duminică, 11 august 2024
Vin timpuri grele!
sâmbătă, 10 august 2024
Acte necesare pentru schimbarea permisului auto
Schimbarea permisului auto este necesară în câteva situații importante. Dacă pentru permisul emis inițial a expirat termenul de valabilitate, atunci se va emite unul nou, cu perioadă valabilă de încă 10 ani. În cazurile în care permisul de conducere a fost pierdut/furat, deteriorat sau posesorul și-a schimbat numele după căsătorie, se va elibera un duplicat.
Întreaga procedură de preschimbare a permisului auto implică și adunarea mai multor documente doveditoare, în funcție de fiecare situație în parte.
Schimbarea actului auto, dacă este expirat, se poate face înainte sau după data expirării inscripționate pe permis, însă doar după efectuarea vizitei medicale în urma căreia candidatul primește fișa medicală.
Fișa medicală pentru preschimbarea permisului auto este necesară înainte de examen, în cazul obținerii unui permis nou, dar și în cazul reînnoirii permisului. Dacă se solicită doar un duplicat al permisului de conducere, atunci fișa medicală nu este necesară.
Și persoanele care au avut permisul anulat, înainte de a începe procedura de recuperare a documentului auto, au nevoie de fișa medicală.
Eliberarea documentului medical presupune efectuarea unor examinări făcute de specialiști cu scopul de a depista afecțiuni a căror evoluție cronică poate influența capacitatea candidatului de a conduce un autovehicul.
Obținerea fișei medicale emisă de o unitate specializată atestă că solicitantul este apt din punct de vedere al sănătății pentru a conduce categoria de autovehicul pentru care s-a înscris. Consultațiile medicale diferă în funcție de categoria de vehicul pentru care urmează să se susțină examenul. Printre cele mai comune vizite medicale pentru obținerea fișei medicale amintim:
- Control Oftalmologie - evaluarea mai multor aspecte legate de vederea conducătorului auto. Măsurarea dioptriilor dacă este cazul.
- Control Neurologie – o evaluare completă efectuată de medicul specialist pentru determinarea capacității de reacție și de coordonare a mișcărilor, examinarea poziției statice, reflexe, coordonarea mișcărilor.
- Control Psihiatrie - evaluarea capacităților cognitive precum gândire, logică, percepție, dar și atenție sau emotivitate.
- Control Ortopedie, Traumatologie – Identificarea condițiilor de invaliditate care ar putea afecta capacitatea conducătorului de a conduce un autovehicul;
- Control ORL - evaluarea capacităților auditive și a timpului de reacție;
- Consult Medicina Internă - bazat pe istoricul medical al candidatului. În urma discuției cu medicul specialist, acesta poate recomanda, dacă sunt necesare, investigații suplimentare orecum analize de laborator, ecografii abdominale sau investigații paraclinice specifice după caz.
În urma controalelor efectuate, solicitantul va primi avizele necesare din partea medicilor, iar fișa medicală completată se eliberează pe loc, în ziua programării. Fișa medicală este valabilă un an de la data emiterii și poate costa între 130 și 250 de lei, în funcție de clinica la care se efectuează.
- Cerere schimbare permis - se primește de la ghișeul de schimbare permise auto, dar se poate descărca și online de pe site-ul Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări;
- Actul de identitate - din care rezultă că are domiciliul sau reședința în România;
- Dovada plății taxei pentru permisul de conducere - valoare 89 lei;
- Permisul de conducere în original - dacă titularul nu mai deține permisul, se va completa în declarația din cuprinsul cererii;
- Fișa medicală.
Se vor depune actele pentru eliberarea unui duplicat al permisului de conducere dacă cel inițial a fost pierdut, furat, deteriorat sau în cazul schimbării numelui. Pentru orice categorie se va păstra valabilitatea administrativă a permisului inițial.
- Cerere semnată în care se va completa motivul pentru care se solicită eliberarea unui nou document. Cererea este generată, de obicei, de sistemul informatic și conține datele furnizate de solicitant, daca se depune online. De asemenea, se poate completa și manual, la ghișeu.
- Actul de identitate al solicitantului din care să rezulte că are domiciliul sau reședința în România. Se va prezenta actul de identitate în original, acesta se restituie pe loc, sau se va prezenta o copie dacă cererea este transmisă online;
- Dovada de plată a contravalorii permisului de conducere – 89 de lei. În cazul în care plata s-a efectuat prin intermediul Sistemul național electronic de plată online, nu mai este necesară depunerea unei dovezi la ghișeu;
- Permisul de conducere în original, în cazul motivului: deteriorat sau schimbare nume.
- Cerere pentru preschimbare permis auto;
- Permisul de conducere național care a fost eliberat de autoritățile străine, în original și, dacă este cazul, traducerea legalizată în limba română;
- Documentul de identitate al solicitantului și, pentru cetățenii străini se vor cere documente precum: pașaport și certiticat de înregistrare, permis de ședere sau cartea de rezidență în România,
- Fișa medicală eliberată de o unitate medicală autorizată. Dacă se solicită un permis de conducere cu o nouă valabilitate administrativă;
- Dovada plății taxei pentru permisul de conducere – valoare 89 lei.
Permisul de conducere emis, fie că este nou emis prin susținerea examenului sau preschimbat, se trimite prin poștă, la domiciliul titularului, în termen de 5 până la 15 zile lucrătoare.
Șoferii care își schimbă permisul, primesc dovadă cu drept de circulație pentru 15 zile pe care o pot folosi până în momenul în care primesc documentul nou.
taxa pentru schimbarea permisuluiÎn cazul în care plata s-a efectuat prin intermediul Sistemul național electronic de plată online, nu mai este necesară depunerea unei dovezi la ghișeu.
Se plătește aceeași taxă, ca valoare, indiferent de motivul pentru care se face solicitarea de schimbare a permisului.
Pentru a evita statul la cozi, cine dorește schimbarea permisului își poate face programare online. Pe site-ul DRPCIV se vor completa datele necesare programării, iar în momentul sosirii se vor respecta întocmai orele programate. În caz de orice întârzire sau neprezentare, programarea se va pierde și este nevoie de alta.
Pașii pentru a face o programare online sunt: Site-ul DRPCIV - Serviciul Programări Online - Alegerea județului - Alegerea serviciului (Ex: Preschimbare permis românesc) - Completare formular (unde vei completa datele personale). După completarea pașilor de mai sus, se poate alege dara și ora programării.
C.S.Da, trebuie să tăcem! Adică, "ciocul mic". Nenorociților!
HotNews.ro:
Cazul Sf. Pantelimon. Federația Sanitas: „Invităm publicul să nu aibă nicio opinie și să lase deoparte abordările sanguinare, măcar în numele înțelepciunii”
Leonard Bărăscu, președintele Federației Sanitas
Sindicaliștii din domeniul sanitar reuniți în Federația Sanitas cer publicului să evite formarea unei opinii legate de scandalului de la Spitalul Sf. Pantelimon înainte ca un judecător să se pronunțe. Federația susține că acest caz arată probleme ale întregului sistem de sănătate care afectează calitatea actului medical întrucât medicii ATI ar fi puși să facă paliație în loc să salveze pacienți vindecabili.
Federația Sanitas susține că activitatea medicilor români este deseori afectată de factori externi care scad calitatea actului medical, precum gradul de încărcare profesională.
„Sf. Pantelimon nu este un caz singular printre spitalele din Romania. El a ajuns să fie exact ca un veritabil spital de război, adică un spital de campanie supraaglomerat, în care secțiile ATI sunt încărcate nu doar de cazurile care necesită supraveghere și tratament ATI, dar și de cazurile fară șanse, cu tratament paliativ", se spune într-un comunicat al Federației Sanitas.
Astfel resursele care sunt alocate pentru pacienții care pot fi salvați trebuie împărțite, din lipsă de clinici specializate, cu pacienți care nu mai au nicio șansă.
„Inevitabil trebuie să-ți pui problema calității deciziilor pe care le iau medicii, și mai ales dacă aceștia au timp să se ocupe și de birocrația necesară actului medical (completări de fișe medicale etc). Cinismul situației este relevat de faptul că, în aceste condiții, medicii trebuie să ia decizii de viață și de moarte, uneori fulgerătoare, și că, vrând-nevrând, ei trebuie să facă alegeri", susțin sindicaliștii.
„Atunci când ai ,să spunem, x grame de medicament pentru 30 de pacienți, dar trebuie să îl administrezi la 60 de pacienți, medicul din finalul lanțului, care este pus în situația de a face – în aceste condiții – alegeri, nu este decât portretizarea monstruozității, dar nu monstrul", arată sursa citată.
Astfel, în cazul Sf. Pantelimon există evaluări contrare – una a procurorilor și cealaltă a specialiștilor de la Societatea Română de ATI – iar contradicția ar putea fi soluționată doar prin decizie judecătorească.
„Până atunci, invităm publicul să nu aibă nicio opinie, să-și exercite rezerva, și să lase de-o parte abordările sanguinare, dacă nu în numele principiului juridic al prezumției de nevinovăție, atunci măcar în numele înțelepciunii care în general ar trebui să ne dicteze că atunci când o situație nu este clară, a nu avea nicio opinie este cel mai înțelept și cel mai demn", se mai spune în comuicatul Federației Sanitas.
Într-un răspuns oferit vineri pentru HotNews, reprezentanții Societății Române de Anestezie – Terapie Intensivă sublinia că „menținerea tratamentului cu Noradrenalina în doze mari atunci când nu duce la corectarea tensiunii arteriale accentuează cercul vicios și aduce doar efecte secundare serioase ( tulburări de ritm cardiac, stop cardiac, necroze grave ale extremităților, etc.) ceea ce impune reducerea rapidă a dozelor".
Societatea Română de ATI susțineau că în niciun caz nu se putea vorbi de crimă sau omor cu premeditare în cazul medicilor de la Spitalul Sf. Pantelimon și invocau necesitatea și a unor alte puncte de vedere decât cele ale medicilor legiști, „experți medicali judiciari de diferite specialități, care să completeze colegii de la IML în echipele care fac analiza medico-legală a cazurilor", după cum se spunea în punctul de vedere asumat de medicii Dorel Săndesc și Șerban Bubenek.
De asemenea, Colegiul Medicilor din România susține că anchetele de malpraxis ar trebui să conțină, în mod obligatoriu, nu opțional, opinia unui expert medical independent, specialist într-o anumită specialitate medicală.
„În prezent, exclusiv un medic legist poate emite o opinie medicală obligatorie pentru justiţie. Medicii legişti nu au competenţele necesare pentru a se putea pronunţa pe toate actele medicale, din toate specialităţile medicale", se spunea în comunicatul CMR.
În schimb, Asociaţia Alianţa Universitară G6 UMF, care reunește principalele șase universități de medicină și farmacie din România, a remis un comunicat în care afirmă că „susține cu tărie" actul de justiție și condamnă orice comportament care periclitează integritatea pacienților. Este printre cele mai dure reacții venite din mediul medical în ce privește decesele suspecte de la secția ATI a Spitalului Sf. Pantelimon.
„Rolul fundamental al Alianţei este de a promova interesele învăţământului superior medical, de a facilita un cadru comun de cooperare în domeniile educaţionale şi ştiinţifice, dar şi de a instrui studenţii în spirit etic şi deontologic. Alianţa Universitară G6 UMF condamnă cu fermitate orice acţiune sau comportament care poate pune în pericol integritatea şi sănătatea pacienţilor.
În acest sens, susţinem cu tărie actul de justiţie şi subliniem necesitatea ca persoanele care se vor dovedi vinovate de astfel de fapte să fie trase la răspundere şi sancţionate conform legii", se arată într-un comunicat al Alianței, citat de Agerpres.
- Ce au găsit procurorii la percheziția acasă la una dintre doctorițele inculpate de la Sf. Pantelimon / A recunoscut că ea a făcut lista / Mărturii ale asistentelor: Se scădea și oxigenul
- Procurorii spun că una dintre doctorițele de la Sf. Pantelimon era numită „Doamna cu coasa" pentru că „eficientiza activitatea secției ATI" prin "provocarea decesului persoanelor"
- Cazul Pantelimon. Una dintre doctorițele arestate le creștea pacienților doza de noradrenalină înainte de vizitele familiilor, apoi o reducea din nou – referat procurori
- STENOGRAME. O doctoriță ATI de la Sf. Pantelimon a fost înregistrată de procurori când se bucură că nu poate lua 25 de ani de închisoare "cum mi-nchipuiam"
- Doctorița numită de procurori „Doamna cu coasa" are 33 de ani, iar colega ei de la Sf. Pantelimon, arestată și ea, are 37 de ani
- Cele mai puține decese din ultimul an și jumătate la ATI Sf. Pantelimon, în luna mai, după anchetele declanșate. Ce a făcut doctorița poreclită „doamna cu coasa" – referat procurori
- INTERCEPTĂRI Sf. Pantelimon. „Am creieru-n menghină". Ce vorbeau între ele „Doamna cu coasa" și cealaltă doctoriță ATI când au descins procurorii în spital
- Solidarizarea Domnilor cu coasa. „Toată lumea știa", spune o doctoriță ATI, interceptată de procurori – Mai vor medicii ca ministrul Rafila să fie în fruntea Sănătății noastre?
Cât de corectă e strategia „medicul nu greșește niciodată” în cazul Sf. Pantelimon? Expertiza IML care le „îngroapă” pe doctorițe
Colegiul Medicilor și Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, au sugerat că dosarului de omor de la Sfântul Pantelimon îi lipsește opinia unui medic specialist. Expertiza IML însă are la bază chiar declarațiile șefei de la ATI de la Sf. Pantelimon.
O parte din medicii de la ATI Sf. Pantelimon au amenințat că demisionează. FOTO: Inquam Photos
„Medicii nu accepta niciodată că au greșit" – este o realitate de care se lovesc cei mai mulți avocați care se ocupă de cazuri de malpraxis în România.
Argumentele principale ale apărării medicilor: „Situația este complexă și numai un medic o poate înțelege", „Ce stie avocatul despre medicina?", „Ce știe pacientul despre medicină?".
Cât de bine funcționeză această strategie? A spus-o, în 2023, prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, într-un interviu pentru Hotnews- când a fost întrebat: câte decizii de malpraxis s-au dat în România, în ultimii ani?
„Sunt câteva cazuri finalizate, dar foarte, foarte puține. Mecanismul este foarte greoi" – a susținut Coriu.
De obicei, mecanismul foarte greoi funcționează în interesul medicilor, dosarele ajungând să se prescrie.
În dosarul Sf. Pantelimon, observăm o solidarizare a instituțiilor care-i reprezintă pe medici pe același model, însă acum întrebarea care se aruncă în spațiul public este: „Ce știu procurorii despre Terapie Intensivă?"
Atât Colegiul Medicilor, cât și Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, au sugerat, zilele acestea, în spațiul public ideea că din dosarul de omor de la spitalul Sfântul Pantelimon lipsește expertiza unor medici specialiști în domeniu.
„Colegiul Medicilor din România subliniază importanţa introducerii opiniei unui expert medical independent, specialist într-o anumită specialitate medicală, ca fiind obligatorie şi nu opţională, în cadrul unei anchete de malpraxis", a transmis, vineri, Colegiul.
În comunicat se subliniază faptul că, în momentul de față, doar medicul legist poate emite o opinie medicală obligatorie pentru justiție. „Medicii legiști nu au competențele necesare pentru a se putea pronunța pe toate actele medicale, din toate specialitățile medicale", precizează Colegiului Medicilor. Cu alte cuvinte: „Ce știu medicii legiști despre Terapie Intensivă?".
Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, a susținut chiar că ceea ce au făcut cele două doctorițe – adică scăderea noradrenalinei de la 15 ml/oră, 20 de ml/oră la 1 ml/oră este „o atitudine corectă". „Nu poate fi vorba în niciun caz de omor cu premeditare", a declarat Șerban Bubenek joi, la Digi24.
El a invocat recomandări din ghiduri de specialitate și dovezi științifice conform cărora reducerea dozelor la1 ml/oră după doze mamut de 15 ml/oră, 20 de ml/oră este o conduită terapeutică corectă.
Cu toate acestea, Codul de procedură penală prevede (articolul 173) că dacă expertiza medico-legală nu clarifică situația, instanța poate cere efectuarea unei noi expertize, care poate fi efectuată chiar și de experţi independenţi autorizaţi din ţară sau din străinătate. Iar în domeniile strict specializate, „dacă pentru înţelegerea probelor sunt necesare anumite cunoştinţe specifice sau alte asemenea cunoştinţe, instanţa sau organul de urmărire penală poate solicita opinia unor specialişti."
Cele două poziții sunt complementare: Colegiul Medicilor ne spune: „avem nevoie de părerea unui specialist", iar Șerban Bubenek vine cu poziția expertului: „doctorițele au avut o atitudine corectă". Caz închis.
Ceea ce nu s-a prezentat foarte clar în aceste zile de când a apărut ancheta de la Sfântul Pantelimon este faptul că concluziile procurorilor au fost bazate o expertiză medico-legală, iar această expertiză medico-legală - prezentă în referatul de arestare preventivă - conține și explicațiile șefei de la ATI de la Pantelimon, Pompilian Florina, care a fost audiată ca martor. Iar declarațiile lui Pompilian le contrazic pe cele ale lui Bubenek.
Cazul de omor de la Sfântul Pantelimon depinde de următoarea împrejurare: scăderea dozei de noradrenalină de la 15 ml/oră - 20 de ml/oră la 1 ml/oră reprezintă sau nu un comportament criminal?
Din expertiza IML, solicitată de procurori răspunsul este clar: da.
Procurorii au cerut medicilor legiști să răspundă la trei întrebări:
1.Se impuneau terapeutic reducerile ratei de noradrenalină la pacientul Militaru Marian, raportat la starea sa de sănătate?
2. Scăderea ratei de noradrenalină din data de 26 martie 2024, de la valoarea de 15 ml/h, la valoarea 1 ml/h era de natură să producă decesul pacientului Militaru Marian? Aici precizăm că procurorii susțin că au existat două încercări de a suprima viața pacientului: în 26 martie, când acesta a supraviețuit, și în 4 aprilie, când s-a produs decesul.
3.Există legătură de cauzalitate între scăderea ratei de noradrenalină din data de 4 aprilie, ora 13.17, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea 1 ml/h, și decesul pacientului Militaru Marian, instalat la ora 15.00?
Colegiul Medicilor sugerează că experții de la IML nu cunosc noțiuni de Terapie Intensivă și nu pot să emită o părere.
Însă, în acest caz, IML își bazează răspunsurile pe declarațiile martorei Pompilian Florina, medic șef secție ATI în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon" din București.
La întrebarea nr. 1, IML susține că reducerea dozei de adrenalină la pacient a fost o greșeală:
„Din declarația medicului șef ATI, reținem că noradrenalina se administrează pentru a menține o tensiune arterială medie de 60-65 mmHg.
Având în vedere faptul că pacientul era instabil hemodinamic chiar și sub suport vasopresor, apreciem că nu se impunea scăderea bruscă a dozei de noradrenalină, de la valori de 15ml/h la 1 ml/h în data de 26 martie și, respectiv de la 20 ml/h la 1 ml/h în data de 4 aprilie 2024, fapt ce constituie deficiențe în acordarea asistentei medicale".
Simplu spus, la tensiunea pe care o avea pacientul, o scădere a dozei de noradrenalină a fost o greșeală.
La întrebarea nr. 2, IML răspunde că „scăderea bruscă a dozei de noradrenalină nu era indicată, punând în pericol viața pacientului, reprezentând o deficiență în acordarea asistenței medicale."
IML vine și cu o precizare care explică de ce totuși pacientul nu a murit, în ciuda scăderii bruște a dozei de noradrenalină:
„Din declarațiile asistentelor avute la dispoziție, reiese faptul că atunci când sesizau că sunt modificate ratele de administrare ale noradrenalinei, acestea suplimentau medicamentul administrându-l în perfuzie".
Simplu spus, pacientul a fost salvat de asistentele care au păstrat concentrația de noradrenalină.
La întrebarea nr. 3, care este esențială în economia dosarului, procurorii au vrut să știe dacă scăderea bruscă a dozei de noradrenalină la pacient a cauzat decesul acestuia.
Pe de o parte, IML arată că „scăderea bruscă a dozei de noradrenalinei din data de 4 aprilie reprezintă o deficiență în acordarea asistenței medicale".
Această constatare are la bază chiar declarațiile de martor ale medicului-șef secție ATI în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon" din București, Pompilian Florina:
„Scăderea (dozei de noradrenalin-nr) se face progresiv începând cu o rata de 0,5 ml/oră, 1 ml/oră, iar daca tensiunea este în continuare bună, se poate scădea doza cu mai mulți ml/h, chiar și cu 10 ml/hm, însă înainte de această scădere mare se practică scăderea progresivă".
Aici a fost greșeala medicului acuzat de omor: a scăzut doza de noradrenalină brusc și nu progresiv.
Medicii de la IML au precizat că evoluția în timp a pacientului este relevantă: la 13.17 i s-a scăzut brusc valoarea de noradrenalină, iar la 14.15 a survenit stopul cardio-respirator. Manevrele de resuscitare nu au avut succes, astfel că decesul a fost declarat la ora 15.00.
Concluzia IML a fost: „apreciem că între aceste deficiențe în acordarea îngrijirilor medicale (scădere bruscă a dozei de noradrenalinei) și deces există legătură de cauzalitate".
Aici observăm o contradicție între declarațiile șefei ATI de la „Sf. Pantelimon" și cele ale lui Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă.
Astfel, medicul-șef secție ATI în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon", Pompilian Florina susține că scăderea dozei de noradrenalină se face brusc doar dacă „este necesar din cauza apariției efectelor adverse". Iar aceste efecte adverse, spune șefa ATI, trebuie notate pe foaia de observație a pacientului. În realitate, pe foaia de observație nu erau trecute nici existența unor efecte adverse și nici chiar modificarea dozei de noradrenalină.
Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, a susținut în schimb că scăderea noradrenalinei de la 15 ml/oră, 20 de ml/oră la 1 ml/oră este „o atitudine corectă".
Răspunsul lui Bubenek este totuși deschis la interpretări: el a precizat că o scădere a noradrenalinei de la 15 ml/oră, 20 de ml/oră la 1 ml/oră este „o atitudine corectă", însă nu a precizat dacă rămâne o „atitudine corectă" în situația în care este făcută brusc. El se poate preleva de faptul că nu a știut detaliile din dosar, conform cărora, scăderea s-a făcut brusc.
Fiind întrebată de către organul de cercetare penală: ce efecte provoacă o scădere bruscă, nejustificată a dozei optime de noradrenalină cu o rată mai mare de 10 ml/h, 15 ml/h?, Pompilian Florina a precizat:
„O reducere nejustificată a dozei optime de noradrenalină poate scădea tensiunea arterială sub limita necesară de 65. Scăzând tensiunea apare hipoperfuzia organelor, aceasta grăbind evoluția către deces a pacientului."
Cu alte cuvinte, specialistul care știe toate detaliile cazului, medicului-șef secție ATI în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon" din București, Pompilian Florina, a declarat că scăderea bruscă a dozei de noradrenalină grăbește decesul pacientului.
Fericierea este ceva ce dorim toți!
„Curățenie în telefon”, prioritatea unei doctorite de la Sf. Pantelimon. O listă cu pacienții decedați, găsită la percheziții
Liste cu pacienții decedați, un prospect pentru noradrenalină și o mențiune ciudată – „curățenie în telefon" - au găsit procurorii în locuința Mariei Miron, una dintre cele două doctorițe de la Sfântul Pantelimon acuzate de omor.
Unul dintre medicii acuzați și-a pregătit strategia de apărare. FOTO: Sf Pantelimon
Procurorii au percheziționat locuința Mariei Miron, una dintre cele două doctorițe acuzate de omor din cadrul secției Anestezie şi Terapie Intensivă la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Pantelimon" Bucureşti.
Ei au descoperit un prospect al substanţei noradrenalină (intitulat „Noradrenalină tartrat Hypericum 2mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă"), precum şi două înscrisuri olografe (scrise de mână n.r.) – se arată în referatul de arestare preventivă depus de procurori la instanță.
În înscrisurile menționate era trecut numele majorității pacienţilor decedaţi în perioada de început a lunii aprilie, în care s-a raportat decesul a circa 20 de persoane.
De asemenea, medicul a notat asistenţii care au fost repartizaţi pe saloanele ATI din aceeaşi perioadă, precum şi menţiunea „curăţenie în telefon".
„Documentele conduc la concluzia că inculpata îşi pregătea apărarea şi îşi propunea să şteargă probe din telefon, dorind să îngreuneze desfăşurarea urmăririi penale. Cu privire la aceste înscrisuri inculpata a precizat că îi aparţin şi că au fost întocmite de ea (aspect consemnat în procesul-verbal de percheziţie domiciliară)", susțin procurorii.
În aceste înscrisuri olografe mai apare menţiunea: „Ce facem cu resuscitările?! Nu am fost anunţate? Nu ne-am scandalizat/nu am investigat fiind pac. (pacienți-nr) terminali, cu cauză irev. (ireversibilă-nr) a SC (n.n. stopului cardiac)".
Fiind audiată, inculpata Miron Maria Alexandra s-a prevalat de dreptul la tăcere şi nu a dorit să dea declaraţii în cauză.
Anchetatorii au fost sesizați, în aprilie, prin denunț, de către un director din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Sf. Pantelimon București, cu privire la faptul că, în interval de trei zile, între 4 și 6 aprilie, în Secția de ATI a Spitalului au decedat circa 20 de pacienți, motivul fiind scăderea cu intenție a substanței noradrenalină de pe injectomat de către medici și în unele cazuri înlocuirea acesteia cu ser fiziologic.
Directorul a arătat că a fost sunată de o asistentă medicală care i-a mărturisit faptul că pe Secția ATI a spitalului, de joi, 04.04.2024, până sâmbătă, 06.04.2024, au murit în jur de 20 de pacienți, întrucât medicii de gardă pe Secția ATI, respectiv Maria Miron și Mirela Păiuș, au redus cantitatea de noradrenalină la unii pacienți internați, de la 15 sau 20 ml/h la 1 ml/h sau chiar au înlocuit-o cu ser fiziologic.
PSD-eii mai au puțin și trec la înjurături.
Scandal PNL-PSD pe tema Spitalului Pantelimon - Secretar de stat în MS a răbufnit: Cine ne cere demisia? Aceleași nimicuri care au făcut nimic
Scandalul PNL-PSD pe tema situației de la Spitalul Pantelimon continuă, secretarul de stat în MS Alexandru Rogobete afirmând că este o manipulare care are un singur scop – „campania electorală a celor ”: „Cine ne cere demisia? Aceleași nimicuri care au făcut nimic”.
„Unii au început campania electorală, pe sufletele celor care au pierdut lupta cu viața și pe demnitatea voastră! Văd că medicina se face mai nou la televizor, unde zeci de experți în nimic își dau cu părerea despre numărul de mililitri. Experți care nu fac diferența între mililitri și miligrame! Oameni buni! Faceți diferența! Este o manipulare bazată pe viața voastră, pe moartea celor dragi nouă ... pentru un singur scop – campania electorală a celor . Noi nu acceptăm să fim transformați de campania electorală a celor în criminali și în oameni cu coasa, doar pentru că așa cred ei, în nimicul lor din cap, că vor manipula oamenii și vor câștiga voturi! Pe viața noastră, pe moartea noastră, pe demnitatea celor care salvează vieți”, scrie pe Facebook Alexandru Rogobete.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătății a transmis un mesaj de solidaritate cu medicii
„Mi s-a spus acum câteva ore că . Refuz ferm să cred asta! Așa este politica lor în care nu au construit un spital în ultimii 34 de ani! Cine ne face ? Ăia care sunt experți la făcut și care cu lipsă de demnitate și onoare se laudă cu . Cine ne cere demisia? Aceleași nimicuri care au făcut nimic pentru sistemul de sănătate și care prin nimicul lor vor să conducă în continuare. Suntem normali la cap?”, adaugă Rogobete.
El face și un mic rezumat cu ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii 2 ani - 12 miliarde de lei investite în spitalele noastre, pentru oameni, cele trei Centre de Arși Grav se construiesc, cele trei Spitale Regionale se construiesc, 14 spitale în sunt construcție.
„Dar toate astea nu au niciun rost fără voi! Fără demnitatea voastră! Fără energia și puterea voastră! Fără voi ziua și noaptea în spitale! Fără voi nimic din toate astea nu contează! Cu asumare și responsabilitate, mă înclin cu rușine, pentru că ei nu au, în fața voastră, în fața colegilor mei medici și vă asigur, că nu sunteți singuri”, încheie Rogobete.
Liderii PSD și PNL au avut, vineri, un schimb de mesaje publice pe tema crizei de la spitalul Pantelimo. Mai mulți liberali i-a cerut premierului marcel Ciolacu să-l demită pe ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Păsările cerului, Îngerii Domnului.
vineri, 9 august 2024
Burghezia PSD ne ia de proști.
PSD refuză să ceară demisia lui Alexandru Rafila, în scandalul de la Spitalul Sf. Pantelimon
„Nu s-a discutat. A fost o întâlnire politică. Sunt convins că, în funcţie de rezultatul anchetei administrative şi dacă în partea de Parchet şi Justiţie se va dovedi că ancheta administrativă nu a fost desfăşurată în conformitate cu legea şi cu aşteptările noastre, în general, se vor lua măsuri. Dar deocamdată aşteptăm aceste lucruri", a afirmat purtătorul de cuvânt al PSD.
El a fost întrebat ce înseamnă că se vor lua măsuri.
„Asta trebuie să vă spună domnul prim-ministru. A zis că nu va ezita să ceară demisii de sus şi până jos. Asta este ceea ce a spus domnul Ciolacu", a precizat Romaşcanu.
Romașcanu a adăugat că nu s-a discutat subiectul sănătate în cadrul Consiliului Politic Naţional.
unde doi medici au fost arestaţi preventiv sub acuzaţia de omor calificat cu premeditareNu va vine să urlați? Ia auziți ce sporăvăiesc bulibașii de la Societatea Română de Terapie Intensivă !
Noi detalii din dosarul de la Sf. Pantelimon. Una dintre doctorițele arestate era poreclită „doamna cu coasa”
Apar noi detalii din dosarul procurorilor care anchetează morțile pacienților din secția ATI a Spitalului Sf. Pantelimon din București. Una dintre doctorițele acuzate de omor cu premeditare era numită „doamna cu coasa". Pacienții erau evaluați încă din momentul în care ajungeau în secție și unora li se punea o etichetă simbolică: „de lăsat".
Potrivit referatului procurorilor, pe baza căruia judecătorii au hotărât arestarea prevenitivă a celor două doctorițe de la ATI, una dintre ele era poreclită „doamna cu coasa".
Potrivit procurorilor, aceasta a implementat, încă din octombrie-noiembrie 2023, un mecanism de „eficientizare" a activității în secția ATI, prin reducerea dozei de noradrenalină.
Procurorii susțin că acesta era un plan pus la punct, de acolo și acuzațiile de crimă cu premeditare. În referat este explicat și modul în care se desfășurau lucrurile.
„Inculpata a venit pe salonul martorei (una dintre asistente, n.r.) și a modificat rata de noradrenalină pe injectomatul pacientului, de la 15 ml pe ora la 1 ml pe oră și i-a transmis că este „de lăsat", totodată făcând mențiunea ca martora să treacă în foaia de observație valoarea de 15 ml/oră.
Procurorii au descoperit la audierii inclusiv faptul că doctorii le certau pe asistentele care îi resuscitau pe pacienții care se zbăteau între viață și moarte.
Anchetatorii spun că asistentele știau de practica scăderii de noradrenalină, așa că injectau pe ascuns necesarul, astfel încât să îi mai țină în viață pe pacienți.
Într-o discuție cu un alt medic, una dintre doctorițele arestate spune că injectarea de noradrenalină este în zadar, că nu prelungește viața, ci doar suferința, iar celălalt medic este de acord, și îi spune că numai Dumnezeu decide cât trăiește un om.În același document, procurorii spun că medicii legiști au găsit o legatură între moartea pacienților și scăderea dozei de noradrenalină.
Când a izbugnit scandalul, pe internet a apărut inclusiv o discuție dintre una dintre asistente și fosta directoare de îngrijire medicale, care a fost dată afară după ce a început dosarul, în care vorbesc despre morțile suspecte de la ATI.
Pe de altă parte, Societatea Română de Terapie Intensivă a respins într-un comunicat acuzațiile procurorilor față de cele două doctorițe.
„Din datele puse la dispoziție de Parchet rezultă clar că este vorba despre o cunoaștere incompletă a laturii medicale a cazului și că de fapt era vorba de un pacient profund hipotensiv (TAM 33-45 mm.Hg) cu șoc refractar aflat sub doze mamut de NA (15-20 ml / oră!) la care s-a revenit la o doză recomandată (1 ml/oră). Deci în nici un caz NU poate fi vorba de crimă / omor cu premeditare", spune SARTI, făcând referire la pacientul de 54 de ani care a murit pe secția de ATI de la Sf. Pantelimon după ce i-ar fi fost scăzută doza de noradrenalină.
M.B.joi, 8 august 2024
Adevărul.ro despre sărăcia românilor. Cell mai sărac stat din UE.
Trăim mai bine ca în Elveția sau suntem săracii Europei? Un economist tranșează dilema: „Problema e fetișizarea PIB-ului” INTERVIU
Un raport recent al CIA susține că România ar fi peste Elveția la paritatea puterii de cumpărare, în timp ce cifrele Eurostat arată că românii sunt cei mai săraci europeni. Economistul Radu Crăciun explică, pentru „Adevărul", care e adevărata față a României.
Pensiile și salariile românilor sunt printre cele mai mici din UE. FOTO: Mediafax
Un raport CIA arată că România s-ar afla pe locul 8 în Europa la PIB-ul real (paritatea puterii de cumpărare), mai mult decât Elveția și Belgia. Acest raport pare să le dea dreptate guvernanților, care s-au lăudat că România ar fi depășit țări ca Grecia, Croația, Ungaria și Portugalia. Nu întâmplător, ultimii premieri ai României, începând cu Florin Cîțu, au scos în față un raport al Eurostat, ulterior updatat, care arăta că România a ajuns în 2021 la nivelul Ungariei, iar apoi a depășit-o, la capitolul PIB per capita in purchasing power parity, cu 0,1 procente. Și tot la acest capitol, România e la un pas de Polonia și spulberă Bulgaria.
Ulterior, alt fost premier, Nicolae Ciucă scotea în față alte cifre interesante. El se lăuda că PIB-ul României a atins 1.600 miliarde de lei în 2023, cel mai înalt nivel din istorie, ceea ce înseamnă că țara noastră a ajuns, în viziunea sa, a douăsprezecea putere economică din Europa, după Danemarca şi înaintea Cehiei, Finlandei sau Portugaliei. Practic, în 2023 România a avut un buget de aproximativ 320 de miliarde de euro, urmând ca în 2024, conform prognozelor, să ajungă la 350 miliarde de lei.
În schimb, alte date publicate de Eurostat arată că populația României nu o duce deloc bine. Potrivit sursei citate, românii sunt europenii cei mai expuși riscului de sărăcie și deprivare materială din Uniunea Europeană. Cifrele arată groaznic: peste 30% (32%) dintre locuitorii României se confruntă cu sărăcia, mai mulți ca în Bulgaria (30%), Spania ( 27%) şi Grecia (26%).
De asemenea, cifrele GfK Purchasing Power Europe 2023 arată complet diferit de cele ale americanilor. Astfel, conform acestei surse, în România puterea de cumpărare pe cap de locuitor ar fi de 7.738 de euro. Asta înseamnă că românii sunt cu 56% sub media europeană. Aici, România e dată pe locul 33 la nivel european, iar țări ca Ungaria, unde puterea de cumpărare pe cap de locuitor este 10.834 de euro, ne privesc de sus. Nu în ultimul rând, cifrele Băncii Mondiale arată nu doar că nu putem rivaliza cu elvețienii și cu belgienii, dar ne aflăm sub polonezi, cehi sau unguri.
În sfârșit, în discuție este și percepția populației, iar aici lucrurile sunt clare. Oamenii trăiesc greu, inflația mușcă din puterea de cumpărare de la o lună la alta, iar românii trăiesc tot mai greu.
Întrebarea firească este care e adevărata Românie: cea mai săracă țară din UE, așa cum arată unele date, sau o țară prosperă, cu cetățeni cu venituri ridicate și cu un nivel de trai peste cel al Elveției sau Belgiei.
Profesor asociat la Facultatea de Administrație și Afaceri ASEBUSS și președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Private din România, fost președinte al Asociației Analiștilor Financiar Bancari din România, economistul Radu Crăciun a discutat pe această temă cu „Adevărul".
În opinia sa, România nu este o țară care să se compare cu Vestul Europei.
„Marea problemă a acestui gen de abordare este, din punctul meu de vedere, fetișizarea PIB-ului, așa ca un panaceu al soluționării tuturor problemelor pe care o țară le are. Ceea ce este fals, este greșit să credem că transformând creșterea PIB-ului într-o religie dintr-odată lucrurile vor arăta mai bine", spune Crăciun.
Radu Crăciun
El are și un foarte bun contraexemplu la îndemână. Potrivit FMI și a Băncii Mondiale, economia Federației Ruse crește de la an la an, iar cifrele ar trebui să facă invidioasă orice economie dezvoltată din Occident. În realitate, nivelul de trai în Rusia este, cu excepția Moscovei și a Sankt Petersburgului, chiar sub cel din România.
"Economia Rusiei crește foarte bine. Credeți că oamenii ăia trăiesc mai bine, că mor mai puțin, că în orașe se trăiește mai bine? Despre asta vorbim. PIB-ul e o condiție necesară, dar nu și suficientă. Pentru că până la urmă PIB-ul este o medie a unei țări care include și Bucureștiul și orașe dezvoltate ca și Cluj, dar care include și satele acelea de secol 19 pe care încă le avem. Ori cred că obiectivul oricărei elite economice și politice a unei țări ar trebui să fie bunăstarea populației, în ce măsură populația trăiește cu adevărat mai bine în țara respectivă. Ăsta ar trebui să fie obiectivul, nu ca PIB-ul să fie cât al Austriei sau al Franței câtă vreme la sate oamenii continuă să meargă prin mocirlă", punctează profesorul.
Că România nu poate fi comparată sub nicio formă cu Elveția o arată toți indicatorii. Calitatea vieții, nivelul de trai, toate cifrele arată o diferență de la cer la pământ. Iar România este corigentă la o mulțime de capitole, începând cu infrastructura și continuând cu deficitele gemene și raportul de colectare a taxelor la buget.
„Ceea ce iarăși se ignoră este faptul că genul ăcesta de bunăstare a populației nu o atingi doar cu PIB-ul. Străzile nu se asfaltează din PIB, străzile se asfaltează din buget, din cheltuieli bugetare. Deci dacă mâine am anula taxele și impozitele și PIB-ul ar crește nemăsurat, în lipsa unor investiții publice n-ar mai exista spitale publice, educație publică, n-ar mai exista infrastructură publică, n-ar avea cine să le facă. Dincolo de PIB, nevoia noastră este să avem un buget capabil să finanțeze dezvoltarea țării", punctează el.
Și chiar dacă în România există zone în care nivelul de trai a crescut odată cu investițiile străine, modelul aplicat de București, Cluj, Brașov sau Timișoara este departe de a fi replicat la nivel național. Iar soluția, spune el, nu este ca aceste orașe să plătească un tribut al prosperității lor, care să fie dirijat la nesfârșit spre zonele sărace.
„Aici nu trebuie nimeni să dea nimic. Asta este marea eroare care se face. Până la urmă dezvoltarea Clujului, a Timișoarei, nimeni nu a dat nimic acolo ca să se dezvolte. Acolo au existat doar niște oportunități, iar dacă mediul privat din alte zone va avea oportunități similare va profita de pe urma lor. Toate companiile care s-au așezat în vestul României s-au așezat pentru oportunitățile oferite de apropierea de graniță, o forță de muncă educată, centre universitare și așa mai departe", explică Crăciun.
Statul român nu ar trebui să redistribuie banii, ci să găsească soluții și să asigure oportunități pentru fiecare zonă a țării. Ceea ce până acum nu a știut sau nu a fost capabil să facă.
„Statul român nu trebuie să ia dintr-un loc și să dea în altul. Statul român trebuie doar să creeze niște condiții favorabile mediului de afaceri: coridoare rutiere care să traverseze munții, universități care să fie finanțate, sisteme medicale bune, proiecte de infrastructură și așa mai departe. Și mai departe mediul privat va veni și va dezvolta acele zone", mai spune profesorul Radu Crăciun.
Apilarnil pur
Azi am primit prin Emag de la o firmă din Iași, pare serioasă- are un capital social de 1.000.000 lei, Apicris, 100 g de apilarnil pur. Int...

-
Aur, aur, aur! Barca de 8 plus 1 aduce al treilea succes al României la Jocurile Olimpice, după 20 de ani După 4 medalii la Jocurile Olimpic...
-
România strigă hoții la Paris: Sabrina Voinea, declarații disperate, cu lacrimi în ochi Gimnasta Sabrina Maneca-Voinea a declarat că se simt...
-
Biserica Ortodoxă, reacție virulentă, după imaginile revoltătoare de la Jocurile Olimpice: Este de natură demonică! Purtătorul de cuvânt al ...