mazilirea generalului a devenit avocat în Pitești găsindu-și sfârșitul  într-un accident de mașină 

Poate ne facem #timp și vă povestim cândva și despre : boierul Dumitrescu ; Gheorghe Nitica ; Stănculescu ; parintele Sica Pahontiu sau domnu’ Robu fostul procurorul general al Romaniei ori despre Gica Popa cel care l-a judecat pe Ceausescu ( parcă ?) .

Poate, și despre fiicele sale Sorina Ardeleanu și Daniela Milea  ori despre surorile sale Viorica Dumitrescu și Valeria sau poate vă zicem câteceva și despre Nea Dumi - Dumitrache Marin - șoferul … sau despre nepoții Lili și Gicu ; nepoata Bianca …

In fine. Postăm . O să observați . Dar , nu vă spunem când. Să nu se prindă Șeful #SPP .

Matei-Viorel Ardeleanu ( ginere, Milea) este diplomat român de carieră.

A căsătorit-o pe una dintre fiicele fostului ministru al Apărării Naționale, generalul Vasile Milea (Daniela Milea).

Repere principale:

• Carieră diplomatică: Este diplomat cu o lungă activitate în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ocupând de-a lungul timpului funcții de ambasador al României (inclusiv în Danemarca, Islanda și Muntenegru), precum și de coordonator național al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD).
• Domenii de expertiză: Este specializat în teme de securitate și control al armamentelor, deținând gradul diplomatic de ministru plenipotențiar.

Atenție mare! Nu va încredeți în niciun chat AI. Furnizează  date mistificatoare. Ce citiți mai sus este de la un Chat AI.

Soția lui Viorel este Sorina si nu sora ei, Daniela!!!!!!! Vedeți  si exprimarea... a căsătorit-o... Vroia să  spună: ...este căsătorit...

Vărul:

Jurnalul de Argeș. Viorele....viorele!

articol scris joi, 13 iunie 2013

Soţia ambasadorului României în Danemarca e fiica generalului Milea

de Jurnalul de Arges

# Familia păstrează încă tăcerea în jurul morţii generalului # La Lereşti, doar bătrânii îşi mai amintesc de înaltul ofiţer a cărui sinucidere a iscat numeroase controverse. Generalul Vasile Milea, unul dintre actorii principali ai Revoluției, își doarme de aproape un sfert de secol somnul de veci la Lerești. Pe piatra funerară din marmură neagră scrie cu litere aurii  „erou” şi „ jertfa supremă pentru partid şi onoare militară“. Deși, pe 30 decembrie 1989, ultimul ministru comunist al Apărării Naţionale a fost îngropat cu onoruri militare şi un convoi impresionant de soldaţi şi generali, la Lereşti doar câţiva dintre bătrânii satului îşi mai amintesc acum de el. La poarta cimitirului stăm de vorbă cu unul dintre cei care l-au cunoscut îndeaproape pe generalul Milea şi, mai ales, care a făcut parte, ca ofiţer al Academiei Militare, din celula de criză din zilele revoluţiei, e vorba de colonelul Dumitru Matei. Acesta ar putea jura că ministrul a ordonat armatei să nu tragă în populaţie, motiv pentru care şi-a atras și moartea. Acum în rezervă, colonelul Matei spune că Milea era un ofiţer atât de bun şi un om curajos încât nu s-ar fi sinucis niciodată.  „ Nu pot să zic că eu personal, dar sunt colegi de ai mei care l-au auzit în repetate rânduri, pentru că ne chema mereu în acele zile pentru a analiza situaţia şi a lua anumite decizii, cum Milea cerea să nu se tragă în popor. Apoi îl ştiam de aici, de acasă, de la Lereşti, era fiu de ţapinar, a lucrat ca muncitor forestier, era dârz şi trecut prin greutăţi, ştia să facă faţă oricărei situaţii. De aceea sunt sigur că nu şi-a pus capăt zilelor.”

Cumnatul lui Milea a fost șeful Gărzilor patriotice de la Aro

Soţia lui Milea, Nicoleta, a murit acum vreo şapte ani şi oamenii spun că ar fi îngropată tot acolo, sub monumentul ridicat în memoria soţului său, dar pe nicăieri nu scrie asta. Multe rude nu prea mai are generalul prin sat, în afara cumnatului, fratele doamnei Nicoleta, Ion Negru, fost şef al Gărzilor Patriotice la uzina ARO. Acesta ştie foarte exact cum cumnatul său a ordonat retragerea muniţiei Gărzilor patriotice conduse la Bucureşti de Corneliu Pârcălăbescu, fidel lui Nicolae Ceauşescu, care ar fi putut să tragă în manifestanţi fără ezitare pentru că erau forţele cel mai bine înarmate. Familia Negru locuieşte gard în gard cu casa ridicată de Vasile Milea cu câţiva ani înainte de a muri. O casă frumoasă, e drept, însă pentru o casă a unui nomenclaturist comunist poate fi considerată o decepţie pentru că nici măcar nu se apropie de dimensiunile palatelor potentaţilor din vremurile noastre. Obloanele trase, în curte iarba înaltă aşa cum sunt locuinţele în care bătrânii au murit de mult timp şi nimeni nu mai dă pe acolo… Odată era plină de veselie, cu nepoţii mici care se urcau pe spatele bunicului, ditamai generalul aşezat fără ezitare în patru labe, asta spre distracţia copiilor care se jucau de-a „ caii-calai”, un cunoscut joc al celor care au crescut în Muscel. Soţia lui Ion Negru îşi aduce aminte că în vara lui 1989, Vasile a venit pe acasă într-o mică vacanţă şi i-a cerut lumânări ca să aprindă la mormântul părinţilor. Când a ieşit din cimitir, preotul a ieşit repede din biserică să îşi ia la revedere de la generalul care l-a întrebat ”părinte, dar pe mine unde o să mă îngropi?!” Oarecum surprins, preotul a dat-o în glumă şi i-a spus: „uite aici, la locul eroilor”, adică exact locul unde, peste doar câteva luni, avea să se ridice monumentul funerar din marmură neagră.

O fată a lui Milea locuiește în capitală, iar alta e soție de ambasador

În urma lui Vasile Milea au rămas două fete, Daniela Milea, care locuieşte la Bucureşti şi Sorina Ardeleanu, nimeni alta decât soţia ambasadorului României în Danemarca şi Islanda. Este posibil ca cele două să ştie care este cauza morţii tatălui lor pentru că dosarul fostei Procuraturi Militare, precum şi investigaţiile ulterioare ale Parchetului Bucureşti, adică documentele care ar putea conduce la dezlegarea enigmei decesului lui Vasile Milea, se afla la mama lor. Dar cu certitudine se păstrează multă discreţie în jurul acestui subiect din partea familiei, fie din cauza eventualelor repercusiuni care ar putea afecta cariera ginerelui lui Vasile Milea, ambasadorul Matei Viorel Ardeleanu, diplomat cu funcţii importante încă din anii ’90 în Ministerul Afacerilor Externe, fie din cauza noroiului care a fost aruncat peste imaginea generalului, mai ales în 2010, când un ziar central a dus o adevărată campanie de schimbare a denumirii străzilor, care, în anii 90, au fost botezate Vasile Milea. Ziarul respectiv a susținut că generalul fusese, de fapt, trădător şi nu erou pentru că a acţionat împotriva revoluţionarilor. După cum se ştie, în acea perioadă a bătut acest vânt şi pe la Piteşti, autorităţile dorind să schimbe și numele Pieței din faţa Prefecturii. Doar faptul că s-ar pierde timp şi bani pentru schimbarea adreselor tuturor instituţiilor din zonă le-a făcut să bată în retragere.

La Lereşti, o fundătură a primit numele „Vasile Milea”

În schimb, la Lereşti, de câtva timp, la intrarea pe o uliţă care nu duce nicăieri, o fundătură plină de resturi de la construcţiile ridicate în zonă și care dă direct în Râul Târgului, a apărut un indicator nou-nouţ, albastru, pe care scrie „Strada Vasile Milea”.    
Nimănui nu îi este clar ce s-a întâmplat la sfârşitul lui 1989 şi poate că secretul acelor zile nu va ieşi niciodată la lumină, însă un lucru este cert: prin moartea sa, fie că s-a sinucis, fie că a fost împuşcat din ordinul Elenei Ceauşescu, generalul Milea a pus capăt a ceea ce ar fi putut fi un măcel.
Alina Crângeanu