Giethorn, Olanda, 2019

Eul...

Printre minciuni mai apar și realități.

Bravo, națiune! Unii s-au tâmpit, rău de tot.

Nu-i a bine! Pute a război, în continuare.

Semn clar că războiul nu se va termina curând!

Kremlinul refuză pentru moment o întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

Moscova a transmis luni că discuţiile de pace dintre Moscova şi Kiev nu au produs deocamdată niciun progres major, şi a cerut statelor care pot exercita o influenţă asupra Ucrainei să recurgă la ea pentru a determina Kievul să adopte o poziţie mai constructivă la negocieri, transmite Reuters.

Vorbind cu reporterii prin teleconferinţă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că mai trebuie făcute încă progrese semnificative la negocieri pentru a exista o bază pentru o posibilă întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul ucrainean Volodimir Zelenski.

Cu aceeaşi ocazie, Peskov a spus că Europa va fi lovită puternic în eventualitatea unui embargou asupra petrolului rusesc, care va dezechilibra din punct de vedere energetic continentul, dar nu va afecta şi Statele Unite. Subiectul oricărui embargou petrolier este unul foarte complex, a afirmat purtătorul de cuvânt.

Premierul israelian Naftali Bennett, care încearcă să medieze un armistiţiu în conflictul dintre Rusia şi Ucraina, a declarat luni că există în continuare falii mari între cele două părţi, chiar dacă au fost înregistrate unele progrese, relatează Reuters.

„Mai e un drum lung de parcurs, deoarece mai sunt câteva chestiuni în dispută, unele dintre ele fundamentale", a spus el într-un discurs, conform unei transcrieri oferite presei de biroul său.

„Israelul, alături de alţi prieteni din lume, va încerca în continuare să construiască o punte (între cele două părţi în conflict – n.r) şi să pună capăt războiului", a adăugat Bennett, care a avut în ultima perioadă numeroase discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi preşedintele rus Vladimir Putin.

Într-un video postat duminică noapte pe reţeaua Telegram, Zelenski a salutat eforturile depuse de premierul israelian „în încercarea de a găsi o cale pentru negociere".

„Mai devreme sau mai târziu, vom putea începe să discutăm cu Rusia. Poate la Ierusalim. E un loc bun de a găsi pacea. Dacă acest lucru este posibil", a spus şeful statului ucrainean, care anterior duminică s-a adresat parlamentului israelian prin videoconferinţă.

Totodată, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat că este pregătit să negocieze cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, dar avertizează că un eșec al negocierilor ar putea însemna că lupta dintre cele două țări ar putea duce la un al treilea război mondial".

Zelenkski a declarat, într-un interviu acordat duminică CNN, că există „compromisuri" pe care Ucraina nu le poate face în negocierile cu Putin.

Zelenski a fost întrebat despre cererile Rusiei – inclusiv să recunoască faptul că Crimeea face parte din Rusia, că cele două republici din Donbas sunt republici independente și să garanteze că Ucraina nu va fi niciodată membră a NATO. Răspunsul a fost: „Există compromisuri pentru care nu putem fi pregătiți ca stat independent".

Zelenski a spus că Rusia „nu poate să se impună cetățenilor unei alte țări cu forța".

„Nu poți să-l faci pur și simplu pe președintele unei alte țări să recunoască ceva prin folosirea forței", a adăugat el.

În interviul acordat CNN, Zelensky a declarat că este pregătit să negocieze cu președintele rus Vladimir Putin, dar a avertizat că, dacă orice încercare de negociere eșuează, ar putea însemna că lupta dintre cele două țări ar putea duce la „un al treilea război mondial".

„Sunt pregătit pentru negocieri cu el. Am fost pregătit în ultimii doi ani. Și cred că, fără negocieri, nu putem pune capăt acestui război", a declarat Zelenski.

Articol din Cotidianul.ro 

Feel Good Spring. O personalitate pe zi - Dimitri Dimitrievici ȘOSTAKOVICI,

Dmitri Dimitrievici Şostakovici s-a născut la Sankt Petersburg, la 5 septembrie 1906, într-o familie de muzicieni, de origine siberiană, tatăl având ascendenţă poloneză.

La 13 ani, a intrat la Conservatorul din oraşul natal, unde a studiat pianul şi compoziţia. În timpul studiilor, a scris primele lucrări, printre care "Dansuri fantastice pentru pian" (1922) şi "Simfonie" (1925). A fost numit profesor de instrumentaţie (1937), apoi de compoziţie (1939), la acelaşi Conservator.

În 1943, s-a mutat la Moscova, unde a predat la Conservator, continuându-şi totodată activitatea de creaţie. În 1927, guvernul sovietic îi comandase o simfonie, a II-a, pentru aniversarea revoluţiei din octombrie. Acesta a fost începutul unei stranii cariere de compozitor "oficial", marcată de alternări între consacrări şi căderi. După câţiva ani de succes, ziarul "Pravda" denunţa violent, la 26 ianuarie 1936, "haosul în loc de muzică" care era, în opinia autorităţilor, opera "Lady Macbeth din Mţensk", chiar dacă era inspirată de lucrarea omonimă a unui mare clasic rus, Nicolai Leskov (1865).

Compozitorul a reintrat în graţiile puterii cu "Simfonia a V-a" (1937) şi, în continuare, a primit de două ori premiul "Stalin": pentru "Cvintetul cu pian" (1940) şi pentru "Simfonia a VII-a" (1941). Dar, în 1948, celebrul raport "Jdanov", care definea estetica "realismului socialist", avea să-l lovească din nou pe Şostakovici şi noua simfonie a sa, scrisă în 1945.

Reconsacrat cu "Cântarea pădurilor" (1949), muzicianul avea să intre din nou în vizor în 1962, atunci când în "Simfonia a XIII-a" ataca, prin intermediul unor poeme de Evtuşenko, toate calamităţile, care se abătuseră asupra societăţii sovietice o dată cu stalinismul. După câteva modificări aduse textelor, această simfonie a putut fi interpretată din nou în Rusia şi, de atunci, compozitorul pare să fi putut crea mai liber.

Esenţialul creaţiei sale se compune din: 15 simfonii; 15 cvartete de coarde; şase concerte); trei opere; o operetă; trei balete; numeroase lucrări pentru orchestră sau ansamblu mic, multiple muzici de scenă şi de film; un oratoriu; cantate; numeroase lucrări de muzică de cameră şi pentru pian solo.

În cursul ultimilor ani ai existenţei, producţia compozitorului a fost dominată de o reîntoarcere către muzica vocală: "Simfonia a XIII-a", care fusese precedată de un ciclu de cinci melodii pline de ironie, "Satirii" (1960), pe poeme de Saşa Ciorni, urmată de "Simfonia a XIV-a" (1969). Ultima simfonie, a XV-a (1971), a fost pur instrumentală.

|Artistul a murit la 9 august 1975, după ce terminase cel de-al 147-lea opus al său, o "Sonată pentru violă şi pian". (sursă: "Dicţionar de mari muzicieni", Ed. Universul Enciclopedic, Buc. 2006) AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)