Avem un premier de rahat, un președinte mut. Bravo, Ludovic ORBAN care ai luat o poziție fermă, acum câteva minute!

Președintele Ungariei a comparat anexarea Crimeei cu Tratatul de la Trianon, în timpul summitul din Kiev, la care a participat și premierul Cîțu: ”Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns minoritari, că li s-au luat școlile”

ANALIZE • 24 AUGUST 2021 • ANDREEA PAVEL • 20.957 VIZUALIZĂRI • 98 COMENTARII

Președintele Ungariei, János Áder, a comparat, luni, anexarea Crimeei de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, încheiat la finalul Primului Război Mondial, prin care Transilvania revenea României, transmite hirado.hu.

”În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean”, a fost declarația preşedintelui Ungariei la summitul de la Kiev, intitulat ”Platforma Crimeei” și care a marcat anexarea peninsulei de către Rusia.

Şeful statului maghiar a subliniat că Ungaria susţine cu tărie suveranitatea Ucrainei şi integritatea teritorială a ţării nu numai în urma angajamentului său faţă de dreptul internaţional, ci şi datorită similarităţii acestei dureri.

Preşedintele maghiar a mai spus că “ignorarea, în cadrul şcolilor, a limbii materne a unei comunităţi naţionale, restricţionarea utilizării limbii materne în spaţiul public, ameninţarea cu amenzi şi sancţiuni a celor care îşi folosesc limba maternă – nesocotind, astfel, obligaţiile internaţionale la care ţara s-a angajat – nu este doar o încălcare gravă a drepturilor minorităţilor, ci şi un lucru care nu este demn de o ţară care s-a angajat să fie democratică, şi în plus, nu este nici în beneficiul naţiunii majoritare”.

“Noi, maghiarii, suntem adesea numiţi naţiunea libertăţii. În istoria noastră de peste o mie de ani, am experimentat în mod repetat cum este atunci când o putere mare îşi suprimă vecinul şi nu ezită să facă uz de ameninţări sau violenţe armate pentru a-şi impune voinţa. Asta a fost ceea ce s-a întâmplat în timpul Imperiului Otoman şi al Imperiului Habsburgic, dar şi în 1956, atunci când poporul maghiar a încercat să se elibereze de stăpânirea imperiului mondial al comuniştilor”, a explicat János Áder, citat de hirado.hu

Unde-i MAE? Unde-i marele Aurescu? Unde-i mutul? Niște fripturiști!

Citiți cele 98 de comentarii și nu înjurați prea tare!

VIDEO - Ludovic Orban îi cere lui Klaus Iohannis, Bogdan Aurescu și Florin Cîțu să ofere un răspuns tranșant Ungariei

Președintele Ungariei, János Áder, a comparat, luni, anexarea Crimeei de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, încheiat la finalul Primului Război Mondial, prin care Transilvania revenea României. Ludovic Orban, președintele PNL, susține că declarația liderului de la Budapesta trebuie taxată prompt de reprezentanții de la București.

„Este o declarație belicoasă. Nu are legătură cu realitatea istorică. E o declarație făcută într-un context nepotrivit.

Să faci o asemenea legătură este o jignire la adresa României.

Nu poate fi lăsată fără răspuns”, a spus Ludovic Orban, președintele PNL.

Cetăţenii ungari păstrează memoria agresiunii puterilor ocupante, precum şi trauma provocată de Trianon şi înţeleg de ce anexarea Crimeei a rămas o ''rană deschisă'' pentru poporul ucrainean, a declarat luni preşedintele ungar Janos Ader la summitul Platformei Internaţionale Crimeea, care se desfăşoară la Kiev, summit la care a participat și premierul român Florin Cîțu, relatează agenţia MTI. Prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920, a fost recunoscută apartenența Transilvaniei la România.

În acelaşi timp, a adăugat el, cu referire la legislaţia ucraineană privind limbile minorităţilor, ''dacă un stat îşi neglijează obligaţiile internaţionale şi interzice limba maternă a unei minorităţi naţionale în şcoli, restricţionează folosirea limbii ei materne în viaţa publică şi îi ameninţă cu amenzi pe cei care-şi folosesc limba maternă, atunci aceasta nu este doar o încălcare serioasă a drepturilor minorităţii - ceea ce nu corespunde unei ţări dedicate democraţiei-, dar de asemenea acţionează împotriva intereselor naţiunii majoritare''.

Vezi și: Marcel Ciolacu îi întoarce atacu președintelui: Jo napot kivanok, Iohannis! România nu are președinte .

Oare asa de jos au ajuns Serviciile de Informații românești? 

Mediafax: Marius Oprea

"Securitatea avea în 1989, la un efectiv de peste 10.500 de ofiţeri operativi, şi unul de acoperiţi, de 2.426 ofiţeri, specializaţi în special pe domenii economico-financiare, care se ocupau de ”afacerile” Securităţii – de la vînzarea de saşi şi evrei şi pînă la căpuşarea, prin firme controlate de ea, a marilor centrale de export-import, care realizau tot comerţul exterior al României. Acum, efectivele serviciilor care asigură domeniul siguranţei naţionale sînt de trei-patru ori mai mari decît în 1989, iar numărul ”acoperiţilor” din diversele servicii de Securitate naţională din România se apropie, posibil, de 10.000. Unul la zece mii, poate ajunge şi prim-ministru, relativ uşor. Dar, să i se dea apoi şi misiunea să pună mîna, direct, pe un partid politic, asta e ceva nou!

Cîţu  a ajuns să aibă o putere care-l miră şi pe el

L-am văzut pe ecranele televizoarelor din România pe premierul Cîţu, pasiv ieri, faţă de sfidarea Preşedintelui Ungariei, care a comparat pierderea Transilvaniei cu ocuparea Crimeii de către ruşi. La fel de pasiv a fost Cîţu la întîlnirea cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, nepunînd deloc în discuţie soarta celor 500.000 de români care trăiesc în Ucraina şi care nu mai au, prin noua ”Lege a popoarelor indigene”, dreptul asigurat la educaţie în limba română. Legea care le-a răpit educaţia în limba maternă românilor din Ucraina e în vigoare de la mijlocul lunii mai.

Pe de o parte, atacat de preşedintele maghiar pe tema Trianonului, pe de altă parte, flancat de un preşedinte al Ucrainei care le refuză drepturile elementare la educaţie românilor, Florin Cîţu a brodit-o cu un discurs ofensiv antirusesc, de parcă asta ar fi rezolvat problemele de fond, care ne privesc direct: şi anume că există probleme nerezolvate, diferende istorice chiar între partenerii chemaţi la masă, pentru a putea găsi o soluţie cu privire la Crimeea. Acesta putea fi un prilej, printr-o acţiune politico-diplomatică, de a se găsi o soluţie măcar cu privire la problema educaţiei în limba maternă a românilor ucrainieni, cît şi de a da o replică potrivită preşedintelui ungar.

Nu s-a întîmplat aşa. Cîţu şi-a spus poezia antirusească într-o engleză americană de nivel convesaţional şi s-a întors acasă. Fără să scoată un cuvînt despre situaţia românilor din Ucraina, sau să răspundă jignirilor preşedintelui maghiar cu privire la Trianon. N-a ieşit cu nicio virgulă, din hîrtia pe care o avea pregătită. Pentru că, aşa cum am mai scris, nu are viziune, nu e un om de stat. Chiar şi funcţia de ministru a fost o pălăre prea mare şi pentru fruntea lui înaltă.  Nefiind om de stat, cum am mai spus cu alt prilej, deşi se visează preşedinte – nu numai de partid, a ratat o ocazie istorică. Avem însă un premier care nu e nici măcar un om prea educat, în afara cifrelor şi a bilanţurilor contabile. E un funcţionar cu mînecuţe, ajuns într-o poziţie care îl miră şi pe el. Cum a fost posibil?

Notele din liceu ale lui Cîţu – secret de stat, de pe cînd era ministru!

CV-ul lui Florin Vasile Cîţu e succint şi e aidoma celor al securişilor din cabinetul Năstase, al căror CV începea, cu rare exepţii, în 1990 – de parcă eram conduşi de adolescenţi. De ce îşi ascunde Florin Cîţu anii adolescenţei? Răspunsul l-am aflat – noroc că mai există ziarişti de investigaţie în presa locală."

Un mediocru în fruntea guvernului:

Florin Cîțu, un elev mediocru. A luat 4 la examenul de treaptă și a ratat doi ani la rând admiterea la ASE

de Sabina Dumitru

Government 16 decembrie 2020 • 21:01

 

• Directorul liceului din acea vreme l-a mutat din pix pe tânărul Cîțu la liceu.
• După absolvirea liceului, tânărul a ratat doi ani la rând admiterea la ASE.
• Cîțu a absolvit în 1996 Grinnell College din America.

Florin Cîţu, omul care gestionează banii ţării, propus de două ori premier, a tras mâţa de coadă la liceu. Adică a fost mediocru. De nota 4. Ziarul de Vâlcea scrie că, în 1988, Florin Vasile Cîţu a luat 4 la examenul de treaptă a doua la Liceul Energetic din Râmnicu Vâlcea.

Ziarul vâlcean scrie că actualul ministru ar fi trebuit să intre la şcoala profesională, dar l-au salvat pilele părinţilor. Directorul liceului din acea vreme l-a mutat din pix pe tânărul Cîțu la liceu. După absolvire, a ratat doi ani la rând admiterea la ASE, după care a intrat la o universitate privată.

De la nota 4 în liceu, Cîțu a absolvit în 1996 Grinnell College din America, specializarea economie-matematică, şi acum e tratat ca o adevărată vedetă pe pagina de internet a şcolii.

În plină împărţeală a funcţiilor între PNL şi USR-PLUS, Florin Cîţu a spart tăcerea. Nu a vorbit despre politică, ci despre finanţele ţării.

Iadul pe pământ

Incendii în Grecia - Flăcările se apropie de Atena

Două sate din vestul Atenei au fost evacuate luni după ce a izbucnit un nou incendiu într-o zonă forestieră care a fost răvășită de flăcări încă de săptămâna trecută, notează mediafax.

Pompierii se străduiesc să stingă focul în timp ce localnicii sunt nevoiți să-și părăsească locuințele, scrie Reuters.

Forțele de ordine au intervenit pentru a evacua de urgență localitățile Vilia și Profitis Ιlias, aflate la circa 50 km de capitala greacă Atena, în condițiile în care vântul puternic a întețit incendiul. Nu au fost încă raportate informații despre răniți.

De la începutul lunii august, mai mult de 500 de focare de incendiu au devastat întreaga Grecie, nimicind zone vaste de teren forestier.

Mii de oameni au fost obligați să își abandoneze gospodăriile.

Incendiul de pe insula Evia a ars timp de câteva zile până când a fost stins, iar apoi au apărut noi focare.

 

Ipse Dixit: „Cine ar mai dori să-şi rişte pielea colaborând cu soldaţii americani într-o ţară care va fi lăsată în urmă? Nu este un dezastru doar pentru afgani, ci este un dezastru şi pentru viitorul politicii externe americane",

Mai sunt și americani deștepți, nu numai îngrămădiți total! 

Puşcaşul marin care l-a ucis pe Ossama bin Laden, despre retragerea din Afganistan: „Ne-am întors la 11 septembrie 2001”

Într-un interviu acordat pentru „Journal du dimanche", Robert O'Neill, fostul puşcaş marin care l-a împuşcat mortal pe Ossama bin Laden pe 2 mai 2011, la Abbottabad, în Pakistan, deplânge situaţia din Afganistan.

În opinia sa, este vorba de un „naufragiu". O'Neill, un susţinător al lui Donald Trump, îi acuză pe decidenţi politici de la Washington de lipsă de pragmatism, fiind de părere că retragerea din Afganistan trebuia făcută imediat după eliminarea lui bin Laden.

„Misiunea noastră era să-l prindem pe Ossama bin Laden. Punct ochit. Ar fi trebuit să ne retragem după. Acum asistăm la un naufragiu. Este o ruşine", declară el pentru săptămânalul francez.

„Sunt foarte mâhnit mai ales pentru toţi ce care au murit acolo. Această evacuare este efectuată din motive politice ulterioare, nu în mod pragmatic şi realist", acuză el.

Fostul puşcaş marin crede că America pierde din încredere pe plan internaţional.

„Cine ar mai dori să-şi rişte pielea colaborând cu soldaţii americani într-o ţară care va fi lăsată în urmă? Nu este un dezastru doar pentru afgani, ci este un dezastru şi pentru viitorul politicii externe americane", susţine el.

„Este ca şi cum ne-am întors la punctul de plecare: 11 septembrie 2001", conchide Robert O'Neill.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Adevărul.ro 

Criminală fraza: Traducătorii afgani „sunt cei care ne-au ajutat să-i omorâm în ultimii 20 de ani… Vor să se răzbune (pe ei). Nu este loc pentru acești oameni în Afganistan.”

Forțe speciale ale SUA, agenți CIA și veterani de război încearcă să-i salveze pe foștii aliați afgani / Talibanii au început vânătoarea celor peste 20 de mii de translatori / Ce este „Dunkerque Digital”

ANALIZE • 23 AUGUST 2021 • ADRIAN NOVAC • 15.985 VIZUALIZĂRI • 18 COMENTARII

Actuali și foști membri din forțele speciale americane, veterani de război, precum și agenți din comunitatea de informații își folosesc propriile rețele de contacte pentru a scoate în siguranță din Afganistan soldații afgani din trupele de comando, spioni și translatori locali care au lucrat pentru Statele Unite, după ce au fost profund dezamăgiți de modul în care Administrația Biden a pregătit și desfășurat operațiunile de evacuare din Kabul.

Mai multe grupuri constituite recent de membri ai U.S. Special Forces, SEAM Team Six și CIA se află în prezent într-o cursă contracronometru pentru a-i salva pe afganii care au colaborat cu forțele internaționale în cei 20 de ani de război în Afganistan, campania „Dunkerque Digital” fiind doar una dintre multiplele operațiuni de salvare.

Haosul evacuării

Liderii militari din Statele Unite au declarat că, de când guvernul local a căzut, iar talibanii au preluat controlul țării, au evacuat pe calea aerului din Kabul cel puțin 13.500 de afgani și 2.500 de americani. Eforturile de evacuare au încetinit însă în ultimele zile, de la 6.000 de persoane evacuate vineri la doar 3.800 de persoane salvate sâmbătă.

Acest lucru a avut loc din mai multe motive, unul dintre ele fiind eșecul de a găsi rapid țări terțe care doresc să accepte să găzduiască temporar regfugiații afgani în timp ce SUA procesează vizele lor. În plus, talibanii îi blochează pe cei care încearcă să ajungă la aeroportul din Kabul, unde terminalele sunt supraaglomerate cu 16.000 de persoane care așteaptă să fie evacuate.

Duminică, Pentagonul a anunțat că avioane comerciale din Statele Unite vor fi folosite pentru a ajuta la transportul oamenilor evacuaţi din Afganistan. Un purtător de cuvânt al Departamentului american al Apărării a precizat că 18 aeronave – provenind de la companii ca United, American Airlines şi Delta – vor transporta oamenii care au fost deja scoşi din Afganistan şi se află în ţări terţe. Aparatele comerciale nu vor fi trimise așadar la Kabul.

Președintele Joe Biden a apărat cu îndârjire modul în care a gestionat dosarul afgan, afirmând într-un interviu recent la ABC că nu a existat „o modalitate de a ieși (din Afganistan) fără ca rezultatul să fie apariția haosului.” Criticii au spus însă că modul precipitat în care Team Biden a ales să părăsească Afganistanul a provocat înfrângerea guvernului de la Kabul și a dus la abandonarea aliaților afgani care au ajutat trupele SUA și cele aliate în timpul războiului.

Salvând un fost camarad

Haosul și degringolada care au însoțit evacuările de pe aeroportul Hamid Karzai din Kabul i-au determinat pe foști și actuali membri ai forțelor speciale americane și din CIA să pună în mișcare propriile planuri de salvare a camarazilor lor afgani.

Operațiunile de extragere din țara asiatică îi vizează în special pe militarii afgani din trupele de elită, spioni și informatori locali care au oferit informații trupelor internaționale, precum și translatori afgani care au ajutat armata SUA și forțele străine staționate în Afganistan în ultimele două decenii.

ABC News a descris cum, la sfârșitul săptămânii trecute, un grup autodenumit „Task Force Pineapple” a declanșat un efort frenetic de a ajuta un fost soldat afgan din trupele de comando să ajungă la aeroportul din Kabul, în timp ce era vânat de talibani care îi trimiteau amenințări cu moartea.

Militanții știau că soldatul a lucrat cu U.S. Special Forces și echipa de elită SEAL Team Six mai mult de zece ani, în operațiuni de eliminarea a liderilor talibani, iar acest lucru l-a transformat într-o țintă pentru islamiști.

Soldatul afgan a povestit cum în urmă cu două luni a scăpat ca prin urechile acului dintr-un avanpost aflat în nordul Afganistanului, în timp ce aștepta ca oficialii americani să-i aprobe viza specială pentru imigrare în SUA. Ulterior, avanpostul în care se ascunsese el a fost capturat de talibani.

Săptămâna trecută, foști membri ai unității de elită Green Beret, angajați din organizații non-guvernamentale și un ajutor al congresmanului republican Mike Waltz (el însuși fost ofițer în trupele speciale Green Beret) au solicitat ajutorul unui ofițer al Ambasadei SUA aflat pe aeroportul din Kabul.

Acesta i-a ajutat pe pușcașii marini ce păzesc aeroportul să-l identifice pe fostul soldat afgan, care a fost prins în mulțimea de civili din afara aeroportului și a încercat fără succes, ore în șir, să ajungă la un punct de control al armatei americane aflat la mică distanță de el.

Situația a devenit dramatică după ce talibanii s-au amestecat cu miile de civili care așteptau în fața aeroportului și au deschis focul, ucigând două persoane. Fostul militar din trupele afgane de elită a fost în cele din urmă ajutat să ajungă în perimetrul de securitate al armatei SUA, unde a strigat parola „ananas” către trupele americane aflate la punctul de control. Două zile mai târziu, grupul de americani – format din prieteni și foști camarazi – a reușit să ducă și familia afganului în interiorul aeroportului din Kabul.

Task Force Dunkirk

ABC News a relatat și că alți foști membri ai armatei americane și ai CIA și-au consolidat propriile eforturi de salvare a afganilor constituind un grup separat numit „Task Force Dunkirk,” o referință la operațiunea masivă de evacuare a forțelor britanice și a altor forțe aliate din orașul francez Dunkerque în 1940 din calea trupelor lui Hitler.

„Mi-am petrecut anii de vârf ai carierei în operațiuni speciale, iar acest lucru mi-a oferit acces la o mulțime de oameni care au aceleași opinii și la o mulțime de oameni care au trăit cu poporul afgan, îi iubesc pe afgani și au fost cu ei timp de 15, 20 de ani,” a declarat locotenent-colonelul în retragere Russell Worth Parker, purtător de cuvânt al grupului. „Nu am putut sta deoparte doar să ne uităm la oamenii pe care îi cunoaștem abandonați în fața unei morți certe.”

Parker a spus că, deși există și civili care asistă grupul, majoritatea membrilor au servit în Afganistan. În condițiile în care țara a căzut în mâinile talibanilor, cei din „Task Force Dunkirk” au primit cereri de ajutor de la afganii cu care au lucrat și s-au împrietenit în timpul războiului. Veteranii au început apoi să se contacteze unul pe altul și să vorbească despre modalități de a-și ajuta camarazii. Unii dintre ei și-au luat concediu pentru a asista la evacuarea afganilor, alții au decis chiar să meargă în Afganistan pentru a ajuta cu aceste eforturi.

„Nu știu dacă aș putea trăi cu mine dacă nu fac ceva,” a afirmat Parker. „I-am spus fiicei mele zilele trecute: ‘Într-o zi, oamenii vor vorbi despre aceasta. Și când vor face asta, vreau să vă amintiți că tatăl vostru și o grămadă de mame și tați au făcut tot ce au putut.’”

Parker a spus că „Task Force Dunkirk” și grupurile cu care s-a unit acum au ajutat să scoată din țară cel puțin 83 de afgani vânați de talibani. Modul lor de operare este bazat pe principiul „unul câte unul,” așa cum a declarat Parker referindu-se la misiunea grupului: „Să scoatem încă un afgan. Și după ce îl scoatem pe el sau pe ea, vrem să mai scoatem încă unul. Asta este cel mai bun lucru pe care îl putem face acum.”

Mulți dintre veteranii americani războiului de 20 de ani din Afganistan au spus pentru ABC că au fost inspirați de acei afgani care au luptat cot la cot cu ei și au fost deseori răniți și uciși lângă ei. Abandonarea nu a fost niciodată o opțiune pentru ei, chiar și atunci când SUA au retras brusc aproape toate forțele militare din Afganistan luna trecută, declanșând o criză de propoții.

„(Afganii) nu au șovăit niciodată. Eu și mulți dintre prietenii mei suntem astăzi aici datorită vitejiei lor în luptă. Le datorăm toate eforturile pentru a-i scoate (din Afganistan) și a ne onora promisiunea,” a spus și Mike Mulroy, fost adjunct al secretarului apărării, care a activat ca pușcaș marin și ofițer CIA în Afganistan.

„Digital Dunkirk”

Eforturile uriașe depuse de foști soldați ai forțelor speciale americane și foști spioni CIA au fost relatate și de FoxNews, care a precizat că o rețea de „sute de mii” de persoane, inclusiv analiști care folosesc informații secrete și imagini prin satelit pentru a localiza punctele de control talibane ce înconjoară aeroportul din Kabul, lucrează împreună pentru a evacua translatori locali din Afganistan.

Matt Zeller, un veteran al războiului din Afganistan, a declarat că translatorii afgani – vânați în prezent de către talibani – au fost aliați esențiali ai SUA în timpul războiului din Afganistan și au jucat un rol mult mai mare decât acela de simplii traducători. „Acești oameni despre care vorbim… erau ochii și urechile noastre pe câmpul de luptă,” a afirmat Zeller. Potrivit informațiilor, cel puțin 20.000 de translatori afgani și membri ai familiilor acestora se află blocați în prezent în Afganistan.

Matt Zeller a spus că a auzit comandanți talibani ordonând insurgenților să-i împuște mai întâi pe translatori. „Din perspectiva talibanilor, ei au câștigat,” a continuat Zeller, fost analist CIA. Traducătorii afgani „sunt cei care ne-au ajutat să-i omorâm în ultimii 20 de ani… Vor să se răzbune (pe ei). Nu este loc pentru acești oameni în Afganistan.”

Zeller a descris o campanie numită „Digital Dunkirk” folosită pentru evacuarea translatorilor afgani. El a spus că „sute de mii” de persoane s-au alăturat mișcării după doar câteva săptămâni, dar că grupul ar putea crește la câteva milioane până când operațiunea se va termina.

El a spus că „Digital Dunkirk” a început ca „o armată de veterani,” care a fost alertată de situațiua dramatică de către afgani, dar că rețeaua a crescut până la a include organizații pentru drepturile omului, grupuri religioase și de conștientizare politică. „Am avut analiști din sectorul serviciilor de informații care au venit și au început să facă analize de imagini prin satelit… identificând punctele de control talibane în timp real prin folosirea datelor de pe rețelele sociale” pentru a oferi rute sigure către aeroport, a declarat Zeller.

Aceasta în condițiile în care talibanii, care au anunțat că îi vor ierta pe oricare afgan care a ajutat SUA în timpul războiului, au stabilit puncte de control care blochează străzile către aeroportul din Kabul și îi înregistrează sau îi ucid pe afganii care ar fi lucrat împotriva lor.

Zeller a afirmat că membrii rețelei le oferă afganilor care vor să ajungă la aeroportul din Kabul informații despre punctele de control talibane și străzile pe care ar trebui să meargă pentru a-i ocoli pe islamiști. În plus, „Digital Dunkirk” le oferă refugiaților care ajung pe aeroport date despre zborurile pe care le-ar putea lua și le oferă suport moral, în contextul în care oamenii sunt nevoiți să aștepte până la 9-10 ore, în condiții de temperaturi ridicate, umede, fără apă, mâncare și fără toalete, cu talibanii care trag fără discriminare pe deasupra mulțimii.

Zeller a descris un caz în care „Digital Dunkirk” a ajutat cu succes o americancă să treacă printr-o poartă de la aeroportul din Kabul, după ce a vorbit cu un pușcaș marin care păzea zona. „Restul familiei ei era acolo în spatele ei,” a declarat Zeller. „Încă nu sunt cetățeni americani și nu li s-a permis accesul în aeroport.”

„Femeia a trebuit să ia decizia sfâșietoare de a-și lăsa familia în urmă,” a continuat el. „Iar această situație se repetă iar și iar… Am prieteni care mi-au spus că au avut cetățeni americani care stăteau în mulțime fluturând pașapoartele albastre strigând că sunt cetățeni americani, iar pușcașii marini nu au putut merge să-i recupereze.”

Veteranul de război a declarat că nu-și poate imagina cum trebuie să fie situația pentru trupele americane de pe aeroportul din Kabul care „trebuie să stea la 50 de metri distanță de talibani și să-i privească comportându-se ca niște bătăuși și să nu poată face nimic.”

Zeller l-a criticat pe secretarul apărării, Lloyd Austin, care a afirmat că nu are capacitatea de a garanta deplasarea în siguranță a americanilor către aeroportul din Kabul. Ce-i lipsesc sunt ordinele date unităților SUA prezente la fața locului de a se deplasa în afara aeroportului și de a salva americanii și afganii aflați în pericol, a afirmat membrul rețelei „Digital Dunkirk.”

Zeller a spus că Statele Unite au responsabilitatea de a evacua traducătorii afgani. Dacă nu sunt evacuați acum, atunci „vor fi morți și vom regreta pentru tot restul vieții că i-am abandonat,” a afirmat Matt Zeller care și-a ținut promisiunea de a-l evacua din Afganistan pe propriul său translator, despre care a spus că a ajutat la salvarea vieților unor pușcași marini americani.

Surse: ABC News, FoxNews

Sursa Foto: Agerpres

H2S

Beneficiile nebanuite aduse de unul dintre cele mai neplacute mirosuri. Ne-ar putea feri de cancer sau diabet

Ultima actualizare: 14-07-2014 01:28

Cercetatorii au descoperit ca hidrogenul sulfurat aduce beneficii nebanuite asupra sanatatii. Gazul este asociat cu bacteriile ce rezulta din descompunerea mancarii in intestine.

Mirosul emanat de flatulente este cu siguranta unul care tine lumea la distanta. Cu toate acestea, oamenii de stiinta sustin ca izul respectiv ar avea avantaje nebanuite, reusind sa tina la distanta boli precum cancerul, atacurile cerebrale, infarctul si dementa.

Hidrogenul sulfurat este unul dintre gazele urat mirositoare, produs de bacteriile care rezulta din descompunerea hranei in organism. In cantitati mari, este toxic, dar in cantitati mai mici ar ajuta la protejarea celulelor si ar intari sistemul imunitar, sustin expertii de la Universtatea Exeter, din Marea Britanie, citati de Daily Mail.

Substanta ajuta la conservarea mitocondriilor, care “energizeaza” celulele sanguine si regleaza inflamatiile. Cercetatorii au dezvoltat mai nou un compus - numit AP39 - care sa ajute corpul sa produca exact cantitatea necesara de hidrogen sulfurat. Acestia sustin ca este vorba de o strategie ce isi va dovedi din plin eficienta in prevenirea atacurilor cerebrale, a infarcturilor, diabetului, artritei, dementei si chiar imbatranirii.

“Desi hidrogenul sulfurat este cunoscut ca fiind caustic, cu un miros urat asociat oualor stricate si flatulentei, gazul este produs in mod natural de propriul corp si ar ptuea juca rolul eroului in tratarea mai multor boli”, spune cercetatorul Mark Wood, citat de Daily Mail.

Fuga americanilor si asociațiilor din Afganistan=fuga evreilor din Egipt

Presedintele SUA Joe Biden a declarat ca spera ca operatiunile de evacuare la Kabul sa poata fi finalizate inainte de 31 august, data care a fost stabilita de guvernul sau pentru retragerea completa a trupelor americane din Afganistan, relateaza AFP, citata de Agerpres.

„Speram ca nu trebuie sa prelungim", a spus presedintele american, lasand usa deschisa pentru o prelungire. "Cred ca vor fi discutii", a afirmat el.

"Vom vedea ce putem face", a raspuns el la o intrebare a unui jurnalist care l-a intrebat ce ar face daca tarile aliate ar cere Statelor Unite sa ramana in Afganistan mai mult timp.

Seful diplomatiei europene Josep Borrell a calificat sambata "imposibila" evacuarea tuturor colaboratorilor afgani ai puterilor occidentale inainte de 31 august.

Aproximativ 28.000 de persoane au fost evacuate din 14 august, a declarat duminica liderul de la Casa Alba. "Este o operatiune incredibila" a spus el.

"Lucram din greu si cat mai repede posibil pentru a evacua oamenii", a adaugat el, dand asigurari ca aceste evacuari ar fi fost "dificile si dureroase" chiar daca ar fi fost incepute "acum o luna".

La o saptamana dupa ce talibanii au preluat puterea, mii de oameni inca incercau sa fuga din tara duminica, iar haosul domnea in continuare pe aeroportul din Kabul.

„Am facut o serie de modificari, inclusiv extinderea accesului in jurul aeroportului si a zonei de securitate", a mentionat Joe Biden, fara a oferi mai multe detalii.

Iata topul tarilor care si-au evacuat cei mai multi cetateni din Afganistan:

De unde atâția câlți în capul oamenilor!

Totul e cu susu-n jos 

Ascultați al meu cuvânt.

Dracul este pe pământ. 

Treburile merg pe dos,

Toate sunt cu susu-n jos.

Cum de ce? stați că vă zic,

Și pe loc eu vă explic!

Băieți falnici, arătoși,

Copți la minte și frumoși.

Nu mai sunt ca înainte,

Vă spun eu două cuvinte.

Sunt puțin cam ofensat,

Când ei se duc la pensat.

Eu nu le fac critică,

Îi văd la cosmetică.

În saloane speciale,

Punându-și măști faciale.

Nu asta le e natura,

Unii-si fac chiar manichiura.

Și fetele și femei,

Au uitat de sfatul mamei.

Nu mai sunt ca înainte,

Când purtau al lor veșminte.

La genți fermoaru de l-ai tras,

Vezi numai biguri de ras.

Fetele sunt ca și tații,

Se rad mai mult ca bărbații.

Unele-și pun silicoane,

Parcă ar fi două baloane.

 

Taie din sâni și stomac,

Parca-r tăia din copac.

Ce mai! totul sa schimbat.

Femeia se vrea bărbat.

Cum din foc sare scânteie,

Bărbatul se vrea femeie.

Mai oameni buni stați cuminți,

Cum v-au creat  ăi părinți.

Păstrați-vă verticali,

Cum v-ați născut naturali.

Așa suntem noi meniți,

Pe lumea asta veniți.

Unii grași și alții slabi,

Unii negrii, alții albi.

Unii înalți, alții pitici,

Sociabili sau sălbatici.

Fund mare, mic sau gigant,

Relaxant sau iritant.

Sâni micuți sau mari cât roata,

Cum v-au creat, muica și tata.

Nu luați forme de-mprumut,

Stați așa cum v-ați născut.

NAE CRISTIAN 

BUDEȘTI 23 - 06 - 2019

Să nu avem impresia - colonialiștii sunt interesați de Afganistan de flori de coucou!

Economia și demografia afgană, explicată în 4 grafice esențiale

de DP Duminică, 22 august 2021, 20:01

Afganistanul are o lungă și complicată istorie a dominației puterilor străine și a conflictelor între diferitele facțiuni din țară, scrie Visual Capitalist . Drept urmare, Afganistanul este privit de mulți din țările occidentale ca un deșert sfâșiat de război, puțini fiind cei care sunt interesați să afle lucruri mai amănunțite despre această țară.

Mai sus, aveți o hartă a Afganistanului. Cum influențează peisajul său, tiparele populației? Cum influențează această geografie economia și relațiile cu națiunile vecine?.

• Munți înalți, văi adânci

Peisajul accidentat al Afganistanului este definit de munți acoperiți de zăpadă, văipline de verdeață dar și deșerturi care se extind. Țara are o mare varietate de extreme climatice. Aceste extreme nu se opresc însă doar la temperatură. Afganistanul are cea de-a șasea cea mai mare diferență de nivel cu 7.234 m între punctul său cel mai înalt și cel mai jos.

Pentru cei care locuiesc în America de Nord, terenul țării a fost comparat cu Colorado, Kabulul semînând foarte mult cu Denver.

• Unde locuiesc oamenii în Afganistan?

Modelele de locuire din Afganistan sunt similare cu cele din țările vecine :oamenii se grupează acolo unde există acces la apă dulce.

După cum arată cartograma de mai jos, o mare parte din populația țării este situată în jurul Kabulului și a râului Kabul.

Provincia de sud-vest Nimruz este cea mai puțin populată zonă din țară. Coridorul Wakhan - care leagă Afganistanul de China - este, de asemenea, foarte puțin populat, cu aproximativ 14.000 de rezidenți în total.

• Demografia Afganistanului

Afganistanul are o populație foarte tânără. Vârsta medie a locuitorilor este de 19 ani- una dintre cele mai tinere națiuni din lume)mai mică decât Pakistan- 24ani sau Iran- 30 ani).

Islamul este religia oficială de stat din Afganistan. 99,7% din populația afgană este musulmană, una dintre cele mai mari proporții din cele 49 de țări cu majoritate musulmană.

• Drumurile

Construcția șoselei care leagă marile orașe ale Afganistanului a început în anii 1960, dar a fost repede curmată de război. După ce SUA a preluat controlul în 2001, construcția de drumuri noi a început cu seriozitate.

Între 2002 și 2016, USAID și Departamentul Apărării (DoD) au cheltuit aproximativ 2,8 miliarde de dolari pentru construirea și întreținerea infrastructurii rutiere din Afganistan. Acest număr nu include investițiile din alte surse care au venit în scopul îmbunătățirii rețelei rutiere a țării.

Rezultatul: șosele mai bune, dar dificil de întreținut. Un raport din 2016 vorbește despre poduri prăbușite și secțiuni de drum distruse

• Resurse minerale

Occidentul e foarte interesat de bogatele resurse minerale din Afganistan. Zeci de ani de conflict aproape continuu au făcut din minerit o afacere dificilă în țară, Statul dispunând de bogate zăcăminte de litiu și pământuri rare. Se estimează că Afganistanul are peste 1 trilion de dolari din rezerve minerale neexploatate.

China a declarat că este pregătită pentru "relații de prietenie și cooperare" cu noul regim taliban

Pupincurismul la nivel de stat și moartea românilor pentru o căciulă de creițari.

Ce bine că am ascultat de soție și în 1997 nu am plecat în Kosovo!

Iată ce se poate întâmpla cu o nație care se închină la o Poartă străină :

"

Povestea unui militar român mort în Afganistan la doar 28 de ani FOTO VIDEO

Primul militar român a decedat în noiembrie 2003, iar ultimul şi-a pierdut viaţa în septembrie 2019.

Printre cei 27 de eroi care şi-au pierdut viaţa acolo, s-a aflat şi Vasile Claudiu Popa, în vârstă de doar 28 de ani, din Alba Iulia. S-a întâmplat în data de 22 septembrie 2013, în timp ce se afla într-o misiune de patrulare la Kabul.

Vasile Claudiu Popa şi Adrian Postelnicu (34 ani), cel de-al doilea originar din Constanţa, au suferit răni deosebit de grave după ce au călcat pe dispozitiv exploziv improvizat, o capcană amorsată în faţa lor de inamic. Au fost transportaţi cu un elicopter Medevac la spitalul militar din Baghram, unde au decedat.

 

Claudiu era pasionat de cariera militară. A absolvit Colegiul Militar „Mihai Viteazul“ din Alba Iulia, după care a urmat Institutul de Marină din Constanţa. Militarul s-a mutat cu soţia la Constanţa unde, începând cu anul 2006, a lucrat în cadrul Grupului Naval de Forţe pentru Operaţii Speciale, în subordinea Centrului de Scafandri. Era maistru militar clasa a III-a şi se afla la a doua misiune în Afganistan. 

 

Adrian Postelnicu şi Vasile Claudiu Popa se aflau într-o misiune de patrulare în Kabul

 

A fost decorat Post Mortem cu Emblema de Onoare a Statului Major General, Medalia NATO article V şi cu Emblema de Onoare a Forţelor Navale. 

 

"Suntem distruşi, avea doar 28 de ani şi toată viaţa înainte“, spunea atunci o mătuşă a militarului. „Când am auzit nu mi-a venit să cred. Era un copil muncitor, cu bun simţ. Nu am cuvinte. Nenorocire mare în familie. Mai mare nu se poate", spunea o vecină de bloc. Mama lui Claudiu a insistat să fie adus şi înmormântat la Alba Iulia şi nu la Constanţa unde a locuit în ultimii ani. A fost înmormântat cu onoruri militare în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia. 

 

 

Consiliul Local Alba Iulia i-a acordat Post Mortem titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului. În fiecare an, la mormântul din Cimitirul Eroilor este organizat un ceremonial militar şi religios în amintirea celui care a fost Vasile Claudiu Popa.

Prezenţa României în Afganistan

 

Din 2002 şi până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei Române au participat la misiunea din Afganistan, în rotaţii de câte şase luni. 

 

 

Lista militarilor români căzuţi pe frontul din Afganistan:

Sublocotenent (Slt.) Postmortem (PM) Ciprian-Ştefan Polschi, decedat la 5 septembrie 2019, ca urmare a exploziei unei maşini capcană, în timp ce se afla în apropiere de Green Zone din capitala Kabul.

Slt. (PM) Mădălin Stoica, decedat la 15 septembrie 2017 în zona aeroportului Kandahar

Slt. (PM) Iulian Dumitrescu, decedat la 07 mai 2016

Slt. (PM) Adrian Vizireanu, decedat la 07 mai 2016

Slt. (PM) Claudiu Constantin Vulpoiu, decedat la 30 martie 2014

Slt. (PM) Adrian Postelnicu, decedat la 22 septembrie 2013

Slt. (PM) Vasile Claudiu Popa, decedat la 22 septembrie 2013

Slt. (PM) Ion-Lucian Leuştean, decedat la 9 mai 2012 după ce a fost rănit grav la 7 septembrie 2011 în provincia Zabul din Afganistan

Slt. (PM) Cătălin Ionel Marinescu, decedat la 10 mai 2011 în provincia Zabul

Slt. (PM) Constantin-Laurenţiu Lixandru, decedat la 5 mai 2011 în provincia Zabul

Slt. (PM) Cristian-Petru Filip, decedat la 1 octombrie 2010

Slt. (PM) Marius Florin Sfecheş, decedat la 1 octombrie 2010

Slt. (PM) Dan Ciobotaru, decedat la 23 iunie 2010 pe drumul naţional 1 Kabul-Kandahar

Slt. (PM) Caracudă Paul, decedat la 23 iunie 2010 pe drumul naţional 1 Kabul-Kandahar

Slt. (PM) Valerică Leu, decedat la 12 mai 2010 pe drumul naţional 1 (Qalat-Kabul)

Slt. (PM) Florin Bădiceanu, decedat la 23 februarie 2010 pe drumul naţional Kandahar-Kabul[26]

Maior (PM) Iuliu-Vasile Unguraş, decedat la 7 aprilie 2009 pe drumul naţional Kandahar-Kabul

Maior (PM) Tiberius-Marcel Petre, decedat la 3 aprilie 2009

Slt. (PM) Claudiu Chira, decedat la 26 februarie 2009 pe drumul naţional 1 (Qalat-Kabul)

Slt. (PM) Dragoş Traian Alexandrescu, decedat la 31 august 2008 pe drumul naţional 1 (Qalat-Kabul)

Slt. (PM) Claudiu Marius Covrig, decedat la 13 iunie 2008 pe drumul naţional 1 (Qalat-Kabul)

Slt. (PM) Ionuţ Cosmin Sandu, decedat la 20 martie 2008

Slt. (PM) Aurel Marcu, decedat la 6 septembrie 2007

Slt. (PM) Ionel Gheorghiţă Drăguşanu, decedat la 20 iunie 2006

Slt. (PM) Narcis Şonei, decedat la 24 aprilie 2005

Slt. (PM) Mihail-Anton Samuilă, decedat la 14 noiembrie 2003

Slt. (PM) Iosif-Silviu Fogaraşi, decedat la 11 noiembrie 2003"

Doi lideri și o mie de opinii. Ba pe-a mă-tii!

Conflict şi divergenţe la sfârşit de eră, în relaţiile germano-ruse Merkel-Putin

Chiar în acea zi, sancţiuni britanice şi americane au vizat şi pe pe cei 7 ofiţeri GRU implicaţi în supraveghere şi otrăvirea lui Navalnîi, iar cele americane au vizat, în acelaşi timp, companii şi transportatori implicaţi în construcţia Nord Stream 2. Agenda de divergenţe este atât de bogată încât unica ambiţie a liderului german este păstrarea unor canale de dialog, chiar dacă adevărurile neplăcute şi poziţiile opuse sunt reiterate constant în faţa lui Putin.

Relaţia ruso-germană a fost tradiţional bună după căderea Zidului Berlinului şi reunificarea Germaniei ca parte a Occidentului, a Uniunii Europene şi a NATO. Cancelarul Angela Merkel a făcut eforturi constante pentru a menţine relaţia şi a angaja Rusia, însă diferenţele şi contradicţiile au ajuns atât de profunde încât părţile s-au îndepărtat ca poziţii iar tentaţia de a menţine buna relaţie cu Rusia a avut reacţii dure şi la nivel european. Relaţia s-a stricat fundamental după anexarea Crimeii şi agresiunea militară din Estul Ucrainei în 2014. S-au adăugat uciderea cetăţenilor ruşi în Occident, ca operaţiuni speciale, inclusiv în Germania şi otrăvirea cu Novichok a lui Alexei Navalnîi, tratat în Germania şi reîncarcerat la revenirea sa în ţară.

Pe parcursul timpului s-a văzut şi diferenţa majoră de manieră şi stil a celor doi lideri, şi stilurile politice de abordare diferită, ba chiar şi neîncrederea profundă instalată între cei doi lideri, deşi Germania s-a menţinut pe toată această perioadă drept punctul de contact şi canalul cel mai potrivit european pentru tentativele de a raţionaliza politic şi de a determina reacţii mai acceptabile din partea lui Putin – vezi chiar transferul lui Navalnîi pentru tratament în Germania. Altfel, întâlnirea de vineri, 20 august, a fost acelaşi dialog al surzilor, reluare a poziţiilor asumate formal de către Rusia şi ignorarea argumentului celuilalt.

Nici unul dintre cei doi lideri nu a părut să fie confortabil în discuţia care a durat mai bine de trei ore. Vladimir Putin nu e deloc un diplomat afabil şi deschis, cu atât mai puţin curtenitor în discuţii, iar doamna Merkel este ultima Doamnă de Fier rămasă în politica Occidentală, puternică şi dură în poziţii, inflexibilă în dorinţa de a comunica toată nemulţumirea şi de a pronunţa criticile necesare în faţa liderului de la Kremlin. Cei doi au găsit poziţii comune doar atunci când Putin a cerut în germană unitatea împotriva terorismului internaţional, o poziţie de principiu la care achiesează şi statele occidentale.

Sigur că memoria istorică – şi cea personală a celor doi lideri – a notat incidentul din 2007 când Putin a permis labradorului său Koni să intre la întrevedere şi să vină spre doamna Merkel, Cancelarul german neagreând prezenţa câinilor, iar asta a fost de ajuns ca liderul de la Berlin să-l pună la punct declarând public că a înţeles că aşa vrea Putin să pară mai bărbat şi că-i este frică lui de propriile slăbiciuni, altfel nu ar fi recurs la un gest de o asemenea bădărănie şi dovadă de lipsă de respect. Observaţiile au fost suficient de puternice pentru ca Putin să nu mai repete asemenea experimente din nou cu doamna Merkel.

Tot specific în această relaţie este menţinerea Angelei Merkel pe linia neclinitită a nevoii constante de a angaja Rusia şi pe Putin. Chiar şi în faţa strategiei propuse de izolare a lui Putin ca efect de sancţiune personală pentru nenumăratele acţiuni pe care le-a purtat, Cancelarul German s-a opus şi a cerut statelor UE să menţină dialogul direct cu liderul rus, fiind secondată în aceste solicitări de preşedintele Franţei Emmanuel Macron. Aceste poziţii au întâmpinat însă un zid de reacţii la nivelul UE, al mass media şi al publicului din mai toate statele, inclusiv în Franţa şi Germania, al unei populaţii care consideră că nu poţi discuta raţional cu Rusia lui Putin. De altfel şi doamna Merkel a fost obligată să recunoască la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei că avem cu toţii nenumărate conflicte cu Rusia şi toate fac relaţia asta foarte dificilă, dar şi-a menţinut poziţia că trebuie să discuţi întotdeauna cu Putin, chiar şi în aceste condiţii.

Cel mai prezent subiect pe masa discuţiilor a fost cel al situaţiei interne din Rusia şi, evident, situaţia lui Alexei Navalnîi. Sigur, represiunea din Belarus a lui Alexandr Lukashenko nu a fost uitată, dar la exact un an de la otrăvirea lui Navalnîi, subiectul era obligatoriu şi a ocupat centrul scenei şi în presa germană, şi în conferinţa de presă de după reuniune. Astfel, poziţia germană este că avem de a face cu un caz clar motivat de răzbunare politică, şi nu întâmplător, pentru că Germania deţine toate probele în cazul tentativei de asasinat a lui Navalnîi, de la Clinica Berlin Charite care l-a tratat pe opozantul rus.

Acest caz nerezolvat pune presiune majoră asupra relaţiei Germaniei cu Rusia, a recunoscut Angela Merkel, care a remarcat că solicitările sale de eliberare a lui Navalnîi nu au fost auzite de Putin şi că acesta nu a reacţionat încă, fapt ce afectează această relaţie. Ca şi încarcerarea sa ilegală şi nejustificată. Vladimir Putin s-a aflat în poziţia de a repeta propriile sale susţineri: Navalnîi nu a fost încarcerat pentru activităţile sale politice, ci pentru încălcarea legii; Nu există otrăvire cu Novichok şi Occidentul nu a dat nici o probă concludentă în această direcţie, cu atât mai puţin privind o eventuală implicare sau responsabilitate a Rusiei în aceste acţiuni; de altfel numele de Navalnîi nici nu este pronunţat de către Putin, acesta fiind “subiectul" “acuzatul" sau “cel arestat şi condamnat pentru fapte penale".

De altfel, cu doar două zile înainte, miercuri, 18 august, în aşteptarea vizitei Cancelarului Germaniei, Ministerul rus de Externe a dat publicităţii o declaraţie lungă despre “cazul Navalnîi", în care acuză “Germania şi aliaţii săi" că au montat, în ultimele 12 luni, “o provocare planificată pentru a discredita Rusia în ochii comunităţii internaţionale şi a ştirbi interesele sale naţionale". Berlinul a fost acuzat direct că nu a oferit nici o probă care să susţină “alegaţiile fără nici o bază" potrivit cărora Navalnîi ar fi fost otrăvit cu un agent neurotoxic. În acelaşi comunicat, MAE rus susţine că Germania a făcut cereri ilegale de la instituţiile de aplicare a legii ruse, fără a oferi “răspunsuri relevante" în schimb alegând să joace “un ping-pong birocratic" cu Moscova.

Potrivit declaraţiilor Cancelarului german la finalul întâlnirii, Angela Merkel "i-a cerut liderului rus să-l elibereze pe Navalnîi, şi a fost foarte clară că Germania va continua să ceară acest lucru, având în vedere că situaţia lui Navalnîi este "reprobabilă", iar condamnările de până acum au fost considerate "disproporţionate" de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În schimb, Vladimir Putin a declarat fără echivoc faptul că el nu a dat nici un ordin pentru otrăvirea lui Navalnîi, continuând să refuze pronunţarea numelui în orice circumstanţe.

Numai bine că, chiar vineri, Statele Unite şi Marea Britanie au adoptat noi sancţiuni la un an de la otrăvirea lui Navalnîi, fiind vorba despre cei 7 ofiţeri GRU care au dus la bun sfârşit urmărirea şi operaţiunea de otrăvire a liderului opoziţiei ruse. În plus, tot vineri, 20 august, trei ziare importante europene au publicat scrisoarea deschisă a lui Navalnîi prin intermediul căreia face apel la Occident să facă mai mult pentru a combate corupţia în state precum Rusia. Londra a detaliat sancţiunile sale faţă de cei 7 ofiţeri ai serviciilor ruse de informaţii implicaţi în tentativa de asasinat.

Conferinţa de presă a insistat, în prezentările celor doi lideri, în mod special asupra Afganistanului, Libiei şi Nord Stream 2 ca teme majore discutate, atât Navalnîi, Belarusul cât şi Ucraina fiind lăsate de către cei doi lideri deoparte. Presa a adus aceste teme în centrul dezbaterilor, aşa încât celelalte elemente s-au regăsit cu precădere în interviuri ulterioare ale celor doi şi în comunicatele de presă ale Kremlinului şi Cancelariei germane.

Şi în privinţa evoluţiilor din Afghanistan, cei doi lideri au demonstrat că au poziţii diferite. Ca şi viziuni distincte despre capturarea Kabulului de către talibani: dacă pentru cancelarul german a fost o situaţie "neplăcută, dramatică şi terifiantă", Putin a insistat că Moscova caută să deschidă canalele de comunicare cu grupul islamist încercând să găsească un anumit tip de relaţie cu talibanii, inclusiv prin rămânerea ambasadei în Kabul. "Mişcarea talibană controlează aproape întreg teritoriul ţării. Acestea sunt realităţi şi trebuie să pornim în orice tip de politici de la realităţile de pe teren".

Poziţia lui Vladimir Putin – care nu se pronunţase încă pe subiect, chiar dacă o făcuseră politicieni şi instituţii la diferite nivele, după preluarea controlului în Kabul de către talibani – a fost aceea de a adresa un apel la adresa comunităţii internaţionale să acţioneze pentru a preveni “colapsul" Afganistanului ca urmare a preluării lui de către talibani, insistând că este important ca “teroriştii să nu pătrundă în ţările vecine, inclusiv sub acoperirea de refugiaţi". Pentru Putin, colapsul Afganistanului e o variantă mai proastă decât conducerea sa de către talibani. Mesajul a fost unul fără echivoc care a completat reacţia ministrului de Externe Serghei Lavrov, cel care a respins recunoaşterea guvernului Taliban sau negocieri la un anumit nivel. Pentru Rusia lui Putin, terorismul, radicalismul Islamic şi drogurile, care oricum inundaseră statele din Asia Centrală şi de aici Rusia, reprezintă astăzi o ameninţare enormă şi tot mai acută, inclusiv direct către Nordul Caucazului şi zona republicilor de pe Volga.

Putin a criticat direct şi “politica iresponsibilă" de a impune “valori din afară" într-o ţară, insistând asupra propriei experienţe a Uniunii Sovietice în Afghanistan. "Politica iresponsabilă de a impune valori străine, venite din afară, trebuie stopată, la fel ca şi construcţia democraţiilor impuse din afară, fără a considera unicitatea istorică, naţională sau religioasă şi ignorând tradiţiile în care trăiesc alte state", a spus Putin, marcând punctele şi valorificând slăbiciunea americană şi a Occidentului manifestată în Afghanistan. "cunoaştem noi înşine Afganistanul bine şi am învăţat cum e structurat şi cât de contraproductiv este să impui forme de guvernare şi viaţă publică care îi sunt străine."

De partea sa, Cancelarul Angela Merkel a insistat asupra Rusiei pentru a presa talibanii să permită evacuările. Ea i-a cerut lui Putin să comunice talibanilor cât de important este să permită evacuarea civililor din Kabul – fără o diferenţiere între cei occidentali şi afganii care au vize pentru a putea pleca din Afganistan în statele pe care le-au sprijinit în cei 20 de ani. Dacă talibanii permit evacuarea afganilor care au lucrat cu occidentalii, există premize pentru a lucra cu ei pe dimensiunea umanitară a sprijinului necesar în întregul Afghanistan, a insistat doamna Merkel. "I-am oferit informaţia că noi, în Germania, considerăm că este cel mai important să evacuăm oamenii care au lucrat cu noi mai bine de 20 de ani. Aceşti cetăţeni afgani trebuie să primească un loc unde să stea în Germania," a susţinut Angela Merkel în conferinţa de presă de după întâlnire. 

Nord Stream 2 şi Ucraina: temele gemene

Cu o zi înaintea vizitei sale de duminică, 22 august, în Ucraina şi în ajunul lansării la Kiev a Platformei Crimeea, abordarea temei Ucrainei, a negocierilor pentru Estul Ucrainei s-au restrâns – în partea comunicată publicului – la legătura între securitatea energetică a Ucrainei şi gazoductul Nord Stream 2. Din comunicatele de presă nu pare să fi fost o temă salutată ca victorie de către cei doi lideri, deşi acordul germano-american a deblocat finalizarea gazoductului. Totuşi, prevederile din acord şi Directiva europeană a gazelor, la care se adaugă hotărârea Curţii Europene de Justiţie în materie blochează utilizarea deplină a capacităţii şi supune toate conductele ce intră în UE regimului conductelor de pe continent, adică separarea producătorului de transportator şi distribuitor, accesul terţului la conductă, rezervarea a jumătate din capacitate pentru terţi.

Dacă criticii păstrează argumentele privind faptul că această conductă ameninţă securitatea energetică europeană, crescând influenţa Rusiei şi cota ei la aprovizionarea cu gaz, vizând cu precădere Ucraina şi Polonia prin ocolirea celor două ţări, Putin a anunţat vineri că mai sunt de făcut 15 kilometri pentru ca să fie completă conducta, şi a subliniat că Rusia va respecta pe deplin angajamentele şi obligaţiile sale privind tranzitul de gaz prin Ucraina, care trebuie menţinut şi după 2024. Moscova e gata să extindă acordul de tranzit cu Ucraina şi dincolo de 2024, dar are nevoie de mai multe detalii.

Cancelarul Merkel a insistat că Germania va răspunde dacă Rusia va utiliza ameninţarea cu tăierea gazului pentru a presa Ucraina, garanţie oferită şi la Kiev preşedintelui Vladimir Zelenski duminică, însă e neclar dacă discuţia din spatele uşilor închise a vizat şi pretenţiile neo-imperiale ale Rusiei la adresa Ucrainei, pretenţii rezultate din recentul articol-fluviu al lui Putin despre Ucraina.

Partea cea mai preocupantă este însă pretenţia Rusiei ce rezultă din susţinerile lui Putin potrivit cărora tranzitul după 2024 prin Ucraina depinde de cererea europeană de gaz: "în funcţie de cât vor dori partenerii noştri europeni să cumpere, atât vom putea prevedea în contract. Nu putem semna un contract de tranzit cu Ucraina dacă nu avem contracte de furnizare către consumatorii din Europa", susţine Putin, trimiţând deplina responsabilitate către statele europene occidentale. Imediat ce au apărut aceste comentarii ale lui Putin, Washingtonul a anunţat noi sancţiuni asupra unui vas rus şi doi cetăţeni ruşi implicaţi în construcţia Nord Stream 2.

Altfel, în legătură cu conflictul din Donbas, potrivit comunicatelor oficiale, Vladimir Putin a cerut Cancelarului Angela Merkel să lucreze pentru a găsi o soluţie paşnică la conflictul din Estul Ucrainei, în preziua vizitei la Kiev a Cancelarului german. Putin a subliniat că nu există nicio variantă alternativă la acordurile de la Minsk, dovada că solicitările Kievului de a schimba formatul pentru că e ineficient, ca şi cele vizând adăugarea Statelor Unite la formatul de pace, sau cele care vizează aşezarea Rusiei ca parte în conflict deranjează profund Kremlinul.