La ceasul dimineții

   

    Vine o vârstă când orele de somn se împuținează și mintea-mi bate câmpii. Stau în pat, încă - i noapte. Lumina tabletei este lampa de gaz din casa bunicilor unde am crescut și am descifrat primele buchii ale cărților, rare ca pietrele prețioase.

     Azi avem la îndemână toate bibliotecile lumii, multe gratis, și oamenii citesc mai puțin decât înainte, credeam deunăzi. Dar realitatea parcă-i alta. Am creat un grup pe Facebook, "O mie și una de nopți, cărți în format digital", din dorința de a da iubitorilor de carte slova din operele scriitorilor. 

    Ce bucurie să văd, că mulți români din țară și din afara ei  se alătură grupului, din Chișinău, din Bălți, din Ucraina, Anglia, Germania etc.! 

    Vă mulțumesc, vouă, tuturor acelora care vă instruiți, vă șlefuiți sufletele. 

Să citim câteva slove împreună:

Orele vieţii

La ceasul crud al dimineţii,
Când pruncul e un boţ plăpând,
Ce este treaz când e flămând,
Instinctul este semnul vieţii.

La ceas de ziurel de ziuă,
Când e copilul tapetat, cu
Ochi mari, pictaţi de Ţuculescu,
E iscodirea prima piuă,

La ceas de ziuă, matinal,
Când e puberul un vulcan,
Cu cablul smuls din cabestan,
E nerăbdarea vârf de val,

Când ziua-şi deapănă fiinţa,
Adolescentu-i subjugat,
De cel mai omenesc păcat,
Si semnul vieţii e dorinţa,

La ceasul pârguit, de-amiaz,
Când e maturul demiurg,
Şi împlinirile decurg,
Succesul este viu şi treaz,

La ceasul moale, de siestă,
Când insul e un oarecare,
Pierdut în lumea asta, mare,
Blazarea este manifestă,

La ceas nehotărât, de cină,
Când omul prinde flori la tâmplă,
Nimica nu se mai întâmplă,
Şi semnul vieţii e rutină,

La ceasul leneş de culcare,
Când trupu-i plin de neputinţă,
Pe cât de gol e de voinţă,
Refrenul vieţii-i resemnare,

La ceasul ultim, al tristeţii,
Când miezul nopţii e zăplaz,
Când nu-i nici ieri şi nu-i nici azi,
Durerea este semnul vieţii,

La ceasul fără de culoare,
Când trupul trece în ţărână,
O altă ziuă se îngână,
Şi moartea e izbăvitoare...

poezie de Eugen Ilişiu

De Crăciun

Sarmaua-i brand naţional,
Ce la români li-i foarte dragă,
Şi este absolut normal,
Căci este varză ţara-ntreagă...

epigramă de Eugen Ilişiu

Cugetări răzlețe, Cristina Simion

PILDA SERII

"Într-o zi, un tânăr a urcat pe munte unde a întălnit o pustnică care medita în tăcere și a întrebat-o:

- Ce faci aici în pustietate singură?

La care ea a răspuns:

- Muncesc. Am mult de muncă.

- Cum poți avea atât de muncă? Văd că nu faci nimic pe aici ...

Femeia îl privi și îi răspunse:

-Trebuie să antrenez doi șoimi și doi vulturi, să liniștesc doi iepuri, să disciplinez un șarpe, să motivez un măgar și să îmblânzesc un leu.

- Și unde sunt toate animalele de care îmi vorbești căci nu le văd?

-Sunt înăuntrul meu, a răspuns femeia.

Șoimii se aruncă peste tot ce mi se arată, bine sau rău, trebuie să-i antrenez să vadă numai lucruri bune. Ei sunt ochii mei.

Cei doi vulturi cu ghearele lor rănesc și distrug tot ce ating, trebuie să îi învăț să nu rănească. Ei sunt mâinile mele.

Iepurii vor să meargă unde își doresc și nu vor să se confrunte cu situații dificile, trebuie să îi învăț să fie liniștiți, chiar dacă există suferință sau poticnire. Sunt picioarele mele.

Măgarul este întotdeauna obosit, încăpățânat, nu vrea să-și poarte sarcina de multe ori. Este corpul meu.

Cel mai dificil de îmblânzit este șarpele. Deși este închis într-o cușcă, este întotdeauna gata să muște și să otrăvească pe oricine din apropiere. Trebuie să îl disciplinez cel mai mult. Este limba mea.

Am și un leu. Oh...cât de mândru, degeaba crede că este regele. Trebuie să-l îmblânzesc. Este Ego-ul meu.

- Cum vezi, prietene, am mult de lucru !"

Sursa: Magnus❤️

Un popă care ar trebui răspopit imediat! Un popă plin de belele!

IPS Teodosie are datorii uriaşe la Patriarhie. Cum a explicat Mercedes-ul de peste 100.000 de euro

Şefii Bisericii Ortodoxe Române îi reproşează lui Teodosie datoriile mari faţă de Patriarhia Română. Nu mai puţin de 500.000 de lei are de plătit Arhiepiscopia Tomisului doar la Tipografia Cărţilor Bisericeşti.

Ierarhul din Constanţa susţine că are banii şi va achita suma, scrie stirileprotv.ro

Vineri - la slujba de la Constantin şi Elena - a mers la biserică cu o maşină evaluată la peste o sută de mii de euro.

„Este închiriată de la un preot din Germania!" a explicat Teodosie.

Teodosie a răspuns pe acelaşi ton şi când a fost întrebat despre problemele de la şcoala doctorală păstorită de Arhiepiscopia Tomisului - unde ar fi fost descoperite teze plagiate. „Calculatorul este acuzat! Calculatorul nostru care este identic cu cel de la CNATCU arată că nu este plagiat."

Documentul în care Teodosie este criticat dur este un răspuns al Cancelariei Sfântului Sinod la cererea lui Teodosie de a ridica Arhiepiscopia Tomisului la rândul de Mitropolie.
Deocamdată, solicitarea a fost refuzată dar ierarhul speră într-o răzgândire.

Vasile Bănescu, purtător de cuvânt Patriarhia Română a declarat: „Nu există în acest moment nicio raţiune canonică, pastorală, misionară pentru reînfiinţarea unei Mitropolii" 

Reporter: Pentru binele Mitropoliei v-aţi retrage din funcţia de mitropolit?
IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului: „Dar de ce să mă retrag? A te retrage înseamnă a abandona."

Vasile Bănescu: „E trist, fireşte, când asistăm la contradicţii minore în conţinut."

Reporter: „Nu vă este teamă de o sancţiune din partea…?
IPS Teodosie: „Ce sancţiune? Doar Dumnezu poate să-mi dea sancţiune! Numai de sancţiunea lui Dumnezeu mă tem!"

Articol din Adevărul.ro. 

Realități dure

Atenție! Bolile mintale nu se trateaza numai cu medicamente. Apelați mai întâi la mama natura, medicina naturistă, iubire, detașare, prietenie, comunicare, schimbarea mediului de lucru, de locuit etc., apoi la medicina alopată. 

"S-a dublat numărul românilor cu tulburări  mintale. Care sunt judeţele cu cele mai multe persoane bolnave

Trendul este însă global, a explicat pentru Libertatea psihiatrul Vlad Stroescu. Documentul prezintă evoluţia cazurilor de tulburări mintale din perioada 2009-2019 în baza datelor oferite de medicii de familie. Raportul defineşte sănătatea mintală ca „o stare de sănătate în care individul îşi realizează abilităţile, poate face faţă tensiunilor normale ale vieţii, poate lucra productiv şi este capabil să contribuie la dezvoltarea comunităţii“.

În categoria tulburărilor mintale şi de comportament, printre altele, sunt incluse: tulburări mintale organice (exemple: demenţa, amnezia, tulburările de personalitate); tulburări cauzate de consumul substanţelor psihoactive (exemple: dependenţa, sevrajul, psihoza – confuzie între ce este real şi ce nu este); schizofrenie şi tulburări delirante; tulburări ale dispoziţiei (exemple: bipolaritate, depresie); tulburări nevrotice şi de stres; tulburări de somn sau de alimentaţie (anorexie – când te înfometezi intenţionat, bulimie – când mănânci compulsiv şi după te forţezi să vomiţi sau iei laxative); anxietate, tulburări de limbaj; retard mintal.

Judeţele cu cea mai mare rată de persoane cu tulburări mintale 

În 2009 au fost raportate peste 267 de mii de cazuri, în 2010 – peste 290 de mii, în 2011 – peste 300 de mii. Cifrele au crescut în fiecare an, astfel că în 2019 au fost înregistrate în total peste 500 de mii de persoane cu tulburări mentale şi de comportament.  Judeţele cu cea mai mare incidenţă sunt Argeş, Vâlcea, Hunedoara, Olt, Călăraşi, Buzău, Caraş-Severin, Bucureşti, Covasna şi Neamţ. La polul opus se află Ilfov, Vrancea, Satu Mare, Mehedinţi, Bistriţa, Mureş, Harghita, Iaşi, Prahova şi Alba. Cazurile de depresie au crescut cu 15% în ultimii ani  Din totalul de peste 500 de mii de persoane cu tulburări mintale şi de comportament înregistrat în 2019, circa 45 de mii erau cazuri noi de depresie (în creştere cu 15% faţă de anul 2013). Dintre acestea, 67% erau în rândul femeilor.

„Toate statisticile de pe glob arată o incidenţă mai mare la femei. Unul dintre motive este că lor nu le este atât de ruşine să apeleze la un psiholog sau la un psihiatru când au probleme de sănătate mintală faţă de bărbaţi. Cei din urmă au o mai mare tendinţă să apeleze la un specialist doar dacă au simptome grave", explică psihiatrul Vlad Stroescu."

Adevărul.ro 

Amintiri, Iosif Constantin Drăgan

Azi am fost vizitat de un vâlcean, bun prieten, coleg, chiar șef într-o anumită perioadă a vieții mele. Am depănat amintiri despre mulți oameni, unii trecuți la cele sfinte. Un nume care mi-a intersectat existența pe pământ a fost Iosif Constantin Drăgan. Am fost invitatul lui la câteva mese de afaceri, în vreo două localități elvețiene, una mi-o amintesc fiind Geneva. Afacerile erau benefice statului român, sporind cifra de export de produse românești de înaltă tehnologie pe piața americană. 

     Ulterior negocierilor comerciale, acest personaj, emigrant român, om de afaceri, istoric, patriot, a lansat o propunere în anumite cercuri comerciale din țară care mă onorează și îmi face plăcere și acum, aceea de a lucra la una din societățile sale din Franța. Propunerii nu i-am dat curs. 

     Fac această întoarcere în timp cu gândul la actuali reprezentanți ai României din ambasade, consulate, secții comerciale. Aceștia trebuie să continue cu și mai mare hotărâre la dezvoltarea relațiilor comerciale externe ale României, în țările unde își desfășoară activitatea,  și să sporească cifrele de export actuale. Și un aspect important: țineți aproape emigranții români care astăzi sunt în diverse state! Ei pot ajuta România cu multe afaceri, benefice exportului de produse din țară.

     Condițiile oferite de democrație, capitalism, deschiderile internaționale, emigrația românească sunt multiple. 

Acest demers îl fac după ceea ce văd pe piața românească. 

Se adeverește suta la suta ceea ce discutam și previzionam, cu mult timp în urma, în perioada anterioară anului 1989, cu colegi, prieteni:

Căderea comunismului a produs o invazie de mărfuri occidentale, ceea ce nu-i rău, dar a determinat o debalansare amețitoare a balanței comerciale a României în favoarea importurilor. 

Mai departe un articol despre Iosif Constantin Drăgan :

Cine a fost Iosif Constantin Dragan?

Dată publicare: 25-08-2008 01:00

Dată actualizare: 09-08-2012 22:25

Autor: Stirileprotv

Un personaj controversat, care a ocupat, ani la rand, prima pozitie in topul celor mai bogati romani, cu o avere de un miliard 600 de milioane de dolari.

Iosif Constantin Dragan a fost un om abil, care a stiut sa se adapteze oricarui regim politic. Era atras de idealurile fasciste si foarte apropiat Miscarii Legionare. S-a zvonit chiar ca ar fi fost trezorierul Miscarii si ca ar fi fugit cu banii acesteia. Dragan a devenit rapid un colaborator apropiat al lui Nicolae Ceausescu. Acest statut i-a permis chiar sa faca afaceri cu statul comunist si i-a favorizat accesul la anumite documente secrete despre maresalul Antonescu, pe care intotdeauna, in cartile sale, a incercat sa-l puna intr-o lumina favorabila.

Nascut la data de 20 iunie 1917 in orasul Lugoj, Iosif Constantin Dragan a studiat dreptul la Universitatea din Bucuresti. In anul 1941, a obtinut o bursa de studii in Italia, la Universitatea din Roma, unde a studiat stiinte politice si economie. In acelasi an se lanseaza in afaceri prin infiintarea unei companii specializate in imbutelierea si distribuirea gazului petrolifer lichefiat. Afacerea s-a dezvoltat rapid si are filiale in toata lumea, inclusiv in Romania.

A devenit cunoscut nu doar ca om de afaceri, ci si ca profesor, istoric, doctor in jurisprudenta corporativa si ca scriitor.

In 1967 a fondat “Fundatia Europeana Dragan”. Scopul institutiei, care dispune de multe sedii in diverse capitale si orase europene, este acela de a promova raspandirea culturii si valorilor romaneşti in Europa. A mai fondat doua edituri (Nagard in Italia şi Europa Nova in Romania), o universitate privata, Universitatea Europeana Dragan (fondata in 1991 in Lugoj), o statie TV, una radio (Radio NovaFm), un ziar saptamanal (Redesteptarea) si un cotidian local (Renasterea Banateana) – toate in Romania.

Mai mult, a finantat si un proiect artistic: o sculptura de 40 de metri in munte, langa Orsova, care il infatiseaza pe Decebal.

Un cartier din Lugoj in care locuiesc si acum oameni saraci a primit ajutorul financiar al miliardarului roman. El le-a platit in anii ’90 datoriile la regia de apa si canal tuturor locuitorilor.

Iosif Constantin Dragan a refuzat orice aparitie publica. La un moment dat, s-a spus chiar ca ar fi incetat din viata.

Constantin Dragan avea 78 de ani cand s-a recasatorit cu Daniela Veronica Gusa, in 1995 . Veronica este fiica generalului MApN Stefan Gusa, fost sef de stat major in decembrie 1989 . Cei doi au 3 copii : Stefan Constantin (9 ani) si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian (7ani). Dragan are si un fiu mai mare, dintr-o alta casatorie, Mike Fink, nascut in 1971.

Constantin Dragan a murit joi, la varsta de 91 de ani.

Cortegiul funerar care l-a condus la Lugoj, judeţul Timiş, a fost escortat de zeci de agenti de securitate.

Astazi a avut loc ceremonia de inmormantare, intr-o capela din Cimitirul greco-catolic din Lugoj, sute de persoane fiind prezente pentru a-l conduce pe ultimul drum.

Să nu uităm că mulți dintre noi ne-am născut în satele românești, am crescut la "coada vacii" dar am avut ambiția să ne depășim condiția umană, oferită de hazard!

Era greu că era cald ,dar era frumos ,oamenii erau mai sănătoși chiar dacă erau săraci.

Ce ziceți?

Drag-mi e țărâna strămoșească pătată de sângele multor generații de români!

Planuri, planuri de reformă. Când, unde, până când?

M-am săturat de planuri mincinoase!

Deduc din document:

Urmează creșterea prețurilor la alimente, energie, transport, taxelor si impozitelor pe proprietate etc.

Să vă fie de bine, români!

DOCUMENT: Reformele la care s-a angajat premierul Cîțu în fața Ursulei von der Leyen

Premierul Florin Cîțu s-a angajat în fața președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen la o serie de reforme, ca parte a Planului Național de Redresare și Reziliență. Lista reformelor a fost prezentată oficialilor europeni în cadrul discuțiilor de la Bruxelles, fiind asumată de premier și președinte. Printre reforme se numără reforma pensiilor, a companiilor de stat, reforma administrației publice, precum și reforme sectoriale în alte domenii. 

Potrivit documentului cu care Florin Cîțu a mers la Bruxelles, Guvernul se angajează, de asemenea, să reducă tăierile ilegale, să crească rata de reciclare, să îmbunătățească cadrul legal al achizițiilor publice și să adopte criterii obiective pentru stabilirea salariului minim.

Documentul prezentat Comisiei Europene:

„Obiectivele vor fi susținute de unele reforme foarte concrete care vor fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență. Majoritatea vor fi implementate între 2021 și 2024, în timpul mandatului actualului Parlament. Acestea sunt reforme structurale pe care România le-a întârziat prea mult timp:

a) Pensii - o reformă majoră care asigură susținerea persoanelor cu venituri reduse, dar și sustenabilitate fiscală pe termen mediu și lung a sistemului de pensii.

b) Politica fiscală - adoptarea de măsuri pentru creșterea veniturilor din taxe și impozite, optimizarea cheltuielilor și stabilitatea cadrului fiscal.

c) Întreprinderi de stat - revizuirea cadrului întreprinderilor publice pentru a îmbunătăți guvernarea corporativă și pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare și control cu ​​accent pe responsabilitate și performanță.

d) Salariile publice - revizuirea sistemului pentru a limita creșterile ulterioare ale anvelopei salariale.

e) Banca Națională de Dezvoltare - crearea și operaționalizarea băncii, urmată de o evaluare a pilonilor.

f) Administrația publică - un nou sistem de admitere în serviciul public și un sistem de promovare îmbunătățit, inclusiv pentru funcțiile de conducere.

g) Justiție - modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anticorupției.

h) Decarbonizarea transporturilor - introducerea principiilor verzi de taxare, un nou sistemul de taxare a transportului rutier și promovarea transportului cu emisii zero.

i) Energie regenerabilă - promovarea eliminării treptate a cărbunelui, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței energiei electrice.

j) Alte reforme sectoriale în diverse alte domenii:

- Adoptarea reformei venitului minim de incluziune.

- Promovarea îngrijirii primare în unitățile spitalicești.

-Reducerea tăierilor ilegale în pădurile românești.

- Creșterea ratelor de reciclare.

-Adoptarea unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim.

-Dialog social sporit.

-Îmbunătățirea calității și predictibilității luării deciziilor.

-Îmbunătățirea guvernanței locale.

-Cadrul îmbunătățit pentru achizițiile publice."

Citește și Reformele agreate cu Comisia Europeană: Reducerea pensiilor speciale, plafonarea salariilor, închiderea unor companii, o nouă rovinietă

Editor : R.K.

Satul meu

Satul meu, copil orfan, cine te-o fi blestemat,

De te uită al tău neam, de atâțea au plecat?

Ce-ai făcut, prin ce-ai greșit, de ne-ai înșirat prin lume?

Prea multi pui te-au părăsit, unii nu-ți mai știu de nume,,,

Satule, de poți, ne iartă, pe copii și cei nepoți,

Ce durerea ta ți-o poartă, pe la multe străini porți.

Satule, ai mei părinți nu mai sunt în astă lume

Ptr mine,azi sunt sfinți, mult le-ai dat ,ca să îndure.

Reveni-vor toți odată, l-ale caselor vechi porți,

Unde nu-i mamă nici tată, nu mai poți să-i  mai întorci. 

Vom privi spre cer în lacrimi, Domnului rugând  iertare,

Să ne șteargă-a noastre patimi, unora cea grea trădare.

Vom ruga să fim prin stele lângă-ai  noștri scumpi părinți, 

Promițând să-ți stăm de veghe, satule, să nu mai plângi.(L.C.)

SATUL MEU DE ALTĂDATĂ

Autor: Aurelia Oancă

Cobor pe ulița pustie,
Și-n colbul amintirilor,
Revăd a mea copilărie
Și mă cuprinde iar un dor,

De satul meu și casa noastră,
De poarta scârțâind ușor,
De trandafirul pus în glastră
Și de măicuța în pridvor.

În zile grele pentru mine
Prin noroi și ude lacrimi,
În suflet frământate bine
Creșteau dureri și grele patimi.

Trudeau ai mei și zi, și noapte
Ca pâinea noastră să nu fie,
Un plâns amar spus printre șoapte,
Ci hrana în a mea pruncie.

O lacrimă ușor coboară
Peste obrazu-mbătrânit,
Când stau pe prag în ceas de seară
Văd mărul iar împodobit,

Cu mere coapte și rotunde
Și butucii plini din vie,
Râul lin cu-albastre unde
Și cu gândul dus ce-nvie,

Satul meu de altădată
Cu mici case pe străduța,
Unde mai trecea odată
Tata, boii și căruța.

Scârțâind sub grea povară
Și prin glodul până-n poale,
Sacii plini ce-s duși la moară
Pentru pâinea albă, moale.

Iar salcâmii de la poartă,
Tremurând bănuți în vânt,
Spun încet povestea toată,
În cuvânt lângă cuvânt!

Versurile subliniate aparțin scriitorului
Iacob Oniga