Nu ratați discursul de sâmbătă al Oracolului de la Tușnad

Viktor Orban, „oracolul” de la Băile Tușnad. Presa ungară enumeră predicțiile lui de la Universitatea de Vară, care s-au adeverit

Sâmbătă, la Băile Tușnad, premierul ungar Viktor Orban este așteptat să țină tradiționalul discurs în cadrul Universității de Vară "Tusvanyos", unde este invitat anual. Cotidianul ungar Magyar Nemzet prezintă o analiză a acestui eveniment, prin prisma edițiilor precedente, afirmând că discursurile sale la Tusvanyos se caracterizează prin prezentarea strategiei pentru viitor, fiind o adevărată busolă pentru scena politică și alegători. În plus, enumeră o serie de predicții ale premierului, care, spune autorul articolului, s-au adeverit în mod regulat. 

Discursul prim-ministrului, care are loc în mod tradițional în ultima zi a Universității Libere, este întotdeauna un eveniment foarte popular. Ca de obicei, Viktor Orban se va adresa Universității Libere Tusvanyos sâmbătă dimineața. Prim-ministrul ungar își împărtășește în mod tradițional gândurile cu privire la guvernare și elaborarea de strategii la Băile Tușnad. Evaluarea poate servi, de asemenea, drept o busolă nu numai pentru actorii politici, ci și pentru alegători, scrie Mate Patrik.

În discursul de anul trecut, prim-ministrul ungar a subliniat că trăim într-o perioadă deosebit de periculoasă din istoria omenirii, aceștia fiind anii marilor schimbări. După cum a spus, echilibrul de putere în lume s-a schimbat, iar noi suferim acum consecințele grave.

China a schimbat echilibrul de putere în lume, o temere mai veche a lumii occidentale, a subliniat Orban. El a afirmat că nu a existat niciodată un dezechilibru global atât de rapid și de tectonic precum cel în care trăim astăzi.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, Orban a declarat că are sentimentul că UE este chinuită de anxietate și se simte îngrădită. Prim-ministrul ungar a declarat că în centrul conflictelor dintre UE și Ungaria se află legea fundamentală a țării. UE respinge moștenirea creștină, efectuează schimburi de populație și duce o campanie LGBTQ împotriva națiunilor favorabile familiei. Prim-ministrul Ungariei a spus că Europa și-a creat propria clasă politică, care nu mai este responsabilă, nu mai este creștină sau democratică în convingerile sale.

"Nu dorim ca toată lumea să aibă aceeași credință sau să trăiască aceeași viață de familie sau să participe la aceleași sărbători. Dar insistăm că avem o casă comună, o limbă comună, o cultură comună și o sferă publică comună care trebuie protejate cu orice preț. Acesta este motivul pentru care nu vom face compromisuri și nu vom da înapoi, vom insista asupra drepturilor noastre. Nu vom ceda în fața șantajului politic sau economic", a spus el.

Pe lângă evaluarea situației politice globale, Viktor Orban a vorbit și despre perspectivele economiei ungare în discursul său de la Tusvanyos.

El a spus că în trei ani ne-am ciocnit cu doi meteoriți: în primul rând, Covid în 2020, de care ne-am apărat, dar războiul din 2022 ne-a scos pe toți de pe traiectorie.

Orban a adăugat că, dacă totul merge bine, ar putea vorbi despre planurile pentru perioada 2030-2040 la tabăra de la Băile Tușnad din 2024. Evenimentul anual din România a ajuns la cea de-a 33-a ediție.

În 2022, după o absență de trei ani din cauza virusului SARS-CoV-2, Viktor Orban s-a adresat din nou publicului Universității Libere de la Băile Tușnad, amintește autorul articolului.

Orban a spus că, din 2019, lumea a intrat într-un deceniu de războaie și pericole, iar pilonii civilizației occidentale care se credeau de neclintit au fost slăbiți. Premierul prezisese deja această ultimă evoluție cu trei ani înainte, când a avertizat cu privire la slăbirea competitivității europene din cauza politicilor liberale.

Prim-ministrul a declarat că situația politică globală este nefavorabilă și că Ungaria se confruntă cu mai multe provocări în același timp: pe primul loc rămâne demografia, urmată de migrație și încercarea de a face schimb de populație europeană, iar al treilea pericol cel mai dificil este expansiunea ideologiei de gen în Occident.

Al patrulea este războiul, care este urmat de criza energetică de care este strâns legată oroarea recesiunii economice europene și internaționale.

Dar prim-ministrul a anunțat și o cale de ieșire, un plan de acțiune, și a vorbit despre planurile strategice ale guvernului. Orbán a subliniat că nu există nicio șansă realistă de pace înainte de 2024 - alegerile prezidențiale din SUA - și a comparat strategia Uniunii Europene de abordare a conflictului cu cea a unei mașini cu o pană pe toate cele patru roți. El a afirmat că, prin urmare, UE are nevoie de o nouă viziune, iar Ungaria trebuie să ia măsuri pentru a-și garanta succesul local pentru a rămâne în afara crizei globale.

Premierul a lansat şi un plan de acţiune, a vorbit şi despre planurile de strategie ale Guvernului. Viktor Orban a subliniat că nu există nicio șansă realistă de pace până în 2024 - până la alegerile prezidențiale americane - și a comparat strategia Uniunii Europene privind gestionarea conflictului cu o maşină care pană la toate cele patru roți. După cum a spus el, de aceea UE are nevoie de o nouă viziune, iar Ungaria are nevoie de demersuri pentru garantarea succesului la nivel local pentru a rămâne în afara crizei globale.

Înainte de aceasta, în 2019, Orban a declarat că națiunea maghiară are capacitatea de a se apăra, că se află pe un curs promițător și că dezvoltarea sa ulterioară este amenințată din exterior, nu din interior.

La Băile Tușnad, prim-ministrul ungar face în mod regulat predicții politice, care se adeveresc cam de fiecare dată. În 2018, de exemplu, a prezis războiul ruso-ucrainean.

"Rusia se vede pe sine ca o țară care nu este în siguranță dacă nu este înconjurată de zone-tampon. Prin urmare, va încerca să creeze zone-tampon în jurul ei, așa cum a făcut până acum. Ucraina este una dintre victimele acestui lucru", a declarat Viktor Orban în urmă cu șase ani.

În 2016, el a devenit primul lider politic în exercițiu din lume care l-a susținut pe candidatul la Președinția SUA, Donald Trump, la Băile Tușnad, în timp ce în 2014 a vorbit tot aici pentru prima dată despre democrația iliberală, amintește autorul articolului.

În 2013, premierul s-a referit la necesitatea protejării resurselor naționale, subliniind importanța suveranității naționale, importanța Constituției naționale și prioritatea politicilor privind familia.

În 2011, a vorbit despre schimbarea epocii care are loc în lume, precum și despre noua interpretare a rolului statului, pledând pentru construirea unei societăți bazate pe muncă în locul uneia de consum, în timp ce un an mai târziu a vorbit despre gestionarea cu succes a crizei de stat naţional a țărilor din Europa Centrală.

În 2010, premierul a vorbit despre o revoluție de două treimi și despre instituirea unui sistem de cooperare națională, care a fost formulat ca un antidot pentru capitalismul speculativ în stil occidental.

Viktor Orban a ținut primul discurs la Universitatea de Vară şi Tabăra Studenţească de la Băile Tuşnad în 1998. La acea vreme, în calitate de premier nou ales, a subliniat importanța apartenenței Ungariei la NATO, însă în anii următori discursurile sale de aici s-au transformat pe rând în discursuri politice, constând în mai multe puncte.

aiciMarina Constantinoiu

Lucrăm cu materialul clientului. Miros de hoit.

 

• Home
 
• Știri Interne
 
• Evenimente
 
• General SIE implicat în măcelul din Irak

General SIE implicat în măcelul din Irak

Publicat:25.10.2010 05:42

Ultima actualizare:09.08.2022 03:13

Angajaţii români ai firmelor private de securitate pot câştiga în Irak chiar şi peste 7.000 de dolari lunar

Din documentele secrete pe tema conflictului din Irak publicate de site-ul Wikilleaks  reiese că o firmă românească a fost implicată în uciderea nediscriminatorie a civililor irakieni. Firma românească condusă de un general SIE în retragere – Mihail Bichir – a avut legături cu agenţi ai CIA şi ar fi lucrat, potrivit unor surse, cu oblăduirea administraţiei Bush.

În 2006, angajaţii companiei româneşti Danubia Global Inc. au ucis trei irakieni la Fallujah. Martorii au susţinut că angajaţii, cel mai probabil de origine americană, i-au confundat cu nişte insurgenţi şi au tras fără a fi provocaţi.

Mai citeşte şi:

Ororile războiului din Irak: degete topite cu substanţe chimice

La anchetă, ei au refuzat să răspundă întrebărilor cu privire la incident, invocând politica firmei de a nu oferi informaţii confidenţiale. După incident, companiei i-a fost suspendată activitatea în Irak timp de o lună, iar numărul angajaţilor a fost redus de la 70 la 12.

Firma unui general SIE

În februarie 2009, SC Security Ventures International Ltd cedează părţile sociale ale Danubia  Global Inc. către cetăţenii români Gabor Istvan ( 42 de ani) şi Mihail Bichir (61 de ani). Primul obţine 60% din părţile sociale şi celălalt 40%. Fiul lui Bichir, Bogdan Valentin, care deţinuse până atunci funcţia de administrator al firmei, cedează mandatul său lui Gabor Istvan.

Tot atunci, firma care recruta mercenari pentru Irak îşi schimbă obiectul principal de activitate din „activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice" în cel de „lucrări de construcţii". Mihail Bichir este general de brigadă al Serviciului de Informaţii Externe din  anul 2000, când i s-a acordat acest grad  alături de alţi patru colonei, prin Decretul 505 semnat de Emil Constantinescu. În acelaşi an a fost decorat cu Ordinul Naţional  Serviciul Credincios în grad de Cavaler. La 20 iunie 2001, Bichir a fost trecut în rezervă.

Numele lui Bichir a apărut şi în aşa-numitul „Armageddon al SRI"- o listă publicată de presă în 2002 care conţinea numele mai multor presupuşi foşti securişti activi şi după 1990, în cadrul serviciilor secrete. Conform documentului, generalul Mihail Bichir ar fi fost înainte de 1989 ofiţer al serviciului de spionaj al Securităţii, conducând Direcţia E 101 cu atribuţii în Europa, Canada şi SUA.

„Nu avem ce comenta"

Conform datelor publicate în Monitorul Oficial, în mai 2010 Mihail Bichir iese din societatea Danubia Global Inc. SRL, cedând cele 40% din părţile sociale celuilalt asociat, Gabor Istvan. Sediul firmei continuă să figureze şi astăzi la Registrul Comerţului chiar în locuinţa generalului, într-o zonă centrală a Bucureştiului.  Din spatele uşii „societăţii" ne-a răspuns soţia ofiţerului SIE, Anuţa Bichir (61 de ani). 

„Despre Danubia? Un moment", spune şi se lasă liniştea pentru un minut. Revine şi zice privindu-ne prin vizor. „Nu avem ce comenta". Vecinii, care îl ştiu de Mihail Bichir ca fiind „domnul general", au refuzat şi ei  orice dialog cu presa. Potrivit Ministerului de Finanţe, firma nu a mai avut activitate din 2007. Anii profitabili ai societăţii coincid cu perioada în care desfăşura activităţi în Irak.

În 2006, Danubia Global Inc. avea o cifră de afaceri de 220.000 de lei (50.000 de euro). În acelaşi an, societatea recruta mercenari români pe internet pentru „activitatea de minare-deminare în afara teritoriului României". Se cereau peste trei ani de experienţă. În anul următor,
Danubia şi-a păstrat cifra de afaceri din 2006 şi a declarat un profit de 120.000 de lei (28.000 de euro).

Legăturile cu CIA

Iţele poveştii duc şi către o legătură cu agenţia similară SIE din SUA - CIA (Agenţia Centrală de Informaţii). În 2006, compania Danubia preia firma privată de securitate Custer Battles, deoarece acesteia i-a fost interzis accesul în Irak.

Custer Battles a fost înfiinţată în 2001 în Newport, Rhode Island de către Mick Battles, fost agent CIA şi candidat pentru un loc în Congres din partea republicanilor, şi Scott Custer, fost ofiţer în cadrul trupelor Rangers. După răsturnarea lui Saddam Hussein, în primăvara lui 2003, compania primeşte un contract în valoare de 16 milioane de dolari pentru a asigura securitatea aeroportului din Bagdad.

Acesta a fost doar începutul, compania primind apoi numeroase contracte în Irak. Odată cu acestea a apărut şi un val de acuzaţii la adresa angajaţilor săi, de la folosirea disproporţionată a forţei, la uciderea unor civili şi poliţişti irakieni şi până fraudarea fondurilor Autorităţii Provizorii a Coaliţiei. Generalul de Brigadă în retragere Hugh B. Tant declara în 2006 că fraudele comise de Custer Battles „sunt probabil cele mai grave pe care le-am văzut în cei 30 de ani pe care i-am petrecut în armată".

Ajutor de la români

În martie 2006, un tribunal a condamnat Custer Battles pentru fraudarea a trei milioane de dolari din fondurile Autorităţii Provizorii a Coaliţiei. Potrivit presei americane, Custer Battles a beneficiat de sprijinul „discret" al Administraţiei Bush. Curtea de Apel a anulat verdictul, dar firmei i s-a interzis să mai activeze în Irak.

Aici intervine Danubia Global Inc., deţinută la acea vreme de Security Ventures International Ltd, o companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice, care preia Custer Battles, scrie „The Wall Street Journal". Un purtător de cuvânt al Custer Battles preciza că Danubia Global a preluat inclusiv echipamentele şi dispozitivele firmei americane din Irak, iar mai mulţi angajaţi s-au alăturat companiei româneşti, printre care Jerry Cullen, cel care a predat activele Custer Battles din Irak către Danubia.

Amy Clark a trecut şi ea la firma românească, pe aceeaşi poziţie de manager general. Ea explica pentru „Pittsburgh Post-Gazette" succesul firmei româneşti în Irak. „Alte companii cereau 15.000 de dolari pentru protejarea unui convoi, în timp ce noi cerem 7.500 de dolari".

Chestionat de „The Wall Street Journal", Bogdan-Valentin Bichir, director de operaţiuni la Danubia, a declarat că nu există nicio legătură între compania din Bucureşti şi Custer Battles. La rândul ei, Security Ventures International Ltd fusese înfiinţată de Richard Levinson, avocat de profesie care lucrase pentru Departamentul de Stat. După ce a fost ofiţer politic la Ambasada SUA din Roma, Levinson a lucrat o perioadă cu Richard Holbrooke, pe atunci asistentul secretarului de stat.

Cum tranzacţia a costat doar un dolar, FBI a mirosit ceva dubios şi a lansat o anchetă sub suspiciunea că vânzarea a fost făcută pentru a evita interdicţia impusă firmei americane de a mai activa în Irak.

În aceeaşi perioadă, un pachet din acţiunile Danubia Global a fost preluat de compania americană Windmill International Limited, care avea în Consiliul Director numeroşi republicani: Hansford Johnson, secretar al Marinei sub George W. Bush, Douglas Combs, subsecretar în cadrul Marinei între 1999 şi 2003 sau James Gilmore, fost guvernator republican de Virginia şi preşedinte al Comitetului Naţional Republican.

Un alt nume din Consiliul Director este Ronald Dwight. El a fost pentru scurt timp consilier juridic în cadrul Ministerului Transporturilor din Bagdad, chiar în perioada în care Custer Battles a primit contractele din Irak.

Firmele private de securitate

Cel puţin 310 companii private de securitate, printre care şi firme româneşti, au primit din 2003 contracte din partea administraţiei americane pentru protejarea oficialilor, instituţiilor, convoaielor şi altor entităţi din Irak. Cea mai cunoscută este Blackwater, implicată în numeroase scandaluri.

Alegerea bodyguarzilor

Unul dintre românii care au fost angajaţi în Irak de o firmă privată de protecţie şi pază ne-a povestit, sub protecţia anonimatului, cum se desfăşoară un astfel de contract. În principal, sunt căutaţi foşti sportivi, poliţişti de la trupele speciale sau militari care au fost în misiuni externe.

Dacă recruţii sunt consideraţi de încredere, semnează un contract conform căruia se vor afla pe răspunderea lor în Irak şi îşi asumă toate riscurile unei astfel de misiuni. Salariul este de 7.000 de dolari pe lună, iar contractele au o durată de patru - şase luni. Pentru comparaţie, un subofiţer al Armatei Române care se află în Afganistan are o diurnă de aproximativ 2.100 de euro lunar (2.900 de dolari), iar un ofiţer primeşte 2.700 de euro (3.750 de dolari).

Echipament american

Angajaţii firmelor de pază care se află la prima misiune în Irak au parte acolo de un scurt stagiu de pregătire. Este vorba, în principal, de cunoaşterea armelor (pistoale-mitralieră americane de tip M -15 sau M-16) şi câteva şedinţe de tragere în poligon.

Luptătorii sunt trimişi apoi la cazarma de care aparţin, unde primesc echipament de război complet (armament, muniţie, cască, vestă antiglonţ, etc), dar pe care nu există niciun însemn al vreunei ţări. De altfel, în momentul în care unul dintre bodyguarzi este ucis în luptă, moartea acestuia nu este asumată de nicio naţiune.

Românul care a participat la mai multe misiuni de pază a unor obiective sau de însoţiere a unor convoaie ne-a spus că a avut colegi din mai toate ţările, de la români, sârbi şi bulgari până la englezi şi americani foşti membri ai trupelor speciale. Regulile de confidenţialitate sunt foarte stricte în interiorul unei baze în care sunt cantonaţi „bodyguarzii". Niciunul dintre ei nu ştie numele real al colegilor, fiecare luptător fiind cunoscut doar după poreclă.  

România, implicată şi în scandalul din Afganistan

În iulie, Wikilleaks a publicat peste 90.000 de documente şi rapoarte militare clasificate despre războiul din Afganistan, în care existau 89 de referiri la evenimente în care fuseseră implicaţi militari români. La 22 martie 2007, brigada specială Diablo raportează o misiune a unui convoi românesc care ar fi lovit mortal un copil afgan în apropierea bazei Puli Alam.

La 3 decembrie, brigada specială Bayonet a raportat un accident la 11 kilometri de Kandahar. Un blindat românesc ar fi efectuat o manevră greşită de întoarcere, lovind un localnic. Potrivit unui raport din 7 noiembrie 2006, insurgenţii plănuiau răpirea unor diplomaţi străini şi militari români din regiunea Kandahar. Ministerul Apărării a refuzat să comenteze, precizând doar că referirile la militarii români publicate de Wikilleaks conţin o serie de inadvertenţe.

Wikilleaks dezvăluie războiul dintre Iran şi SUA în Irak

Fondatorul Wikilleaks, Julian Assange, la Londra  Foto: Reuters

Cele peste 390.000 de documente publicate vineri seara de Wikilleaks, care acoperă perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2009, dezvăluie că războiul din Irak a dus la moartea a 109.032 de persoane, peste 60% fiind civili. Cifra nu se potriveşte cu datele oficiale americane.

Potrivit unui bilanţ publicat la sfârşitul lunii iulie, aproximativ 77.000 de de civili şi militari irakieni şi-ar fi pierdut viaţa în perioada 2004 - august 2008. Documentele scot în evidenţă „numeroase cazuri de crime de război care par evidente din partea forţelor americane, precum şi uciderea deliberată a persoanelor care încercau să se predea".

„Vorbim de cinci ori mai mulţi morţi în Irak, o adevărată baie de sânge în comparaţie cu Afganistanul", a declarat fondatorul Wikilleaks, Julian Assange, pentru CNN. Potrivit „The Guardian", autorităţile americane nu au anchetat sute de cazuri de violenţe, tortură, violuri şi chiar crime comise de poliţiştii şi militarii irakieni.

Raportorul special al ONU pentru combaterea torturii, Manfred Nowak, i-a cerut preşedintelui american, Barack Obama, să lanseze o anchetă asupra cazurilor de tortură dezvăluite de Wikilleaks.

Şi liderul liberal-democraţilor britanici, Nick Clegg, a cerut o investigaţie privind abuzurile trupelor britanice din Irak, în timp ce Ministerul Apărării de la Londra a precizat că informaţiile riscă să pună în pericol vieţile militarilor care se află încă în această ţară.

Gardienii Revoluţiei şi Hezbollah

Administraţia Bush a fost deseori criticată pentru că ar fi exagerat implicarea Iranului în viaţa politică irakiană post-Saddam. Rapoartele Wikilleaks confirmă însă temerile americanilor. Astfel, Iranul a înarmat şi a antrenat miliţiile şiite pentru ca acestea să comită atacuri împotriva trupelor coaliţiei şi a oficialilor guvernamentali.

Gardienii Revoluţiei sunt suspectaţi că au jucat un rol crucial în acest sens, ajutaţi şi de Hezbollahul libanez. Antrenamentele aveau loc în Iran, unde insurgenţii erau învăţaţi cum să mânuiască explozibilii şi să tragă de pe clădiri.

De altfel, un raport din noiembrie 2005 relatează despre descoperirea de către poliţia irakiană a unor materiale pentru fabricarea bombelor, provenite din Iran. Un alt raport menţionează planurile de utilizare a rachetelor furnizate de Iran, care conţineau un agent „neuroparalizant" pentru anihilarea victimelor.

Dezvăluirile se bazează pe mărturii ale deţinuţilor, pe jurnalul unui militant capturat şi pe numeroasele ascunzători de arme iraniene. Implicarea Teheranului a avut loc şi la nivel politic, mai multe rapoarte avertizând că Iranul câştigă o influenţă tot mai mare în Guvernul irakian.

Fondatorul, hăituit

În ultimele luni, fondatorul Wikilleaks a dus o viaţă de fugar. Îşi schimbă numărul de telefon la fel de des cum îşi schimbă alţii cămăşile. Se cazează la hotel sub nume false, doarme pe podea, îşi vopseşte părul şi a renunţat la cărţile de credit pentru a nu i se lua urma, a povestit chiar el unui reporter al cotidianului „The New York Times".

Pentagonul şi Departamentul de Stat i-au cerut "să returneze" toate documentele şi să nu mai publice altele. Răspunsul australianului a fost fuga. A părăsit Suedia, unde a fost emis un mandat de arestare pe numele lui pentru molestare şi viol (mandat ce ulterior a fost anulat), şi s-a îndreptat spre Berlin. În capitala Germaniei nu a ajuns însă şi un bagaj cu trei laptopuri criptate.

Aşa că a aterizat în Marea Britanie, unde paşaportul australian îi permite să stea şase luni. După, Assange, poreclit „James Bond al jurnalismului", nu ştie încotro se va duce. Apropiaţii îi reproşează că celebritatea l-a transformat într-un dictator excentric şi capricios. De altfel, mulţi colaboratori l-au părăsit, dar Julian spune că el este „inima şi creierul" Wikilleaks.

adevarul

Citește mai multe despre:ciadocumentebush

Bucuria de a avea împliniri in viață.

 

În fiecare dimineață bunul Dumnezeu îmi aduce vești. Doi nepoți  sunt bursieri ai statului român, medaliți olimpici național și internațional deși nu au finalizat cursurile gimnaziale și liceale. Prin prisma rezultatelor, unul dintre ei este deja admis la două universități de prestigiu din România. Aud că nu intenționează să  emigreze. Un of al meu mai vechi. Am sfătuit părinții să nu apese pe pedala emigrantului.

În viata mea am avut posibilitatea să stau de vorbă cu mulți emigranți români,  unguri, evrei, sârbi.  La toți  am remarcat multe of-uri vis-à-vis de țările lor de origine. Am scris de-a lungul timpului și am povestit din zicerile emigranților, conlocutori de-ai mei.

Am să  dau exemplu Anei Birchall, viitor candidat la președinția României.  Să  citim cu atenție un articol din Adevărul.ro:

Profil de candidat. Ana Birchall, fosta ministră a Justiției cu doctorat la Yale și o avere uriașă

Ana Birchall, fostă ministră a Justiției, a anunțat în iunie 2024 că va candida ca independent la alegerile prezidențiale care urmează să aibă loc în luna noiembrie.

Ana Birchall va candida ca independentă la alegerile prezidențiale FOTO Facebook

Până în 2019, când a fost exclusă din PSD, Ana Birchall a avut mai multe funcții de top în Guvernul României și s-a bucurat de o imagine foarte bună, fiind considerată una dintre cele mai active și implicate femei din politica românească. Ulterior, Ana Birchall a intrat într-un con de umbră privind expunerea publică. Asta până în ianuarie 2022, când a fost numită în funcția de Reprezentant Special pentru Proiecte Strategice și Relații Internaționale în cadrul Nuclearelectrica. O funcție în care a rămas până în martie 2024, când și-a dat demisia.

Iar după doar trei luni, în iunie 2024, la o săptămână după alegerile locale, Ana Birchall și-a anunțat candidatura ca independentă la alegerile prezidențiale din toamna acestui an. Și – culmea! - în aceeași săptămână își anunța candidatura la alegerile prezidențiale și Elena Lasconi.

În iunie 2020, Ana Birchall, fostă ministră a Justiției, a avut contre dure cu Lia Savonea, membră CSM și fostă șefă a Consiliului Superior al Magistraturii. Acum patru ani, Lia Savonea a reacționat printr-un punct de vedere publicat pe site-ul CSM, la declarațiile Anei Birchall, care declarase într-un interviu că şedinţele în care urma ca Adina Florea să fie validată în fruntea Secţiei Speciale erau puse în aşa fel încât cei care nu erau de acord să nu poată ajunge să voteze. Printre aceştia, se afla şi Ana Birchall.

„Cât priveşte insinuările vizând modalitatea în care au fost fixate şedinţele Plenului, mă rezum doar la a preciza că, deşi iniţial ziua de şedinţă a fost stabilită de comun acord cu fostul ministru al justiţiei – doamna Ana Birchall într-o întâlnire informală, în prezenţa şi a celorlalţi membri ai Consiliului, ulterior, chiar domnia sa ne-a încunoştinţat că nu poate participa în ziua convenită", spunea Lia Savonea într-un comunicat în iunie 2020.

În prezentarea pe care și-o face pe propria pagină web, în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, Ana Birchall spune că perioada petrecută în fruntea Ministerului Justiției (aprilie-noiembrie 2019) a fost "cea mai intensă petrecută de mine într-o funcție publică într-o perioadă critică pentru justiția din România, o perioadă în care asaltul și asediul asupra justiției creșteau, în intensitate și în disperare, cu fiecare zi care trecea, cu fiecare zi în care eu am stat și am rămas dreaptă, „țeapănă pe picioarele mele", cum mi-a spus tatăl meu, loială valorilor și principiilor cu care am fost crescută de ai mei! Pot să spun cu mâna pe inimă că în opt luni de mandat ca ministru de justiție am reușit să iau măsuri de care sunt mândră, mai ales că toate aceste lucruri s-au întâmplat în condiții de maximă presiune. În noiembrie 2019 am fost dată afară din PSD pentru că m-am opus modificarilor toxice din justitie promovate de grupuri de interese disperati sa scape de dosarele de coruptie. Am fost exclusă din partidul pe care am crezut că îl pot reforma din interior".

În perioada în care a fost ministra Justiției, Ana Birchall s-a opus Secției Speciale, a adoptat printre altele legea de înăsprire a condițiilor pentru acordarea liberării condiționate pentru violatori, traficanți, pentru evitarea recidivei, precum și legea confiscării extinse a averilor ilicite.

În mai 2008 a fost înregistrată pe numele Anei Birchall o cerere de divorț la Judecătoria sectorului 1 București. Ana Birchall a declarat că a aflat din presă de această cerere și a înaintat o solicitare de anulare a cererii de divorț. De asemenea, Ana Birchall a dovedit ca CNP-ul este greșit, iar semnătura nu este a ei. Ea a mai afirmat la vremea respectivă că tot acest scandal a fost menit să o discrediteze, înaintea alegerilor locale și parlamentare, fiind convinsă ca împotriva sa s-a declanșat o campanie de denigrare și defăimare, cu atât mai mult cu cât numele ei era vehiculat ca un potențial viitor ministru al Educației.

În septembrie 2008, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, practic exact în ziua în care era confirmată drept candidată pentru un loc în Camera Deputaților, Ana Birchall a făcut obiectul unui alt scandal, pornit de reporterul Iosif Buble, care a lansat pe internet o înregistrare video, de câteva zeci de secunde, în care o femeie care aparent prezenta semnalmentele Anei Birchall și un bărbat necunoscut erau prezentați în ipostaze intime.

Ana Birchall a negat ferm că ar fi protagonista filmului, aducând ca dovadă în acest sens o expertiză criminalistică din care reiese foarte clar că în film apare o altă persoană, cu o fizionomie diferită. Ana Birchall l-a dat ulterior în judecată pe Iosif Buble, câștigând atât în primă instanță, cât și la apel.

În ceea ce privește cariera, Ana Birchall se poate lăuda cu un CV extrem de consistentă. Licențiată în Drept la Universitatea din București, Ana Birchall a fost admisă în 1999 la master la patru mari universități de pe glob: Harvard, Oxford, Yale, Cambridge. A ales Yale Law School, iar în 2002 a devenit doctor în Drept la Yale Law School.

După terminarea doctoratului, Ana Birchall a fost avocat colaborator în cadrul firmei de avocatură White & Case LLP, una dintre cele mai apreciate firme de avocatură din New York.

"Experiența din America m-a ajutat mult să învăț ce înseamnă profesionalismul, eficiența, seriozitatea, mentalitatea de învingător. Am învățat în mod special ce înseamnă să fii cu adevărat responsabil și să răspunzi pentru acțiunile și faptele tale. Nu am intenționat niciodată să rămân în străinătate. Întotdeauna am știut că o să mă întorc în România. În 2003, împreună cu familia mea, m-am întors în țară cu dorința de a-mi pune experiența, expertiza și competențele în slujba țării", scrie Ana Birchall pe pagina sa web.

În 2012 a fost aleasă deputată pe listele PSD. În timpul guvernării Ponta, Ana Birchall a fost înalt reprezentant al prim-ministrului pentru afaceri europene și parteneriatul cu SUA. În perioada ianuarie-iunie 2017, a ocupat funcția de ministru delegat pentru Afaceri Europene în Guvernul Grindeanu și, între 9 și 23 februarie 2017 a asigurat interimatul postului de ministru al justiției după demisia lui Florin Iordache în urma protestelor generate de promovarea unei ordonanțe de urgență ce decriminaliza unele fapte de corupție. În perioada 2018-2019, Ana Birchall a fost vicepremier pentru parteneriatele strategice ale Romaniei promovand interesele Romaniei. Între 24 aprilie 2019 – 4 noiembrie 2019 a ocupat funcția de ministru al Justiției în Guvernul Dăncilă.

Ana Birchall are cea mai mare avere dintre toți candidații la alegerile prezidențiale, conform ultimei declarații de avere depuse pe 15 aprilie 2024.

Astfel, la capitolul terenuri, Ana Birchall deține terenuri extravilane, în localitatea Dorna Arini, din Suceava, respectiv un teren de 14.000 de metri pătrați, cumpărat în 2022, un altul de 7447 de metri pătrați, cumpărat în 2007, și respectiv un al treilea de 16.447de metri pătrați, cumpărat în 2008. De asemenea a mai moștenit un hectar teren agricol în localitatea Fulga de Jos, Prahova.

Ana Birchall, cel mai bogat candidat la alegerile prezidențiale FOTO Inquam Photos/Octav Ganea

La capitolul locuințe, deține singură un apartament în Capitală, de 50 de metri pătrați, cumpărat în 1997, apoi, alături de soțul său, britanicul Martyn Birchall, deține încă un apartament în capitală de 304,89 metri pătrați, cumpărat în 2004, o casă de vacanță în localitatea Dorna Arini, Suceava, de 240,66 metri pătrați, cumpărată în 2006, precum și două imobile în SUA, respectiv o casă de 250 de metri pătrați, cumpărată în anul 2000, în localitatea New Haven, și un apartament de 180 de metri pătrați, cumpărat în 2002, în New York.

Ana Birchall mai deține bijuterii în valoare de 65.000 euro, obținute între 1996 și 2023, și lingouri de aur în valoare de 324.220,14 euro, obținute între 2011 și 2024. De asemenea, ei dețin hârtii de valoare (titluri de stat, certificate, obligațiuni) în valoare de 98.459,52 euro, 140.310,45 lei și 364.666,86 dolari americani.

Ana Birchall are la capitolul active financiare peste hotare, un cont curent de 13.608.32 de dolari deschis în 2002 la Sovereign Bank SUA SANTANDER, precum și unul de 129.343 de dolari, deschis în 2002, la Citi Bank.

Apoi, are 3 conturi curente la BCR (deschise între 2006 și 2007), de 135607.22 de lei, de 3945.88 de dolari, și respectiv de 151.67 de euro. Similar, trei conturi la Banca Transilvania (deschise în 2019), de 249.36 de euro, de 56.59 de dolari și de 225.02 lire sterline. Mai are un cont de 93.480.05 de dolari, la ING, deschis în 2009, și unul de 53.017 de dolari, la HSBC, deschis în 1985. Mai are declarat și un cont al soțului său, de 4826.99 de lei la Banca Transilvania.

Ana Birchall mai are: 3 depozite bancare la ING (deschise în 2022), de 6747.51 lei, 149.94 de euro, și 1678.79 lire sterline; un depozit bancar la BCR, de 440.4 euro (din 2022) și alte 3 la Wise, de: 113 lei (din 2023), 425.4 de euro (din 2023) și unul de 955.22 de lire sterline (din 2003).

Birchall deține hârtii de valoare (titluri de stat, certificate, obligațiuni) în valoare de 140.310,45 lei, de 98.459,52 de euro, și 364.666,45 de dolari, a acordat un împrumut Institutului pentru politici strategice si de securitate Pontus Euxinus, de 8500 de euro, și are investiții financiare în străinătate în companii private nelistate în valoare de 23.000.0000 euro.

Fosta ministră a Justiției are totuși și o datorie 10.000 de euro, la BCR, scadentă în 2024.

La capitolul venituri anuale, are notate salariul-diurnă de 536.744 lei, la societatea Nuclearelectrica unde a fost director, în timp ce soțul său a primit 120.000 de dolari de la Pestforce SRL (firmă deținută de acesta).

Ana Birchall a menționat în declarația de avere că a încasat din cedare folosință bunuri 18.265 de lei, și alături de soțul ei alți 48.000 de dolari.

Piteşti, orașul tinereții noastre. Amintiri de neuitat. Noi bogății culturale.

"

O bijuterie arhitectonică a României, restaurată din temelii. Picturi-unicat ascunse de comuniști sub ipsos și vopsea, scoase la iveală

După cinci ani de restaurări, Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer – Cumpăna" din Pitești își va recăpăta strălucirea de odinioară. Aceasta este una dintre cele mai frumoase galerii de artă din România și din Europa de Est.

Pictura cu stema regală a României a fost ascunsă 75 de ani FOTO Consiliul Județean Argeș

Clădirea a fost construită în 1886, în stil eclectic de factură clasicizantă, pe baza proiectului arhitectului Ion Socolescu, cu destinația inițială de sediu al Primăriei Pitești.

Mihail Kogălniceanu a fost cel care a avut o contribuție esențială la ridicarea clădirii, o adevărată bijuterie arhitectonică.

Clădirea a fost finalizată în doar un an, fiind inaugurată pe 30 octombrie 1886 și funcționând ca sediu al Primăriei Pitești până în 1968. Din 1968, clădirea a devenit sediul Galeriei de Artă din Pitești, Galerie redenumită la începutul anilor 2000 „Rudolf Schweitzer-Cumpăna", în onoarea marelui pictor originar chiar din Pitești și care a decis să doneze orașului său natal numeroase lucrări de pictură și grafică. Și – un semn al destinului?- Rudolf Schweitzer-Cumpăna s-a născut chiar în 1886, anul inaugurării clădirii ce avea să găzduiască ulterior o mare parte dintre picturile sale.

După 1990, Galeria de Artă din Pitești a ajuns pas cu pas într-o stare avansată de degradare. Însă grație unui amplu proiect de 19,9 milioane lei, dintre care fonduri europene de 19,5 milioane lei și cofinanțare a Consiliului Județean Argeș de 426.603 lei, acum cinci ani a început restaurarea din temelii a Galeriei de Artă din Pitești.

"Adevărul" a fost pe șantierul Galeriei de Artă din Pitești, restaurarea fiind finalizată în procent de peste 99%, și a vorbit cu o parte dintre cei implicați în acest proiect cultural major.

"O parte dintre pereții interiori ai clădirii ce găzduiește Galeria de Artă din Pitești au devenit la rândul lor opere de artă, pentru că în timpul lucrărilor de restaurare au fost descoperite picturi valoroase despre care inițial nu se știa nimic, fuseseră acoperite de mai multe straturi de tencuială și var, iar acum au fost scoase la lumină. Au fost găsite picturi originale realizate în perioada 1885 - 1886, existând chiar două plachete dreptunghiulare, pe holul ce duce spre primul etaj, unde sunt trecuți membrii Familiei Regale (Regele Carol I și Regina Elisabeta), ai Guvernului condus de Ion C. Brătianu și ai Consiliului Local din acea perioadă. Pe parcursul lucrărilor de restaurare a fost descoperită și o stemă a României Regale, una foarte rară, ce inițial fusese acoperită de stema României din perioada comunistă", a declarat pentru "Adevărul" Ion Mînzînă, președintele Consiliului Județean Argeș.

Scoaterea la iveală a picturilor deosebite și restaurarea lor a necesitat o muncă extre de mare, fiind implicate în total peste 40 de persoane.

"Întregul proces a început, practic, prin niște sondaje stratigrafice făcute pe fiecare suprafață în parte, în zonele unde a fost posibil, deoarece au fost zone întinse unde pictura era complet exfoliată. Ambianța de aici era mai mult decât dezolantă, iar în urma sondajelor stratigrafice realizate de către întreaga echipă s-a putut evidenția faptul că există o pictură originală deosebită pentru întreg patrimoniul României. S-a lucrat centimetru cu centimetru pătrat, deoarece fiecare strat a fost dat succesiv jos până am ajuns la varianta originală. Stema regală a României, descoperită pe parcursul restaurărilor, fusese inițial acoperită cu un strat de zugraveală verde deschis, un verde muncitoresc aplicat foarte aderent pe toată suprafața în perioada comunistă", explică restauratorul expert Maria Cătălina Tuică.

Imaginea 1/11: Tablou Nicolae Grigorescu Galeria de Arta Pitesti foto CJ Arges jpeg

Ulterior au început decapările și au început restaurările picturilor descoperite prin diferite metode, inclusiv prin tehnica velatura astfel încât, după cum spune Maria Cătălina Tuică, "s-au consolidat și reconstituit pur zonele care lipseau, tot ce ține de original a fost consolidat, astfel încât să avem la final o imagine complexă unde să predomine o unitate clară a originalului, nu a intervenției restauratorului, căci restauratorul nu face altceva decât să pună în valoare trecutul. Ansamblul pictural mural are o unicitate aparte, datorită acestei bogății ornamentale și cromatice și extraordinar de bine stăpânite".

Comuniștii au mascat complet cele două plachete dreptunghiulare unde erau trecuți membrii Familiei Regale (Regele Carol I și Regina Elisabeta), ai Guvernului condus de Ion C. Brătianu și ai Consiliului Local din anul inaugurării clădirii.

"Pe lângă stratul de vopsea, au avut un strat foarte aderent de ipsos, s-a încercat mascarea lor cu desăvârșire, să nu se mai vadă niciun detaliu, să nu mai fie acces la aceste două mărturii. Numai că istoria a ieșit la iveală", precizează restauratorul expert Maria Cătălina Tuică.

Printre cei care au lucrat cu pasiune și dăruire la restaurarea picturilor s-au numărat și mai mulți absolvenți ai secției de Artă Sacră de la Universitatea din Pitești.

"Îi apreciez extrem de mult pe tinerii care au lucrat la restaurarea Galeriei de Artă din Pitești. Gândiți-vă că restaurarea unei picturi de dimensiuni reduse a durat minimum trei zile. Acești tineri s-au dedicat trup și suflet restaurării, cu multă răbdare, atenție și talent. După finalizarea restaurării, Galeria de Artă Pitești va fi unul din cele mai frumoase muzee din România. Este esențial să ne implicăm cu fapta în susținerea culturii și în reabilitarea clădirilor deosebite, precum cea a Galeriei de Artă", mai spune Ion Mînzînă, președintele CJ Argeș.

Recepția clădirii va fi în toamna acestui an.

În ceea ce privește numeroasele tablouri de mare valoare, aproximativ 1.400 la număr, va mai dura până când acestea vor putea fi din nou văzute. Pe durata lucrărilor de restaurare, tablourile au fost mutate la Muzeul Județean Argeș. Și vor fi readuse la Galeria de Artă Pitești, secție a Muzeului Județean Argeș, numai după ce va fi asigurat microclimatul necesar.

"Deținem printre altele cea mai mare colecție de tablouri Rudolf Schweitzer-Cumpăna din România, aproape 300 de tablouri. Tablourile vor fi mutate din nou la Galeria de Artă Pitești după ce vom avea asigurat microclimatul necesar. Se vor face studii timp de mai multe luni pentru a vedea ce temperatură este necesară în săli pentru picturi, trebuie să vedem microclimatul, se vor amenaja simezele. Am montat deja mai multe dispozitive, inclusiv ventilo-convectoare. După ce va fi asigurat microclimatul necesar vom alege și ce tablouri vor fi expuse. Vor fi și două săli libere, pentru expozițiile temporare", spune Cornel Popescu, directorul Muzeului Județean Argeș.

Printre lucrările de artă modernă și contemporană ce vor fi readuse din 2025 în atenția iubitorilor de artă se numără opere reprezentative ale picturii românești, incluse în Patrimoniul Cultural Național, cu valoare națională și internațională, semnate de mari pictori precum: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Ion Țuculescu, Octav Băncilă, Theodor Pallady, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu."

Adevărul.ro 

Pregătiri pentru război. Ce trebuie sa facă europenii dacă nu vor ca în curând să învețe limba rusă.

"Ce conțin planurile clasificate ale NATO care pregătesc Europa pentru un potențial război cu Rusia

Strategii NATO au identificat mai multe domenii în care alianța trebuie să își rezolve rapid carențele, printre acestea aflându-se apărarea antiaeriană, rachetele cu rază lungă, numărul de trupe, muniția și problemele logistice, arată o analiză Reuters. Rezolvarea problemelor se poate face însă numai prin creșterea cheltuielilor militare, un lucru încă dificil de realizat.

Războiul din Ucraina și alegerile prezidențiale din SUA au dominat discuțiile din jurul summitului NATO de la Washington din această lună, însă, departe de scena publică, strategii militari ai alianței s-au concentrat pe chestiuni foarte concrete: cum să reconstruiască apărarea europeană defectuoasă și cât va costa asta.

Liderii NATO au convenit anul trecut asupra unor planuri de revizuire a capacităților sale de apărare, pe fondul temerilor tot mai mari legate de agresiunea rusă.

În culise, oficialii au analizat de atunci cerințele minime pentru realizarea acestor planuri, care au fost trimise guvernelor naționale în ultimele săptămâni, potrivit unui oficial militar, care a vorbit cu Reuters sub rezerva anonimatului.

Cerințele minime detaliază deficiențele armatelor NATO în domenii-cheie, oferind o estimare a costurilor pentru remedierea acestora, a declarat oficialul militar. NATO își propune să transforme aceste cerințe în obiective obligatorii pentru guverne, pentru a asigura apărarea Europei până în toamna anului 2025.

Reuters a discutat cu 12 oficiali militari și civili din Europa despre planurile clasificate, iar aceștia au subliniat șase domenii pe care alianța le-a identificat ca fiind urgente.

Printre acestea se numără deficitul de apărare antiaeriană și de rachete cu rază lungă de acțiune, numărul de trupe, muniția, problemele logistice și lipsa de comunicații digitale sigure pe câmpul de luptă.

Concluziile arată că NATO se confruntă cu dificultăți în atingerea obiectivelor, într-un moment în care unitatea sa ar putea fi pusă la încercare de constrângerile bugetare și de divergențele privind duritatea poziției față de Rusia.

În mod crucial, alegerile prezidențiale americane din acest an ar putea aduce la președinția celei mai mari puteri a NATO un om care s-a exprimat în mod repetat critic la adresa alianței și care i-a acuzat pe partenerii europeni că profită de sprijinul militar al SUA.

La summitul de la Washington din 9-11 iulie, unii responsabili politici europeni au recunoscut public că, indiferent de cine va câștiga alegerile din noiembrie, Europa va trebui oricum să își majoreze cheltuielile militare.

„Trebuie să recunoaștem că pentru America, indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale, prioritatea se va îndrepta din ce în ce mai mult către Indo-Pacific, astfel încât statele europene din NATO trebuie să preia din responsabilitate", a declarat ministrul britanic al apărării, John Healey, în marja summitului.

Ca răspuns la întrebările Reuters, un oficial NATO a declarat că liderii alianței au convenit la Washington că, în multe cazuri, vor fi necesare cheltuieli de peste 2% din PIB pentru a remedia deficitele. Acesta a precizat că 23 de membri îndeplinesc în prezent cerința de mininum 2% sau o depășesc.

„Indiferent de rezultatul alegerilor din SUA, aliații europeni vor trebui să continue să își crească capacitățile de apărare, gradul de pregătire al forțelor și stocurile de muniție", a declarat oficialul NATO.

NATO se află în prezent în cel mai înalt stadiu de alertă de după Războiul Rece, oficialii săi cei mai pesimiști, inclusiv ministrul german al apărării, Boris Pistorius, avertizând că un atac al Rusiei asupra unui stat membru al alianței ar putea avea loc în termen de cinci ani.

În timp ce economia rusă se află deja pe picior de război, guvernele europene s-ar putea confrunta cu rezistență dacă vor solicita mai mulți bani pentru cheltuielile de apărare de la contribuabilii care se resimt oricum din cauza inflației. Asta în condițiile în care cetățenii consideră că un război pare o perspectivă îndepărtată, spun analiștii.

„Ne putem aștepta să vedem o reacție politică, în special dacă politicienii încearcă să explice reducerile din alte domenii prin creșterea bugetelor pentru apărare", a avertizat Eurointelligence, un serviciu de știri și analiză axat pe UE, într-o notă din 12 iulie.

Mulți responsabili politici europeni – inclusiv britanicul Healey – au spus deja că cheltuielile pentru apărare vor trebui să depășească obiectivul actual al alianței de 2% din PIB.

Tuuli Duneton, subsecretar de stat pentru politica de apărare în Estonia, a sugerat într-un briefing online din 2 iulie, înaintea reuniunii de la Washington, că summitul NATO de anul viitor ar trebui să discute despre creșterea obiectivului de cheltuieli la 2,5% sau 3%.

Statele Unite sunt de departe cel mai mare contributor la operațiunile NATO.

Potrivit estimărilor NATO publicate în luna iunie, Statele Unite vor cheltui 967,7 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, de aproximativ 10 ori mai mult decât Germania, a doua țară cu cele mai mari cheltuieli, care alocă 97,7 miliarde de dolari.

Cheltuielile militare totale ale NATO pentru 2024 sunt estimate la 1.474,4 miliarde de dolari.

Prima reformă serioasă a NATO de la sfârșitul Războiului Rece și până în prezent va reorienta alianța spre apărarea Europei împotriva unui eventual atac rusesc, după ani de misiuni mai îndepărtate în țări precum Afganistan.

Reuters a relatat anterior că planificatorii NATO consideră că alianța va avea nevoie de 35-50 de brigăzi suplimentare pentru a rezista unui atac rusesc.

O brigadă este formată din 3.000 până la 7.000 de soldați, ceea ce ar însemna între 105.000 și 350.000 de soldați suplimentari.

Aceasta înseamnă, de exemplu, că Germania ar avea nevoie de 3-5 brigăzi suplimentare sau de 20.000 până la 30.000 de soldați de luptă suplimentari, a declarat sursa, efectiv o divizie în plus față de cele trei divizii pe care Berlinul lucrează să le echipeze în prezent.

Conform noilor planuri de apărare, Germania va trebui să își mărească apărarea antiaeriană de patru ori – nu doar numărul de baterii Patriot, ci și sistemele cu rază mai scurtă de acțiune – pentru a proteja bazele, porturile și peste 100.000 de soldați care se așteaptă să traverseze țara în drumul lor spre flancul estic, în cazul unor tensiuni serioase sau al unui război, a declarat pentru Reuters o sursă din domeniul securității.

Germania a avut la un moment dat 36 de unități de apărare antiaeriană Patriot și chiar și atunci s-a bazat pe sprijinul aliaților NATO. În prezent, forțele germane au mai rămas cu 9 unități Patriot, după ce au donat trei Ucrainei de la invazia rusă din 2022, și trebuie să crească drastic la acest capitol.

Costurile vor fi considerabile. Berlinul tocmai a comandat patru unități Patriot la un preț de 1,35 miliarde de euro.

Într-un semn al provocărilor bugetare care apasă deja asupra celei mai mari economii europene, Germania intenționează să reducă la jumătate ajutorul militar acordat Ucrainei în 2025.

În schimb, Berlinul speră că Ucraina va fi capabilă să își acopere cea mai mare parte a nevoilor militare cu împrumuturile de 50 de miliarde de dolari provenite din activele rusești înghețate, aprobate de Grupul celor Șapte, potrivit Reuters.

Planificatorii logistici au identificat și chestiuni detaliate, analizând spre exemplu cum vor fi transportate alimentele, combustibilul și apa pentru aprovizionarea trupelor, a declarat un înalt oficial NATO, un al doilea oficial subliniind că va trebui organizat și un flux invers al trupelor rănite și al prizonierilor de război.

„Se elaborează hărți în detaliu cu aliații", a spus oficialul, asigurându-se, de exemplu, că podurile sunt suficient de rezistente pentru a suporta sarcini militare grele.

O altă sursă de planificare militară a schițat un scenariu în care forțele inamice ar putea viza baza aeriană americană din Ramstein, în sud-vestul Germaniei, sau porturile din Marea Nordului, cum ar fi Bremerhaven, prin care forțele NATO ar călători în drum spre Polonia.

„Cum protejez aceste mase astfel încât să nu se transforme în ținte valoroase?", a spus sursa. „În caz contrar, ei vor fi primii și ultimii americani desfășurați aici", a avertizat acest interlocutor.

În timp ce zeci de mii de militari NATO și sovietici s-au aflat față în față de-a lungul frontierei interne a Germaniei în timpul Războiului Rece, desfășurarea trupelor va dura mai mult acum, în condițiile în care linia de front a oricărui conflict se va afla probabil mai la est – până la 60 de zile, inclusiv timpul necesar pentru a obține o decizie politică, potrivit primului oficial militar.

Mai sunt și alte probleme.

Europa nu are o capacitate feroviară suficientă pentru a deplasa tancuri, iar ecartamentele feroviare variază între Germania și fostele state baltice sovietice, ceea ce înseamnă că armele și echipamentele ar trebui încărcate în trenuri diferite.

Primul oficial NATO însărcinat cu planificarea a declarat pentru Reuters că apărarea cibernetică trebuie de asemenea consolidată pentru a proteja împotriva unui atac informatic, care ar putea afecta posibilele desfășurări.

Planificatorii NATO au alcătuit de asemenea o listă de indicatori care ar putea anunța o posibilă invazie rusească.

În acest caz, Europa ar trebui să fie pregătită să „își arate dinții" și să deplaseze trupe pregătite de luptă până la linia frontului potențial, ca răspuns la mișcările militare rusești, dacă este necesar, ca măsură de descurajare, dar și pentru a prelua lupta instantaneu în cazul în care tensiunile se transformă într-un război, a declarat oficialul militar pentru Reuters"

Tejghetarul, generalii bandiți din SRI și Guiță TV.

Sebastian Ghiță, dezvăluiri explozive despre Liviu Dragnea: Mi-a propus să colaborez cu Coldea

Acum 5 minute 126 citiri

Sebastian Ghiță susține că Dragnea i-a propus o colaborare cu generalul Coldea FOTO / Ionuț Mureșan

Tagul "audio" nu este suportat de browser-ul tău.

Omul de afaceri Sebastian Ghiță a confirmat că fostul premier Liviu Dragnea i-a propus o colaborare cu fostul șef SRI Florian Coldea pentru a scăpa de problemele din justiție.

Dezvăluirea că Liviu Dragnea a călătorit în 2024 la Belgrad, pentru a-i propune o „afacere" lui Sebastian Ghiță, a fost făcută de fosta consilieră a acestuia, Anca Alexandrescu, la Realitatea TV.

Sebastian Ghiță a confirmat informația pentru Adevărul.

"Domnul Liviu Dragnea a venit la Belgrad de cateva ori și ne-am întâlnit.

M-a surprins cu această propunere a dânsului să lucrez pentru această doamnă Mirona despre care mi-a spus că este un general din Servicii asociată cu domnul Coldea.

Mi-a spus și că dânsul a verificat puterea lor imensă în justiția română și că, dacă accept să lucrez pentru echipa Mirona - Coldea... nu voi mai avea niciodată probleme în justiție.

I-am spus..."Mr. Prezi", suntem noi... Sebastian Ghiță și Liviu Dragnea... vă gândiți cum sună ceea ce îmi propuneți? Ăștia v-au băgat în închisoare și pe dvs. și pe rudele lui Ponta.

L-au demis pe Maior cu forța ca să îl pună pe Dîncu prim-ministru și pe Monica Macovei președintă. Liviu Dragnea mi-a răspuns cumva... abătut și încurcat: "Da... câteodată și eu mă mir cum am ajuns în această situație"".

Întrebat în ce ar fi constat colaborarea, fostul deputat a declarat că nu a înțeles exact.

Despre afacerile lui Dragnea și Coldea, Ghiță a spus: "Dânsul (n.red Liviu Dragnea) mi-a spus ca este implicat în afaceri cu energie cu Coldea și Mirona. Romelectro și alte afaceri de trading de energie".

Întrebat dacă ideea de a lucra cu Coldea a fost ideea lui Dragnea sau un mesaj al fostului șef SRI, Ghiță a răspuns: "Mi-a spus că e un mesaj de la Coldea și această generaleasă Mirona (sau daca nu cumva Dragnea era naiv)".

Potrivit acestuia, întâlnirea dintre cei doi a avut loc în data de 19 martie 2024, în capitala Serbiei.

Florian Coldea, fostul șef operativ SRI, și alți generali care au lucrat în cadrul instituției au fost acuzați de trafic de influență și sunt anchetați de DNA.

Ucraina. Incertitudini.

Vor pleca americanii din Estul Europei? Care-i viitorul Ucrainei? Multe incertitudini!

"Ukrainian President Volodymyr Zelensky said during a visit to Britain last week that dealing with Trump would be hard work - but he added that Ukrainians are not "afraid of hard work". Ukraine's leader and Trump spoke by phone on Friday, a call both men described as good on social media platform X.

Zelensky has thanked Biden for his "unwavering support" and "bold steps" during more than two years of war.

.........

If Trump wins, there will be little or no weapons," he said, adding that he feared Ukraine would be forced into concessions to end the war, where the Kremlin's troops are making gradual battlefield gains.

"

Imagine din Afganistan. Fuga-i rușinoasă și  nici victorioasă!

Urări pentru toți cunoscuții și necunoscuți